Unul din cele mai îndrăznețe și inovative proiecte realizate la Reșița, cel care presupune transformarea funicularului de calcar din zona centrală a orașului într-un punct de atracție turistică, cu promenadă, tiroliană și bungee jumping, este încă departe de a deveni realitate.

Primarul Ioan Popa a anunțat în mai multe rânduri, după ce administrația locală a achiziționat funicularul de la omul de afaceri Costel Ciobanu, că intenționează să obțină fonduri europene pentru reabilitarea și punerea în valoare a obiectivului pe componenta turistică și de petrecere a timpului liber. Totul, în cadrul unui proiect unic în Europa, care ar fi dus practic la o transformare totală a acestui adevărat simbol al Reșiței industriale. Planul era ca proiectul să fie depus spre finanțare pe U.I.A.  – Urban Innovative Actions, o inițiativă a Uniunii Europene care oferă zonelor urbane din întreaga Europă resurse pentru a testa soluții noi în abordarea provocărilor specifice. Termenul final de depunerea proiectelor pe U.I.A era luna februarie 2019, termen care a trecut însă fără ca proiectul funicular să intre în atenția celor de la Bruxelles. Motivul? Conform primarului Ioan Popa, pentru că nu a reușit să își convingă colegii ca administrația locală să preia halda de zgură, aceasta fiind și ea inclusă în acest amplu proiect de aducerea a Reșiței în circuitul turistic, prin realizarea unui traseu integrat care să includă cariera de calcar, funicularul, furnalul și halda de zgură.

„Nu am depus proiectul pe Urban Innovative Actions pentru că nu am reușit, vă spun cinstit, să îi determin pe colegii mei să accepte să luăm halda de zgură. Acolo era o chestiune mai complexă, funicular – halda de zgură, și nu am reușit să îi conving să ia halda de zgură. Este un cartof fierbinte o haldă de zgură de 10 milioane de tone și nu și-o asumă oricine cu ușurință”.

Edilul susține însă că nu va renunța la proiect și că încearcă să identifice o altă sursă de finanțare: „Ideea rămâne aceeași, vom face bungee jumping, vom face tiroliană, vom face promenadă, absolut tot, dar va trebui să găsim o altă sursă de finanțare decât Urban Innovative Actions”.

Consilierii locali reșițeni au aprobat în vara anului trecut, după o opoziție inițială, achiziționarea funicularului de la Costel Ciobanu, cu un amendament: ca administrația locală să nu plătească pentru obiectiv o sumă mai mare decât cea plătită de Ciobanu la momentul achiziției de la TMK, undeva la 150.000 de dolari. Primarul Ioan Popa declara la momentul respectiv că în cazul în care nu se vor primi fonduri de la Bruxelles pentru punerea în valoare a funicularului ar exista și posibilitatea accesării de fonduri norvegiene, elvețiene sau chiar japoneze.  „Și dacă îl tăiem și îl aruncăm la fier vechi, tot vom fi în câștig, dar este o variantă pe care nu o iau în considerare”, mai afirma atunci Popa.

Karina TINCUL

Primarul municipiului Reșița, Ioan Popa, a anunțat că intenționează să propună consilierilor locali reșițeni achiziționarea de la TMK a 27 de hectare de teren contra sumei de 2 milioane de euro. Terenurile ar urma să fie folosite pentru construirea de locuințe sociale, dar și a unui parc urban, un fel de Central Park din New York, evident la dimensiuni reduse. În același timp, TMK-ul și-a anunțat disponibilitatea de a dona administrației locale halda de zgură, obiectiv pe care edilul a precizat că intenționează să îl ecologizeze.

„Vorbim de 27 de hectare de teren în zone industriale degradate, terenuri care pentru un oraș inteligent sunt ca pâinea caldă. 7 hectare sunt în spatele morii Juracek, toată bucată aia pe lângă Bârzava, unde îmi doresc pe GAL, pe incluziune socială, să facem un proiect mare de locuințe. O altă bucată bună de teren este cea din Triaj, unde estimările mele sunt între 10-12 hectare, puțină lume știe despre ele pentru că nu prea este accesibilă zona aceea și ar trebui pusă în valoare. Mai sunt tronsoane de teren în zona UCMR Turnate, chiar la intrare pe mâna stângă și bineînțeles alte mici bucăți. Noi le-am comasat, le-am evaluat. Evaluarea a ieșit sub evaluarea contabilă și pentru acest lucru a fost nevoie de acceptul acționariatului de la Moscova pentru vânzarea acestor terenuri”, a explicat primarul Ioan Popa.

