La ora când scriu aceste rânduri trecerea edilului din Caransebeș, Felix Borcean, în rândul social democraților cărășeni este deja un lucru cert. Ar fi făcut pasul încă de pe vremea când la conducerea organizației Caraș-Severin era Luminița Jivan, dar ceva-ceva nu s-a legat.
Părăsit de liberali, Felix Borcean e primit, în sfârșit, cu brațele deschise în „familia iubitoare“ a PSD, pe care o hulea deunăzi. Poate unii au uitat, dar noi, jurnaliștii ne amintim cu drag de perioada în care spunea acel hotărât NICIODATĂ, referitor la trecerea sa în tabăra social- democraților.

Cum s-a ajuns aici? Nimic mai simplu: a câștigat încrederea fostului edil Marcel Vela, pe care l-a amăgit cu promisiuni; a bătut în lung și-n lat toate străduțele orașului, promițând tuturor continuarea parcursului european al urbei; a promis bani europeni pentru continuarea lucrărilor începute de cel ce a condus destinele gugulanilor timp de 3 mandate, ba mai mult, a plusat cu un Aquapark la Șesu Roșu…

Dar cum la noi toate promisiunile sunt valabile până te vezi cu sacii-n căruță, și Felix Borcean a procedat la fel. Odată instalat în fotoliul de primar al Caransebeșului, s-a și văzut „stăpânul inelelor“ și a început să se răzvrătească tocmai împotriva celui care i-a pus bastonul de mareșal în raniță.

Rezultatele se văd acum, după 4 ani, când proiectele europene sunt doar o iluzie, când Parchetul cercetează minunea de la sinagogă unde a plouat cu pavele, despre care edilul nu a avut habar, când al doilea oraș ca mărime a județului se transformă parcă într-o comună condusă de un primar de comună, fără viziune, fără interes pentru oraș, fără deschidere față de cetățeni și de ce să nu recunosc, și față de presă. Avem noi „presarii“ așa un obicei prost de a pune întrebări, majoritatea incomode. Deh, deformație profesională.

Borcean a mizat mult pe un prieten și colaborator apropiat, managerul Spitalului Municipal, care, ce să vezi, l-a părăsit chiar înainte de alegeri și l-a lăsat cu ochi-n soare.
Tentativele edilului de a trece în tabăra PSD-istă sunt mai vechi, asta să vă fie clar. Încă de pe vremea când la cârma filialei județene se afla Luminița Jivan, dar a fost tratat cu refuz sau cu… candoare. În compensație, a declarat că niciodată, dar niciodată, nu se va alia cu „ciuma roșie“ cum e numită astăzi stânga.

Și ce să vezi, cei pe care îi hulea până mai ieri au devenit brusc simpatici și frecventabili, iar Felix Borcean cred că ar face orice pentru un nou mandat. Mă întreb de ce și-l dorește? Proiecte europene nu prea are, viziune pentru un parcurs european al orașului nici atât, poate doar niște concursuri trucate pe la primărie, ori niște afaceri din care să se poată ciupi ceva pentru zile negre. Nimic de viitor, nimic din ce ar fi putut să fie sau să facă.

Divorțul de liberali i-a adus doar necazuri, iar lupta cu aceștia și cu cel care l-a propulsat pe o traiectorie ce se anunța frumoasă, s-a transformat într-un mare fâs din care au de pierdut doar gugulanii. E păcat că de 30 de ani luptele interne și interesele personale sunt puse înaintea intereselor cetățeanului. Sătul de minciuni, de trădări, de traseism politic, acesta își pune bocceluța-n băț și pleacă încotro vede cu ochii.

Caransebeșul merită altceva; gugulanii au nevoie de un primar care să vrea și să poată să facă ceva pentru ei, nu doar pentru el. Poate văd eu lucrurile altfel decât alții, dar cred că de așa ceva este nevoie, nu de un individ care să se ocupe de lucruri mărunte, care să nu vadă dincolo de granițele urbei, care să iubească orașul faptic, nu doar declarativ.
Până la urmă electoratul este cel care va decide ce crede că e mai bine pentru oraș și pentru orășeni: viziune, deschidere, speranță la o viață mai bună, sau mărunțișuri.

