Un sistem eficient de colectare a gunoiului este una din problemele cu care se confruntă zilnic cetățenii din Oravița și pentru care Doru Novăcescu, candidatul Partidului Național Liberal pentru funcția de primar, vine cu soluții concrete:

„Oravița, groapa de gunoi a actualei administrații?!

Este o întrebare retorică, desigur, însă o întrebare care ne lasă tuturor un gust amar pentru că reflectă un mare adevăr: nepăsarea administrației actuale față de cetățenii ei.

Cândva un oraș al premierelor în Europa, Oravița a ajuns azi să fie caracterizată de clădiri degradate, gropi de gunoi improvizate la tot pasul, străzi neasfaltate, lipsa apei și canalizării, câini vagabonzi și multe altele. Însă pentru cineva care vine în orașul nostru, cel mai evident și neplăcut aspect îl constituie lipsa unei salubrizări adecvate. 

În oraș și satele aparținătoare acestuia trebuie implementat un sistem eficient de colectare a gunoiului. În prezent, gunoiul este ridicat o dată pe săptămână, dar acest program nu este suficient pentru a colecta volumul mare de gunoi existent. Ca programul de ridicare a gunoiului o dată pe săptămână să fie unul eficient este nevoie de poziționarea unui număr mai mare de containere în zona de case.  

În zona blocurilor există tomberoane, dar și numărul acestora trebuie suplimentat. E nevoie de un număr mai mare de tomberoane, atât în oraș, cât și în sate.

Un aspect foarte important îl reprezintă lipsa containerelor pentru colectarea selectivă. Sunt doar câteva tomberoane pentru reciclarea plasticului în tot orașul. Nu este suficient!

Containerele pentru colectarea selectivă a plasticului, hârtiei/cartonului și sticlei trebuie să existe peste tot în oraș, dar și în satele din jur.

Totodată, cetățenii din zonele de case ar trebui să primească saci de gunoi pentru reciclabile, așa cum e normal și cum se întâmplă deja în multe localități din țară. În Oravița gunoiul se ridică „la grămadă”, amestecându-se gunoiul menajer cu cel reciclabil.

În prezent gunoiul este ridicat de o societate ce nu are sediul în Oravița, și este dus la Moldova Nouă și Drobeta-Turnu Severin.

În mandatul meu mi-am propus ca problema gunoiului să fie preluată de către Primărie. Să se înființeze din nou, societatea de salubrizare a Primăriei, astfel se vor diminua costurile de administrare și se vor creea noi locuri de muncă.

De asemenea, trebuie să se încheie un contract cu firma de salubrizare care gestionează groapa de gunoi de la Reșița, un spațiu modern de colectare a deșeurilor realizat printr-un proiect pe fonduri europene. 

SE POATE munci mult mai mult pentru Oravița și satele din jur:

• Se pot pune mai multe containere în oraș și-n sate;
• Se pot pune mai multe coșuri de gunoi în oraș și-n sate
• Se pot pune coșuri de gunoi selectiv pe străzi, în piețe, în zonele importante din oraș (gară, Poliție, parcuri etc);
• Se poate suplimenta numărul angajaților responsabili de curățenie în oraș și sate;
• Se poate mai multă curățenie în oraș și o bună gestionare a deșeurilor. 

Vă aștept la vot pentru a intra în normalitate, pentru ca fiecare dintre voi să vă bucurați de un trai bun într-un oraș mai curat”.

Redacția

La Reșița se continuă eforturile pentru punerea la punct a unui sistem modern de colectare a deșeurilor. După ce anul trecut, primele primele platforme de gunoi subterane au fost instalate în zona Parcului Siderurgistului, acum atenția administrației locale s-a îndreptat spre cartierul Lunca Pomostului, mai exact spre cele șase străzi care trec în prezent printr-un proces de transformare și modernizare.

„După proiectul pilot din jurul Parcului Siderurgistului, alte 8 platforme subterane de colectare a gunoiului vor fi montate în Luncă, în zona celor 6 străzi care se modernizează în această perioadă. Este un sistem prin care se crește gradul de colectare selectivă, dar care ajută și la păstrarea curățeniei în punctele de colectare și pe care îl dorim extins în cât mai multe zone ale orașului”, anunță primarul Ioan Popa.

