Direcția de Sănătate Publică a județului Caraș-Severin a informat Inspectoratul Școlar Caraș-Severin asupra situației epidemiologice din fiecare localitate, în vederea stabilirii scenariului în se vor desfășura cursurile în unitățile de învățământ. Conform hărții privind incidența noului coronavirus pe localitățile din județ, în Caraș-Severin există o singură zonă roșie, la Bolvașnița, precum și mai multe zone galbene, în localități precum: Oravița, Marga, Ramna, Vermeș, Fârliug, Lăpușnicel, Văliug, Păltiniș, Buchin, Târnova sau Luncavița.

„Direcția de Sănătate Publică a județului Caraș-Severin a informat Inspectoratul Școlar Caraș-Severin asupra hărții privind incidența noului coronavirus pe localitățile din județ, precum și pe zone, care se împart în verzi, galbene și roșii, cele roșii ilustrând, evident, numărul mai mare de cazuri la 1.000 de locuitori. Analiza, publicată și pe site-ul Ministerului Sănătății, cuprinde și trei scenarii care ar urma să fie alese de către unitățile de învățământ, în funcție de situația din zonele lor. Aceste sunt următoarele:

Scenariul 1: participarea zilnică a tuturor preșcolarilor și elevilor în unitățile de învățământ, cu respectarea și aplicarea tuturor normelor de protecție.

Scenariul 2:  participarea zilnică a tuturor preșcolarilor și elevilor din învățământul primar, a elevilor din clasele a VIII-a și a XII-a, cu respectarea și aplicarea tuturor normelor de protecție și revenirea parțială (prin rotație de 1-2 săptămâni) a elevilor din celelalte clase de gimnaziu și liceu, cu respectarea și aplicarea tuturor normelor de protecție.

Scenariul 3:  participarea tuturor preșcolarilor și elevilor la activități / lecții online”, se arată îmtr-un comunicat de presă transmis de DSP Caraș-Severin.

Scenariile vor fi trimise spre aprobare Comitetului Județean pentru Situații de Urgență și către DSP, urmând a fi aprobate de către aceste entități, până în 10 septembrie 2020.

Iată rata de incidență a coronavirusului la 1.000 de locuitori pentru localitățile din Caraș-Severin:

MUNICIPIUL RESITA 0.62
MUNICIPIUL CARANSEBES 1.05
ORAS ANINA 0.22
ORAS BAILE HERCULANE 0.42
ORAS BOCSA 0.85
ORAS MOLDOVA NOUA 0.08
ORAS ORAVITA 2.77
ORAS OTELU ROSU 0.82
ARMENIS 0.87
BANIA 0.00
BAUTAR 1.24
BERLISTE 0.00
BERZASCA 0.00
BERZOVIA 1.04
BOLVASNITA 7.56
BOZOVICI 1.05
BREBU 0.00
BREBU NOU 0.00
BUCHIN 1.49
BUCOSNITA 1.43
CARASOVA 1.04
CARBUNARI 0.00
CICLOVA ROMANA 0.63
CIUCHICI 0.00
CIUDANOVITA 0.00
CONSTANTIN DAICOVICIU 0.37
COPACELE 0.93
CORNEA 0.00
CORNEREVA 0.70
CORONINI 0.00
DALBOSET 0.63
DOCLIN 0.00
DOGNECEA 0.00
DOMASNEA 0.00
EFTIMIE MURGU 1.31
EZERIS 0.00
FARLIUG 1.74
FOROTIC 0.60
GARNIC 0.00
GLIMBOCA 0.54
GORUIA 0.00
GRADINARI 1.00
IABLANITA 0.99
LAPUSNICEL 1.08
LAPUSNICU MARE 0.00
LUNCAVITA 1.32
LUPAC 0.00
MARGA 1.94
MAURENI 0.34
MEHADIA 0.76
MEHADICA 0.00
NAIDAS 0.00
OBREJA 0.59
OCNA DE FIER 0.00
PALTINIS 2.90
POJEJENA 0.00
PRIGOR 1.27
RACASDIA 0.48
RAMNA 1.31
RUSCA MONTANA 1.08
SACU 1.30
SASCA MONTANA 0.69
SICHEVITA 0.00
SLATINA-TIMIS 0.00
SOCOL 0.95
SOPOTU NOU 0.00
TARNOVA 2.44
TEREGOVA 0.26
TICVANIU MARE 0.00
TOPLET 0.00
TURNU RUIENI 0.29
VALIUG 1.32
VARADIA 0.00
VERMES 2.00
VRANI 0.00
ZAVOI 0.50
ZORLENTU MARE 0.00