Dan AGACHE

Caransebeșenii păstrează tradiția organizând în perioada 02-05 mai 2019 „Ruga de la Oraș”. Timp de 4 zile, localnicii, invitații lor, dar și vizitatorii sosiți de prin alte locuri vor avea parte de cântece și jocuri populare, spectacole folclorice, un concurs de interpretare, vernisaj de pictură, dar și de seara marilor concerte, cu Iris și Delia & Band.
Deschiderea oficială va avea loc joi la ora 10:00, în sala de spectacole a Casei de Cultură „George Suru”, cu preselecția Concursului Național de Interpretare Vocală și Instrumentală ”Luță Iovită”, ediția a XXV-a.
La ora 17:00, în aceeași zi, la Galeria de Artă ”Corneliu Baba” va avea loc vernisajul expoziției de pictură ”Armonii Cromatice”, iar începând cu ora 18:00 se va desfășura Concursul Național de Interpretare Vocală și Instrumentală „Luță Ioviță”, președintele juriului fiind producătorul TVR, Elize Stan.
De asemenea, iubitorii muzicii populare vor avea parte de un spectacol de cântece și jocuri populare cu Ansamblul ”Junii Gugulani” din Caransebeș, dar și a soliștilor vocali: Ioan Surdu, Cristian Tomoni, Adrian Stanca.
Vineri, 3 mai, pe scena din Piața G-ral Ion Dragalina, de la ora 18:00 va fi Gala Laureaților Concursului Național ”Luță Ioviță”, dar și un recital susținut de solistul vocal Petrică Moise. Seara se va încheia cu un spectacol folcloric.
Sâmbătă, 4 mai, la orele 17:30 și 19:00 vor urca pe scenă ansambluri din Timișoara și Cluj Napoca.
Duminică, 5 mai, ora 13:00 va avea loc deschiderea oficială a rugii, ca de la ora 19:30 să urce pe scenă Iris și Delia & Band.
Seara se va încheia cu un foc de artificii.
Organizatorii evenimentului sunt Primăria și Casa de Cultură „George Suru” Caransebeș.

Elena FRANȚ

Ruga cartierului caransebeșean Jupa care se anunță pe data de 26 octombrie, va avea loc într-un cămin cultural renovat, spre satisfacția comunității de aici, păstrătoare a tradițiilor și obiceiurilor bănățene din moși strămoși.

Modernizarea căminului cultural a însemnat un acoperiș nou pentru clădirea care până mai ieri se înfățișa ca o adevărată ruină, instalații electrice și sanitare noi și evident, o sală complet renovată. Altfel spus, iată că se poate mai bine, mai decent, într-o altă notă estetică și pentru cetățenii care locuiesc la Jupa.

Edilul municipiului Caransebeș, Felix Borcean și city managerul Andrei Ungur s-au deplasat ieri la Jupa pentru a evalua transformările suferite de căminul de la Jupa în ultimele două luni.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157699287010392″]

„În 26 octombrie, Jupa va fi în sărbătoare, Ruga și hramul localității. Lucrurile merg așa cum ne așteptam, sala arată bine, întreaga clădire arată bine, fațada, acoperișul, toate investițiile realizate din bugetul local, fiind de peste o sută de mii de lei. Cred că Jupa merita această investiție, îmi spuneau localnicii că nu au mai organizat Ruga de ani buni. Sper că Ruga să fie perpetuată, nu numai anul acesta, vreau să văd implicare din partea locuitorilor din Jupa în păstrarea acestei investiții. Așa cum am promis, am ținut foarte mult să mă ocup de zonele periferice, pentru că zona centrală a Caransebeșului arată suficient de bine”, a ținut să precizeze primarul Felix Borcean.