Străzile Gratz, George Enescu, N. Titulescu, N. Bălcescu, Bielefeld, Parâng, care fac legătura între Bulevardul Revoluția din Decembrie și Bulevardul  A.I. Cuza trec zilele acestea printr-un amplu proces de modernizare, aproximativ 9 milioane de lei, bani proveniți din fonduri europene, fiind investiți în proiectul de reabilitare.

Investiția presupune amenajarea de piste de biciclete și alei pietonale, transformarea străzii Bielefeld în spațiu pietonal, crearea și amenajarea specifică a unor piațete de cartier, zone de întâlnire și repaos, montarea unui sistem de ghidaj tactil pentru creșterea nivelului de accesibilitate pentru persoane cu dizabilități, refacerea instalației de iluminat public, realizarea de lucrări edilitare pentru colectarea apelor pluviale de pe carosabil, echiparea cu utilități și infrastructură a celor șase străzi pentru acomodarea de diverse evenimente și activități în funcție de necesități, amenajare peisagistică și amplasare mobilier urban.

Termenul estimat pentru finalizarea lucrărilor din aceste zone este 15.08.2020, acesta putând varia funcție de condițiile meteo.

foto: Facebook (Deschide Resita)

Karina TINCUL

Aproape că nu există spațiu, amenajat sau nu, pentru colectarea gunoiului menajer în municipiul Reșița, care să nu fie scormonit de „căutătorii de comori“. Fie că scormonesc după alimente pentru creșterea porcilor, fie după peturi de plastic ori conserve goale de metal, acești pot fi zăriți aproape zilnic în acele spații.

Cum se poate reglementa situația? O întrebare pe care am adresat-o directorului filialei Reșița a societății Brantner, cea îndrituită să colecteze gunoiul menajer de pe raza municipiului de pe Bârzava, Marius Burileanu:
„Ei vor dispărea, sau mai bine zis se vor împuțina, atunci când li se va limita accesul pe aceste platforme. Asta, în condițiile în care și cetățenii vor avea mai multă grijă, astfel încât să nu lase ușa deschisă după ce aruncă gunoiul. La această oră, legislația îi descurajează, pentru că firmele care colectează carton, plastic, materiale reciclabile în general, nu mai au voie să preia aceste materiale de la persoanele fizice. Dacă nu mai au unde să vândă materialele, e normal să nu mai fie interesați să le adune din containerele de gunoi“.

În ceea ce privește deșeurile de moloz, resturile de mobilier, uși, geamuri, resturi vegetale, depozitate de regulă în preajma platformelor de colectare a gunoiului menajer și care dau un aspect urât orașului, Marius Burileanu a mai precizat: „O hotărâre de Consiliu Local adoptată recent, interzice aruncarea mobilierului, a vegetației, aruncarea molozului este interzis și la ora actuală, iar dacă îi prinde poliția îi amendează. Populația se poate debarasa de obiectele voluminoase, în cadrul unor campanii gratuite, după un program pe care îl va stabili administrația locală, iar în rest acestea se pot colecta de către salariații noștri contra cost, pe baza unor tarife care pot fi consultate la sediul instituției noastre, unde se pot face și comenzi ferme“.

Încet, încet, ne îndreptăm spre o gândire europeană, dar pentru a reuși să ajungem la performanțele occidentale, trebuie să ne schimbăm mentalitatea și să conștientizăm, fiecare dintre noi, de necesitatea respectării unor norme, inclusiv acelea de colectare selectivă a gunoiului menajer.