Edilul a mai precizat că în zona Triaj și-ar dori amenajarea unui parc urban, asemănător cu celebrul Central Park din New York. În prezent se lucrează la un master plan pentru aceea zonă, totuși lucrurile sunt mai complicate, TMK-ul nefiind singura companie care are terenuri acolo:

Terenurile TMK-ului ar avea o valoare de aproximativ două milioane de euro. Pentru moment, Primăria nu are resursa financiară pentru achiziționarea lor, dar primarul Popa s-a arătat încrezător că va reuși să identifice sursa de finanțare, edilul luând în considerare și o posibilă compensare, având în vedere că TMK-ul este cel mai mare contribuabil la bugetul Reșiței. Edilul va propune consilierilor cumpărarea celor 27 de hectare în ședința de luna viitoare, astfel încât aleșii locali au destul timp la dispoziție să întoarcă probleme pe toate părțile și să se gândească cu atenție dacă sunt de acord sau nu cu proiectul propus de Popa. Rușii și-au dat deja acordul pentru vânzarea terenurilor, rămâne de văzut ce vor decide consilierii locali.

Karina TINCUL

Daca ați fost martorii unui eveniment sau ai unei situații neobișnuite care ar putea deveni subiect de știre, contactați-ne la redactie@reper24.ro, pe contul nostru de Facebook sau pe WhatsApp la nr. 0747 081 224

Fără salarii din luna octombrie, cei 80 de angajați care lucrează pe Vale Țerovei pentru Slag Recycling Enterprise, societate ce acționează de câțiva ani pe terenurile TMK, au fost înștiințați la finalul lunii noiembrie că în mai puțin de o lună vor fi trimiși acasă, cu ochii în soare și cu buzunarele goale.

Decizia, spun reprezentanții companiei bulgărești în preavizul trimis către angajați, vine din „necesitatea de adaptare a măsurilor pentru reducerea impactului actualei crize economice asupra activității societății, cauzată de reducerea drastică a prețului de procesare pe tona de materiale feroase și neferoase”.

Mai mult decât atât, cu toate că se află în perioada de preaviz și nu le-au fost plătite salariile de mai bine de două luni, angajații haltei de zgură sunt obligați să vină la lucru câte opt ore pe zi. În caz contrar, angajatorul bulgar îi amenință cu desfacerea contractului de muncă pe loc.

 „Nu avem certitudinea că vom primi salariile. Avem un preaviz de 20 de zile, de opt ore pe care trebuie să le respectăm. Am avut probleme cu ei chiar cu condiții în care trebuie să lucrăm acolo, pentru că nu ni se oferă nici măcar un spațiu în care să stăm și să ne schimbăm, stăm opt ore în frig. Sunt oameni care și-au terminat contractele de muncă cu achitarea la zi dar nu și-au primit banii, iar noi vrem drepturile salariale, ceea ce ni se cuvine, firma a intrat acum în insolvență, dar noi am lucrat până acum.

Noi am vorbit în repetate rânduri cu angajatorii, dar nu am primit decât promisiuni cum că din săptămână în săptămână ne vom primi banii. Am avut încredere de ceea ce spun ei, dar deja au trecut trei săptămâni fără niciun semn. Nu cred că ne vom mai recupera banii, ei pleacă. Noi vom încerca să găsim ajutor undeva pentru că nu putem rămâne fără niciun leu în prag de sărbători”, explică Daniel Siel, unul dintre angajații SC Slag Recycling Enterprise SRL.

Ajunși în pragul disperării, cei 80 de angajați care vin zilnic din Anina, Bozovici, Carașova, pe banii personali au cerut ajutorul Instituției Prefectului și al reprezentanților ITM.

Din păcate însă, niciuna dintre cele două instituții nu văd o soluționare prea rapidă a situației și susțin că angajații societății, neavând sindicat, nu pot face prea multe demersuri pentru a-și recupera drepturile salariale înainte de sărbători.

„Societatea a depus un proiect de concediere colectiv și salariații au depus o sesizare la ITM. Inspectorii urmează să declanșeze o acțiune de control în cadrul societății. În privința salariilor restante, societatea este în pragul declanșării procedurii de insolvență, iar în situația în care se declanșează această insolvență, drepturile salariale ale angajaților vor fi înscrise la masa credală ceea ce presupune ca angajații să-şi recupereze banii în momentul în care vor fi vândute activele firmei. De asemenea, mai există posibilitatea ca administratorul judiciar sau lichidatorul să acceseze un fond de garantare, gestionat de Agenţia Judeţeană de ocupare şi formare profesională”, explică Eugenia Mihăescu, directorul ITM Caraș-Severin.

Alexandra JURCA