Sperăm să auzim și de prezența alesului în horă, alături de cetățenii care se vor „manifesta“ tradițional la ruga amintită, mai ales că Felix Borcean a demonstrat că se simte ca peștele în apă atunci când vine vorba de întâlniri și reuniuni cu cetățenii care l-au ales și au așteptări de la domnia sa.

Sergiu TABAN

Daca ați fost martorii unui eveniment sau ai unei situații neobișnuite care ar putea deveni subiect de știre, contactați-ne la redactie@reper24.ro, pe contul nostru de Facebook sau pe WhatsApp la nr. 0747 081 224

Viitorul Caransebeş şi-a întâlnit miercuri, 18 aprilie, pe Stadionul Municipal din Parcul Teiuş, eterna rivală, Voinţa Lupac, în turul IV, la nivel judeţean, al Cupei României, meciul încheindu-se cu victoria la limită, 3-2, a gugulanilor.

Aceştia au deschis scorul în minutul 6, când Avramovici l-a găsit excelent pe Ciucur, iar acesta, de la 12 metri, a trimis plasat pe lângă Toader.

În replică, în minutul 12, Tîrbăţ, aflat pe aripa stângă, i-a pasat perfect lui Coviţ, şutul acestuia, de la 18 metri, la colţul lung, trecând foarte aproape de poarta caransebeşeană.

În minutul următor, Străin a trimis o centrare de pe partea dreaptă, în gura porţii gugulane, Ciucur, aflat la 6 metri, deviind în propria poartă.

Gazdele au înscris din nou în minutul 24, când Avramovici a centrat pe jos, în forţă, de pe aripa dreaptă, iar Nicola, liber la 8 metri, a trimis, imparabil, pe sub Toader.

Caransebeşenii au marcat din nou după numai un minut, când, după o recuperare la 25 de metri, mingea a ajuns la Mariţescu, care a trimis un trasor în vinclul drept al porţii adverse.

Lupacul a redus din diferenţă în minutul 37, când mingea a circulat pe traseul Mitru – Coviţ – Oncică, acesta din urmă a fost faultat în careu, lovitura de pedeapsă dictată de Constantin Stamatoiu fiind transformată cu siguranţă de Mitru.

În primul minut al părţii secunde, Avramovici a fost angajat central, însă lobul său de la marginea careului a fost respins spectaculos în corner de Toader.

Oaspeţii au ieşit la joc mult mai agresiv, având oportunităţi de a înscrie, în minutul 57, prin Marcu, care a şutat din alergare, însă balonul s-a dus pe lângă poartă, şi după doar două minute, prin Mitru, şutul excelent al acestuia, de la 20 de metri, trecând razant cu transversala porţii caransebeşene.

Lupacul a avut o perioadă mai bună, iar în minutul 67 Marcu a fost faultat de Socaci la 17 metri, şutul lui Străin, la semiînălţime, fiind respins în corner de portarul gugulan. Menţinându-se în jumătatea caransebeşeană, oaspeţii au mai avut o ocazie în minutul 78, când Marcu a şutat puternic pe jos, însă balonul a trecut la câţiva centimetri de ţintă.

În minutul 79, Avramovici a şutat puternic din lovitură liberă de la 25 de metri, însăToader a respins de lângă bară.

În minutul 89, Oncică a bătut o lovitură liberă de la 30 de metri, în careu, reluarea cu capul a lui Coviţ fiind reţinută de Socaci.

În ultimul minut de joc, Ciucur a scăpat pe contraatac şi, rămas faţă în faţă cu fostul său coechipier  Toader, a trimis de lângă acesta, însă mingea a fost scoasă de pe linia porţii de Epure.

Viitorul Caransebeş: D. Socaci, G. Negrei (min. 52, N. Imbre), Al. Nicola, O. Bălan, B. Gulea, Al. Ciucur, C. Bloju, Gh. Valuşescu, M. Mariţescu, A. Neagu, Al. Avramovici; rezerve: C. Birăescu, I. Bica, C. Nicoară. Antrenor, Ion Bica.