Sursă foto: Ph-Online.ro

Dan AGACHE

„Colectăm și transportăm lunar aproximativ 1.650 de tone de deșeuri menajere, a declarat pentru Reper24 Directorul punctului de lucru Reșița Marius Burileanu. Pentru această operațiune, populația plătește lunar aproape 17 lei de persoană, în timp ce prețul pentru agenții economici tariful este de 170 de lei pe metru cub. De la 1 ianuarie s-au actualizat tarifele conform modificărilor legislative. Una dintre componentele de cost este taxa de economie circulară, care a crescut de la 30 de lei pe tonă în 2019 la 80 de lei anul acesta, iar tendința este de creștere. Se dorește prin această majorare încurajarea consumatorului de a colecta selectiv“

Municipiul de pe Bârzava se află în plin proces de modernizare a sistemului de colectare a gunoiului menajer care se va încheia în cel mult 3 ani. Acest lucru va însemna platforme betonate și spații închise în care fiecare locatar va putea intra pe bază de cartelă de acces, iar la case distribuirea de euro containere atât pentru gunoiul menajer cât și pentru cel refolosibil.

„Deșeurile reciclabile se colectează gratuit de la populație și sunt transportate de către societatea noastră la nou înființata Reșița Curată, o societate a primăriei, care compactează și valorifică toate aceste deșeuri. Sediul acesteia este deocamdată în Doman“.
Directorul Marius Burileanu a mai precizat că atâta timp cât nu vom învăța să colectăm selectiv, și vom arunca hârtie, carton, plastic, doze de metal în containerele cu reziduri menajere, cantitatea acestora nu va scădea, iar prețurile de colectare, transport și depozitare vor fi tot mai mari. Primăria la rândul ei va începe din vara acestui an, controale inopinate și va aplica amenzi pentru persoanele care nu colectează selectiv.
Mai multe informații despre tarife, mod de colectare selectiv și deșeuri voluminoase se pot obține accesând pagina www.brantner.ro/resita.

Dan AGACHE

Datorită faptului că firma care are contract de colectare a gunoiului menajer cu Primăria Constantin Daicoviciu, județul Caraș Severin, în mod repetat în ultima perioadă de timp, nu a ridicat gunoiul în zilele stabilite, cetățenii comunei au hotărât în semn de protest să depoziteze gunoiul în fața sediului primăriei.

Clădirea primăriei se află amplasată pe DN 6, drumul național care leagă Caransebeșul și Lugoj.
Consilierul local, Lucian Călțun, precizează că vineri, 28.06.2019, a avut loc ședința de consiliu local în cadrul căreia s-a ridicat problema gunoiului chiar de către acesta. „Printre altele, primarul a afirmat ca noi, consilierii, să anunțăm cetățenii să producă gunoi mai puțin….!”, spune consilierul.

Ceea ce știu localnicii despre firma care ridică gunoiul din comună este că ar fi de undeva din zona Hunedoara și că nu-și îndeplinește obligațiile contractuale la timp pentru că mașina care trebuie să ajungă în comună se tot defectează, cam des, spun oamenii.

Mașina de gunoi trebuie să ajungă în comună din două în două săptămâni, sâmbăta, dar de data asta nu a mai ajuns, iar în ultimul timp astfel de întârzieri au fost tot mai dese.
Locuitorii din satul Peștere, aparținător comunei Constantin Daicoviciu, spun că stau de 2 săptămâni cu gunoiul afară, la poartă și fiind cald pe străzi a început să se simtă un miros neplăcut. Pe lângă asta, câinii au început să împrăștie deșeurile menajere, iar vântul a împrăștiat pet-uri și hârtii prin sat.

Astfel că, nemulțumiți, oamenii au început de aseară să depoziteze gunoiul în fața Primăriei Constantin Daicoviciu.

Reper24 a încercat să îl contacteze pe primarul din Constantin Daicoviciu, Daniel Boambeș, pentru un punct de vedere, dar acesta a precizat că nu are nimic de comentat despre cele afirmate de către consilierul Călțun.

Elena FRANȚ

Primăria din Răcășdia a încheiat un contract cu un operator din Drobeta Turnu Severin, după ce vechiul operator, Ecologica Văliug SRL, a uitat să mai vină să ridice gunoaiele.
Deși mărturisește că în prezent nu mai există probleme cu ridicarea deșeurilor, primarul Ilie Mirco Lechici se declară nemulțumit de faptul că trebuie să plătească mult pentru colectarea și transportul deșeurilor menajere.