Analiza situației epidemiologice care cuprinde numărul de cazuri noi confirmate în ultimele 14 zile (inclusiv 6 .09.2020)  realizată la nivel național de către direcțiile de sănătate publică și Institutul Național de Sănătate Publică  este prezentată pe pagina de web a Ministerului Sănătății, www.ms.ro, secțiunea Analiza epidemologică pe județe pentru începerea anului școlar.

Karina TINCUL

Portalul online Waqi.info a reușit punerea la punct a unei hărți care actualizează în timp real calitatea aerului pe toată suprafața globului. Dacă Beijingul nu vede soarele niciodată din cauza aerului îmbâcsit, orașele din România par să respire mai sănătos.

Mai exact, din vestul țării, potrivit datelor înregistrate astăzi după ora 12, doar Timișoara are o calitate a aerului moderată.

„Calitatea aerului este acceptabilă. Cu toate acestea, din cauza anumitor factori care poluează trebuie luate în calcul anumite avertizări de sănătate valabile mai ales pentru persoanele sensibile la poluare”, se arată pe hartă.

În Caraș-Severin lucrurile stau cât se poate de bine. Datele înregistrate în cursul zilei de astăzi la ora 12:30, în Moldova Nouă, de exemplu, vin să contrazică atât autoritățile de mediu din țară, cât și cetățenii care susțin că orașul din Clisură este unul extrem de poluat din cauza prafului toxic provenit de la iazul de decantare Moldomin.

Mai exact, indicele de poluare este de 30, potrivit sistemului de măsurare AQI (The World Air Quality Index), folosit de Agenția de Mediu a Statelor Unite (US EPA). Astfel, calitatea aerului din Clisura Dunării este considerată de experți ca fiind „satisfăcătoare, iar gradul de poluare a aerului nu prezintă niciun risc asupra sănătății populației”.

Aceeași situație îmbucurătoare se regăsește și la Reșița, acolo unde nivelul de poluare nu depășește indicele de 45, calitatea aerului fiind bună.

Grila AQI măsoara gradul de poluare a aerului astfel: între indicele 0 și 50, nivelul de poluare este mic, între 51 și 100, calitatea aerului este moderată, între 101 și 150, gradul de poluare este crescut, reprezentând un risc pentru populația sensibilă sau cu probleme respiratorii. Ulterior, între indicele 151 și 200, poluarea este deja mare, riscul asupra sănătății populației fiind și el crescut, între 201 și 300, poluarea reprezintă deja risc major, fiind un caz de urgență, iar ultimul nivel, și cel mai periculos, este cel care depășește indicele 300, atunci când gradul de poluare a aerului este considerat devastator.

Din fericire, în țara noastră nicio localitate nu depășește indicele de poluare de 100, calitatea aerului fiind considerată de către specialiști ca fiind una relativ bună, iar pericolele asupra sănătății populației fiind reduse.

Harta mondială a poluării se actualizează în timp real, în fiecare oră.

Alexandra JURCA

Harta drumurilor de pe raza României are câteva puncte marcate cu negru de șoferi. Și asta pentru că starea lor deplorabilă nu te îndeamnă decât să le eviți, asta dacă nu vrei să ieși păgubit din craterele care le brăzdează.