Voinţa Lupac: F. Toader, M. Cheda (46, D. Mihuţescu), I. Tîrbăţ, M. Banac, Al. Mitru, C. Oncică, V. Marcu, M. Krkelic (75, C. Epure), B. Bărbulescu, Al. Coviţ, L. Străin; rezerve: D. Popescu, D. Gliguţă, R. Mezin, B. Vişatovici. Antrenor, Boşco Vişatovici.

A arbitrat la centru Constantin Stamatoiu, asistat la cele două linii de Alexandru Stamatoiu şi Gheorghe Scînteie, toţi din Moldova Nouă.

Observator: Marius Popescu, din Reşiţa.

Cosmin VLAD

În cadrul conferinţei de presă de marţi, 7 noiembrie, Adrian Ardeţ, directorul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş, a prezentat o piesă de o importanţă deosebită – un dinte de mamut, animal dispărut în urmă cu 10.000 de ani, dar a anunţat şi faptul că instituţia se află în posesia unui mulaj executat după o inscripţie sacră, descoperită în Munţii Ţarcu de cunoscutul alpinist Cornel Galescu.

Într-una dintre expediţiile întreprinse în zona Munţilor Ţarcu, întreprinse în primăvara acestui an, Cornel Galescu a găsit pe o stâncă o inscripţie în piatră.

„De-a lungul timpului, am străbătut fiecare colţişor, fiecare cotlon, al Munţilor Ţarcu şi Muntelui Mic, şi dintr-o perspectivă sportivă, dar şi din curiozitate. Prima oară, gândul m-a dus la miracolul pe care împăratul Constantin l-a trăit când a văzut crucea pe cer, sigur, ţinând cont de dimensiunea comparaţiei. Mi s-a părut miraculos pentru că ştiam, de foarte mult timp, că toată această zonă este încărcată de ceea ce înseamnă miracol, în special zona Gugu – legendele din jurul său, Peştera lui Zamolxe, Vârful Mătania –, dar toate acestea nu sunt decât supoziţii. Imediat, am simţit că toate aceste lucruri pot fi benefice unui turism zonal, pentru că am văzut că, în alte locuri, dezvoltarea turistică este legată uneori de nişte lucruri banale, cum ar fi o peşteră, o inscripţie, care stârnesc interes şi se pot transforma în branduri turistice”, a spus Cornel Galescu.

Inscripţia se prezintă sub forma unui cerc, în interiorul căruia există o serie de semne grafice, sub formă de săgeată sau de «v», iar dedesubt se află o serie de litere, unele asemănătoare cu literele greceşti, iar sub acestea se găsesc gravări sub forma unor litere care par necunoscute.

„Noi am intrat în legătură cu o serie de specialişti, atât din România, cât şi din străinătate. Ne-au ajutat în acest domeniu oameni pe care i-am şi cooptat în echipa noastră, pentru că, pe viitor, punem problema unei cercetări ştiinţifice. În momentul de faţă, doar atât vă pot spune: este vorba despre o inscripţie care vorbeşte despre lumea de apoi, din literele care au fost studiate rezultă că este o inscripţie funerară, scrisă, probabil, în secolul I î.Hr., literele care se văd sub zona cercului fiind scrise mai târziu, ele aparţinând altor populaţii, care au trecut prin zonă, este vorba despre câteva rune care au fost adăugate la textul iniţial al inscripţiei, iar această inscripţie se află pe un complex, putem să-i spunem, bine lucrat şi bine organizat. Începând din momentul în care am făcut descoperirea, am întreprins toate demersurile la Ministerul Culturii, astfel încât respectiva zonă să fie cuprinsă în patrimoniu.

În primul rând, vrem să o protejăm, iar din primăvară intenţionăm să începem cercetările sistematice cu americanii şi cu cei de la Universitatea din Cluj, aşa încât să reuşim să facem ca acest complex să reprezinte un obiectiv turistic de marcă în Banatul de Munte. Este pentru prima dată când, în zona Banatului Montan, a Munţilor Ţarcu, avem de-a face cu asemenea însemne. Avem numeroase tiponime care vorbesc despre Antichitate, avem Pietrele lui Scorilo, sus pe Gugu avem stânca pe care se spune că ar fi stat Zamolxe, însă sunt legende. Noi le putem pune în valoare şi cu o cercetare ştiinţifică. Pentru istoria judeţului Caraş-Severin şi a Banatului, este un lucru esenţial ca în zona montană să avem obiective, pe lângă traseele turistice şi frumuseţile pe care Bunul Dumnezeu ni le-a dat în Banatul de Munte”, explică Adrian Ardeţ.