„Avem o problemă cu gunoaiele. Plătim destul de mult acum, 13.200 lei. Dacă duceam la Lupac era mai puțin, dar până la Severin sunt alte costuri. Am reziliat cu Ecologica Văliug și am semnat cu firma din Severin, iar în contract se stipulează că vor opera până la intrarea noului operator care a câștigat licitația pentru deponeu”, spune primarul din Răcășdia, Mirco Lechici.

Ecologica Văliug a cam uitat în ultima perioadă să-și respecte obligațiile și i-a lăsat pe oameni, săptămâni în șir, cu gunoiul la poartă.

„Cu Văliugul am avut 2 etape triste. Anul trecut nu mi-au venit 1 lună și acum două luni mi-a venit Garda de Mediu. Am fost singurul care am zis „stop, eu nu mai stau după voi! M-am dus la Severin, am negociat și am făcut contract, și după mine a urmat Grădinari, Forotic, Berliște, Ciclova, Sasca”, a declarat primarul din Răcășdia.

Pe lună în comună se adună cam 25 de tone de gunoi, la un număr de 1000 de locuitori, câți au mai rămas.
Taxa care se plătește pentru gunoi, la Primărie, este de 5 lei de persoană, iar administrația locală subvenționează cu 30% costurile de colectare și transport a deșeurilor menajere.

foto: radiotimisoara

Elena FRANȚ

Primarul Reșiței, Ioan Popa, este decis să recupereze cei aproximativ două milioane de euro cheltuiți până în prezent de municipalitatea reșițeană pentru transportul gunoiului menajer din municipiu la Oradea, bani care ar fi rămas la bugetul local în cazul în care deponeul de la Lupac al fost finalizat la termen. Pe de altă parte, edilul afirmă că vrea să găsească o soluție ca Primăria Reșița să iasă din ADI Intercom Deșeuri, pentru ca administrația reșițeană să își poată valorifica singură produsele reciclabile, o afacere considerată de edil ca fiind una care ar aduce un venit consistent orașului.Pentru a-și îndeplini obiectivele, Popa susține că nu se va da în lături nici de la a acționa în judecată pe cei responsabili de tărăgănarea deschiderii centrului integrat de management al deșeurilor de la Lupac, un proiect care ar fi trebuit deja să funcționeze de câțiva ani buni.

„Studiem cu juriștii noștri pe cine să dăm în judecată. De dat vom da cu siguranță, deși eu nu sunt un procesoman, dar am cheltuit deja peste două milioane de euro cu transportul gunoiului de la Reșița la Oradea, în doi ani jumătate și cineva trebuie să suporte banii aceștia.

Suntem mințiți practic de patru ani de zile că pornește deponeul mâine poimâine și după părerea mea, aici este vorba de oameni leneși care nu vor să își asume și nu vor să miște lucrurile mai repede și eu voi acționa în instanță probabil Consiliul Județean și voi cere două lucruri: să ne despăgubească pentru anii ăștia în care am cărat gunoiul la distanța asta și doi să solicităm, prin instanță să ieșim din ADI, pentru că dacă reușesc să ies din ADI este o șansă pentru Reșița. Gunoiul este o marfă, din gunoi se fac bani, în toate țările civilizate se fac bani. Noi «producem» 1.500 de tone pe lună, din care, dacă tragem afară cartoanele, sticlele și după aceea hârtia, plasticul, se pot face o grămadă de bani, mai ales că sunt subvenții pentru certificate verzi la Agenția de Mediu”, a precizat edilul.

Citește și INCREDIBIL! Acoperișul centrului de la Lupac, pe punctul de a se prăbuși! Înainte ca deponeul să își înceapă activitatea!

Karina TINCUL

Timp de doi ani, Primăria Reșița a subvenționat transportul deșeurilor menajere de la Reșița la Oradea. Printr-o hotărâre de Consiliu Local care a avut loc în 25 aprilie 2019, s-a renunțat la subvenționarea transportului gunoiului de către administrația locală.

„Nu e corect și nu mai putem susține transportul gunoiului din Reșița la Oradea pentru că fiecare ar trebui să-și  susțină acest gunoi, nu să plătească unii pentru alții și nu am făcut decât să anulăm subvenția”, spune primarul Ioan Popa.