Până când va ajunge să aibă o rețea de autostrăzi, România defilează cu ce are și, în timp ce cele mai mari drumuri naționale s-au mai bucurat de interes și reparații, când vine vorba de drumurile județene și naționale mici, șoferii se iau cu mâinile de cap.

Top 24 cele mai proaste drumuri din țară a fost realizat recent de forumul Construim România și, din păcate, Caraș-Severinul se găsește și el pe harta rușinii.

Este vorba despre Drumul Național 57 care face legătura între Oravița și Moravița. Cu toate că este o șosea intens circulată, care face practic legătura dintre vecinii sârbi și partea de vest a țării, ruta îi sperie până și pe cei mai îndrăzneți șoferi.

Gropile imense, asfaltul ros  și denivelările îi alungă și pe tiriștii care se deplasează zilnic spre Oravița, lucru care le pune bețe în roate și reșițenilor. Și asta pentru că Reșița este nevoită să suporte zilnic mașinile de tonaj greu care preferă să ocolească prin municipiu, decât să facă slalom printre cratere.

Harta drumurilor ce trebuie evitate în 2015 arată în felul următor:

– DN 2C – Buzău – Slobozia

– DN 3B – Hârşova – Feteşti

– DN 11A – Adjud – Bârlad

– DN 12A – Miercurea Ciuc – Comăneşti

– DN 13 E – Întorsura Buzăului – Covasna

– DN 15D – Roman – Negreşti

– DN 17B – Vatra Dornei – Poiana Largului

– DN 17C – Moisei – Năsăud

– DN 18D – Baia Mare – Târgu Lăpuş – Dej

– DN 18 – Iacobeni – Borşa – Moiseni / DN 17D spre Sângeorz Băi

– DN 57 – Oraviţa – Moraviţa

– DN 24A – Bârlad – Murgeni

– DN 24D – Bârlad – Târgu Bujor

– DN 29A – Suceava – Rădăuţi

– DN 29D – Botoşani – Ştefăneşti

– DN 54 / 54A / 55A – Turnu Măgurele – Calafat

– DN 65A – Roşiori de Vede – Piteşti

– DN 66  – Rovinari – Tg. Jiu – Petroşani

– DN 67D – Baia de Aramă – Herculane

– DN 71 – Sinaia – Târgovişte

Alexandra JURCA

Foto: gazetabt.ro, autolatest.ro

Potrivit datelor obținute de la Direcția Națională Anticorupție, care a publicat 3.125 de comunicate referitoare la condamnările în cazurile instrumentate de către procurori pe perioada 2010 — 2014, a apărut și o analiză care clasifică județele în topul corupției.

Pe harta națională a corupției, Caraș-Severinul ocupă un rușinos loc patru, cu puțin sub București, Maramureș și Bacău. Capitala are 4,71 condamnări la 10.000 de locuitori, deschizând astfel topul, în timp ce județul cărășenilor se încadrează pe hartă cu 2,57 de condamnări la 10.000 de locuitori.

La polul opus de cele patru fruntașe se află județele Sălaj și Mehedinți. Analiza a luat în calcul în primul rând numărul de condamnări pe perioada 2010-2014, dar și ponderea mare a primarilor condamnați pentru corupție, iar Caraș-Severinul nu duce lipsa de astfel de fenomene. La nivel național, între 2010 și 2014 au fost condamnați definitiv 56 de primari și 16 viceprimari.

„Cert este că avem oameni foarte corupți ca primari, pe care lumea continuă să îi aleagă, (…) pentru că oamenii nu au de ales. Am găsit o asociere semnificativă între numărul de condamnări DNA pe un județ și participare la vot. Lumea nu se duce la vot sau se duce din ce în ce mai puțin la vot în județele corupte, pentru că percepe că nu are de ales. Aceiași oameni politici se prezintă din partea feluritelor partide și percepția este că sunt toți la fel de corupți”, a afirmat președintele SAR, Alina Mungiu Pippidi, citată de Agerpres.