Cea de a doua descoperire din zona Caransebeşului despre care a vorbit directorul muzeului este un dinte de mamut, semnalat de un speolog reprezentanţilor unei primării din apropierea municipiului.

„Erau semnale că în zonă ar exista unele aşezări din vremea Paleoliticului. E pentru prima dată când este semnalată existenţa mamuţilor în zona Caransebeşului. Speologul timişorean a dus acest dinte primarului, care, la rândul lui, ne-a semnalat nouă descoperirea acestui important element. Mamuţii reprezintă, în zonele în care au fost descoperiţi, atracţii turistice deosebite. Există Parcul mamuţilor în judeţul Hunedoara, apoi în Serbia, unde sunt amenajate expoziţii cu asemenea descoperiri.

Mamuţii sunt printre ultimele mari mamifere care au intrat în contact cu omul, reprezentările lor fiind regăsite în scene pictate în peşteri de omul din Paleolitic, şi au dispărut în urmă cu 10.000 de ani. Iată că şi noi avem de-a face cu ei, urmează să demarăm o serie de cercetări, astfel încât, poate, vom avea şi noi un Parc naţional al mamuţilor în zona Caransebeşului. Am luat legătura cu Muzeul de Arheologie din Bucureşti, noi neavând specialişti antropologi, şi vom demara, în primăvara viitoare, o cercetare, deoarece bănuim că există mai mulţi mamuţi în această zonă”, a adăugat Adrian Ardeţ.

Cosmin VLAD

Piaţa Agroalimentară Centrală din Caransebeş a găzduit joi, 5 octombrie, deschiderea Festivalului „Toamna la Gugulani“, manifestare ajunsă la cea de a VIII-a ediţie, organizată, până duminică, de Primăria municipiului, Casa de Cultură „George Suru“ şi Serviciul Public „Piaţa Gugulanilor”. La eveniment au participat primarul Felix Borcean, viceprimarul Marius Isac, city-managerul Andrei Ungur, consilieri locali, producători agricoli, dar şi mulţi localnici.

„Suntem bucuroşi, în primul rând, că vă vedem în număr atât de mare, veniţi în joia de piaţă la Caransebeş, aici unde, cu opt ani în urmă, am ridicat acest cerdac, care apoi s-a transformat în scenă, locul în care ne-am bucurat timp de patru zile, în fiecare an. Este un moment de bilanţ, în care vedem ce am făcut peste an şi ce avem de făcut în anul următor, pentru a o duce mai bine”, a spus directorul Casei de cultură, Ioan Cojocariu.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157689151398426″]

„Vă urez bun-venit tuturor la această tradiţională manifestare pe care noi o sărbătorim de mulţi ani, sunteţi bine veniţi să vă prezentaţi produsele, iar cei care trec prin piaţă, să se bucure de ele. Îi premiem, astăzi, pe cei aproape o sută de producători din toate colţurile ţării, care zi de zi, săptămână de săptămână, vin la noi să-şi ofere roadele trudei lor de pe tot parcursul anului. Sunt produse sănătoase, iar această piaţă a gugulanilor vrem să rămână unul dintre multele simboluri ale oraşului Caransebeş. Prezenţa dumneavoastră numeroasă ne dă curaj, fiind un imbold pentru a continua această muncă, una pe care o facem în folosul tuturor”, le-a spus celor prezenţi şi primarul Felix Borcean.