Pe lună, Reșița produce 1400 tone de gunoi. După renunțarea la susținerea transportului deșeurilor menajere de către administrație, gunoiul va costa pe lună, 12,56 lei (fără TVA), adică 14,95 lei (cu TVA), pentru o persoană.

În decembrie 2018, consilierii locali au aprobat în ședință ordinară majorarea tarifelor percepute de operatorul de salubritate SC Brantner Servicii Ecologice SRL, atât de la populație, cât și de la agenții economici.

În urma acestei hotărâri, tariful pentru gunoi a crescut atunci de la 8,82 de lei de persoană pe lună (cu tot cu TVA), la 10,40 de lei. Pentru agenții economici  și instituțiile publice, tariful a crescut de la 88,18 lei / mc, la 103,96 lei / mc.

Primarul Ioan Popa a expus atunci raționamentele care au stat la baza respectivei majorări:

 „Una este o taxă impusă de Agenția de Media, adică de către Guvern de 30 de lei / tonă de gunoi, care trebuie introdusă în tarif și care împrăștiată la nivel de cetățean ajunge undeva la 2 lei pe cetățean, diferența fiind impusă de majorarea salariului minim pe economie, a combustibilului şi consumurile companiei. Ei ne solicită asta deja de un an și ceva și am încercat să temporizăm această majorare în speranța că se va schimba operatorul, dar acest lucru nu s-a întâmplat”, explica edilul.

Încă de atunci, edilul a precizat că în tariful perceput de la cetățeni și de la agenții economici ar fi putut fi introdusă și subvenția plătită de administrația locală pentru transportul gunoiului la Oradea și care se ridica lunar la peste 200.000 de lei.

Nu a dorit să facă acest lucru în decembrie 2018 pentru a nu dubla suma pe care trebuia să o scoată din buzunar cetățenii.

Elena FRANȚ

Doi reșițeni au implementat o metodă ingenioasă privind transportul de deșeuri al Reșiței, știut fiind faptul că până la Sărbătoarea la care se va da în funcțiune Deponeul de la Lupac, adică Sfântul Așteaptă, eveniment pentru care ne ține în suspans de vreo 5 ani marele orator de la giudeț Victoire Naidan, municipalitatea de la poalele Semenicului va subvenționa în continuare acest cost al tonei de gunoi transportat la Oradea.

Jurnal de bord: „Prost să fiu, Bârzavă să am!“

Și pentru a scuti cheltuielile cu acest drum, doi incredibil de deștepți, copiii lui Doamne Ferește, au brevetat transportul pe Bârzava al pubelelor, destinația finală urmând a fi Dunărea, dar cu o probabilitate majoră ca gunoaiele în ambalaj plasticat galben fosforescent să ajungă la o destinație mai apropiată, de exemplu Bocșa, acolo unde primarul Cismăneanțu de-abia le-apucă.

Pe același râu, Bârzava, se mai pot rezolva încă multe din punct de vedere al transportului, pentru că așa cum spunea un politician cu renume din Caraș-Severin, cu renume la Caransebeș, cea mai importantă autostradă, neglijată de către decidenții dâmbovițeni, este autostrada albastră, adicătelea Dunărea. Tot la fel și Bârzava poate deveni o soluție imediată pentru rezolvarea transportului de gunoi menajer, pentru soluționarea canalizării Aquacaraș, la care pluvial și canal e unul și același lucru, pentru că dragi prieteni, prea mult am încercat să patentăm un stil, o administrație și un trai care nu ne aparține, cel occidental, încât am uitat că suntem mult mai aproape și mai numeroși, cei care ne dorim o apropiere de India și cultura organizațională a indienilor. Iar ai noștri din „Catanga“ și „Mociur“ își manifestă în fiecare zi disponibilitatea pentru simbioza hindu.

La Reșița, nu am părăsit occidentul pentru a ne îndrepta spre Rusia, căci, în cele din urmă ar fi fost bine să fie așa, ci, așa cum o arată imaginile, viitorul nostru e „hindu“. Trăiască patria mumă rromă!

Talibanu de Servici