Cel mai probabil, Caraș-Severinul va urca vertiginos în analizele viitoare în ceea ce privește corupția. Și asta pentru că prima jumătate a anului 2015 are deja la activ un caz controversat de astfel de fapte, în care este implicat chiar vicepreședintele Consiliului Județean, Ionesie Ghiorghioni. Acesta se află în spatele gratiilor, în arest preventiv pentru 30 de zile, tocmai pentru că a fost prins într-un act pur de corupție, luând bani chiar în biroul său.

Alexandra JURCA

Harta: romaniacurata.ro

Foto: cugetliber.ro

Asociaţia Bike Attack Reşiţa se pregăteşte de lansarea unui material unic în ţară: Harta de ciclicm şi mountainbiking, pentru cei care vor să viziteze Munţii Banatului pe bicicletă.

Harta de ciclism şi mountainbiking – Trasee ciclistice în Munţii Banatului, un material realizat de Asociaţia Bike Attack Reşiţa în colaborare cu Schubert & Franzke, îşi propune să contribuie la dezvoltarea cicloturismului montan în România şi în zona Banatului. În ciuda potenţialului extrem de ridicat pentru cicloturism, o formă de turism prieten cu natura, în zona Banatului Montan acesta este extrem de puţin dezvoltat, atât ca număr de practicanţi cât şi ca infrastructură.

Materialul conţine hărţi complete de mountainbiking, precum şi informaţii utile turistului care vizitează zona pe bicicletă, toate informaţiile fiind actualizate de membri Asociaţiei Bike Attack în perioada mai 2010 – mai 2013.

„Harta de ciclioturism – Trasee ciclistice în Munţii Banatului reprezintă munca asociației noastre de mai bine de 10 ani. Ea este de fapt un produs turistic care vine să completeze oferta turistică din zona Banatului fiind un instrument de promovare dar și foarte util pentru cei care fac cicloturism. Cicloturismul este o formă de turism modern care generează venituri importante comunităților în care se practică și se adresează în general unei categorii de turiști educați”, spune Cătălin Gavrilă, președintele asociației Bike Attack Reșița.

Cele 36 de trasee propuse sunt gândite pentru a oferi turiștilor variante pentru planificarea excursiilor, majoritatea fiind în sistem circuit. Astfel, indiferent de zonă, turele încep şi se termină în acelaşi punct. De asemenea, majoritatea traseelor sunt concepute ca ture de nivel mediu (aproximativ 50 de km), pentru cicliști care au ceva experiență şi doresc să practice această formă de turism. În fiecare zonă există şi trasee uşoare de câteva ore, accesibile şi pentru mai puţin antrenaţi sau nou-iniţiaţi în mountainbiking. Pentru a promova în întregime bogăţiile Banatului Montan a fost gândită şi o serie de trasee tematice: traseul minelor, al lacurilor sau al etniilor din Banat (traseul satelor ceheşti, al satelor germane, al satelor croate).

De ce Banatul Montan pentru cicloturism?

„Banatul Montan este o regiune impresionantă cuprinzând 3 Parcuri Naţionale, 1 Parc Natural şi 15 situri Natura 2000. Bogăţia biodiversităţii, resursele naturale şi poziţia strategică de-a lungul Dunării au atras în timp locuitori din toate părţile Europei, astfel că Banatul Montan este un model de interculturalitate. Bucătăria specifică, băuturile locale şi tradiţiile ce sunt păstrate încă pot fi savurate de cei care vizitează aceste locuri. Este o zonă încărcată de isotire în care frământările din timpul ocupaţiilor otomane, austro-ungare şi mai apoi din perioada regimului comunist au lăsat multe poveşti şi legende care merită ascultate seara la foc, pe răcoare şi cu o băutură tare în mână”, mai spune Cătălin Gavrilă.

Harta de ciclioturism – Trasee ciclistice în Munţii Banatului va fi lansată oficial și la Reșița în data de 11 octombrie, cu ocazia concursului de mountainbike METAL ENDURO organizat de Asociaţia Bike Attack Reșita.

Diana RADU