După acest moment, s-a desfăşurat premierea expozițiilor de legume, fructe, flori, cea a meșterilor populari, dar şi diferite concursuri, urmate de un spectacol folcloric cu Ansamblul „Doina Banatului”, soliști vocali Maria Rusnac, Lorena Nica, Roxana Toader, Sandra Lăzărescu, Florin Bojin, Maria Hurduzeu, Alin Olan, Daniela Vacărescu, Ion Alexandrescu, Ionela Bădălan, Iosif Pușchiță, Maria Garaș, Stana Stepanescu, dirijor Sandu Simion Florea, coregraf Nistor Ghimboașă, iar în final va susţine un recital extraordinar Andreea Voica.

Cosmin VLAD

În perioada 5-8 octombrie, Primăria municipiului Caransebeş, Casa de Cultură „George Suru” şi Serviciul Public „Piaţa Gugulanilor” organizează,  în Piața Centrală Agroalimentară a municipiului, Festivalul „Toamna la Gugulani”, manifestare ajunsă la cea de a VIII-a ediție.

Joi, 5 octombrie, după Festivitatea de deschidere, la ora 11 va avea loc premierea expozițiilor de legume, fructe, flori, meșteri populari şi diferite concursuri, iar de la ora 12, un spectacol folcloric cu Ansamblul „Doina Banatului”, soliști vocali Maria Rusnac, Lorena Nica, Roxana Toader, Sandra Lăzărescu, Florin Bojin, Maria Hurduzeu, Alin Olan, Daniela Vacărescu, Ion Alexandrescu, Ionela Bădălan, Iosif Pușchiță, Maria Garaș, Stana Stepanescu, dirijor Sandu Simion Florea, coregraf Nistor Ghimboașă, iar în final va susţine un recital extraordinar Andreea Voica.

Vineri, 6 octombrie, de la ora 12, este programat un spectacol folcloric susţinut de Ansamblul folcloric „Zestrea Gugulanilor” – coregraf Simion Dragalina, Formația Nicușor Țunea din Caransebeș, Formația de dansuri „Pupi dă Floare” din Zăgujeni – coregraf prof. Dorina Panga, Ansamblul folcloric „Bârzava” din Reșița, coregraf Petrică Bagiu, coordonator Maria Aghescu, dirijor prof. Nicu Dobre, corepetitor prof. Adrian Constantin, solişti vocali Camelia Ceocu, Liliana Chiosea, Cătălin Țâru.

Sâmbătă, 7 octombrie, în cea de a treia zi a festivalului, de la ora 11 cei interesaţi vor putea urmări o serie spectacolul folcloric oferit de Fanfara Asociației Culturale „Voința” din Răcășdia – dirijor Alexandru Șăin, Ansamblul folcloric „Armenișana” din Armeniș, coregraf Mitru Dragomir, Ansamblul „Pusta Banatului” din Timișoara – coordonator Eugen Dongea, soliști vocali Ana Jurj, Claudiu Târnăuceanu, Andreea Indru, Dolores Dondea, Formația de dansuri „Slătioara” din Slatina Timiș – coregraf Pavel Perescu, şi Ansamblul sârbesc „Sveti Nikola” din Radimna, coregraf Tomislav Popovici.

Duminică, 8 octombrie, de la ora 12, pe scena amplasată în Piaţa Centrală Agroalimentară vor urca Ansamblul folcloric „Sânziene bănățene” din Giarmata, coregrafia Veronica Kretten, coordonator Maria Petchescu, solist Ciprian Pop, Ansamblul folcloric „Teregovana” din Teregova, coregraf Ilie Pîrvulescu, Formația de dansuri „Cununa Bolvașniței” din Bolvașnița, coregraf Florin Turnea, Ansamblul folcloric „Junii Gugulani” din Caransebeș, coregraf Adrian Jurchescu, coordonator și solist vocal Adela Jurchescu.

Cosmin VLAD

În ultima etapă a actualului campionat al Ligii a IV-a, Viitorul Caransebeş a jucat sâmbătă, 3 iunie, în deplasare la AS Oraviţa, partida fiind decisivă pentru calificarea la barajul de promovare în Liga a III-a, gugulanii impunându-se cu scorul de 3-0, la pauză diferența fiind de doar un gol.

După o scurtă tatonare, oaspeţii, susţinuţi de o numeroasă galerie venită de la Caransebeş, şi-au arătat intenţiile ofensive, acestea concretizându-se în minutul 10 cu înscrierea primului gol. A fost un corner obţinut de Dumitru pe partea dreaptă, Bona a centrat perfect, iar Vătafu, de la 10 metri, a trimis imparabil cu capul în plasa porţii adverse.

Gazdele i-au copiat în minutul 14, când Halas a bătut şi el o lovitură de colţ de pe dreapta, însă lovitura de cap a lui Gal a trecut la câţiva centimetri de poarta caransebeşeană.

Gugulanii au mai avut o fază periculoasă în minutul 20, când Neagu a şutat din alergare de la 18 metri, însă a făcut-o pe direcţia portarului, iar Duma a reuşit să prindă.

Gazdele au irosit o bună ocazie de a înscrie în minutul 32, prin Caşeru, care, de la 18 metri şi cu toată poarta în faţă, a şutat puternic, însă mingea s-a dus peste transversala porţii lui Birăescu.

Ultima fază importantă a primei reprize s-a consemnat în minutul 43, atunci când Purea a comis un henţ la 17 metri, lovitura liberă executată foarte bine de Suru, plasat, pe lângă zid, fiind respinsă în corner de Duma.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157682627290040″]

Orăviţenii au început partea a doua în forţă, acest lucru văzându-se încă din minutul 47, când, după o centrare primită de pe partea stângă, Covaci, aflat la 10 metri, dar în poziţie incomodă, a trimis pe lângă poarta caransebeşeană. Minute bune, gazdele au presat, asta şi pe fondul retragerii gugulanilor, care au preferat să conserve rezultatul decât să-şi mărească avantajul, dar meciul a fost întrerupt de numeroase faulturi şi accidentări, aşa că fazele cu adevărat periculoase au lipsit. Orăviţenii puteau totuşi să egaleze în minutul 57, când Covaci, pătruns în careul caransebeşean pe aripa stângă, a şutat violent din unghi, la colţul scurt, însă Birăescu reuşit să apere.

Şi cum singura armă pe care gugulanii au folosit-o a fost contraatacul, în minutul 66 Neagu a scăpat de la mijlocul terenului şi, deşi talonat de Frumosu şi de Purea, l-a lobat pe Duma de la 20 de metri, însă balonul s-a scurs pe lângă bara dreaptă a porţii orăviţene. În minutul 73, acelaşi Neagu a profitat de o lansare peste care Şandru a sărit, a avansat şi a şutat violent din marginea careului, însă Duma a reuşit să pareze balonul.

Caransebeşenii şi-au majorat avantajul în minutul 83, în urma unui penalty acordat de Constantin Stamatoiu după ce Purea l-a faultat în careu pe Dovlete, execuţia lui Suru, în dreapta portarului, făcându-l pe Duma să scoată pentru a doua oară mingea din plasă. Ca urmare a intervenţiei neregulamentare, Purea a văzut al doilea galben, şi, implicit, cartonaşul roşu.

În minutul 90+3, Dumitru a stabilit scorul final, după o cursă excelentă făcută pe partea dreaptă, în care s-a debarasat de Frumosu şi, intrat în careu, a şutat plasat, la colţul lung, pe lângă Duma, ieşit la întâmpinare.

A urmat o horă a victoriei, după care fotbaliştii gugulani şi-au salutat galeria şi i-au mulţumit, apoi oficialul AJF Caraş-Severin, Popescu, le-a înmânat caransebeşenilor cupa şi medaliile de campioni ai Ligii a IV-a Caraş-Severin.

„Sunt bucuros că am reuşit să atingem prima parte a obiectivului nostru, câştigarea campionatului Ligii a IV-a. Dacă la început spuneam că doar vrem să facem spectacol, pe parcurs ne-am dorit titlul de campioni judeţeni, pe care l-am şi obţinut. Sunt mulţumit, dar mai avem două obstacole, două meciuri în care trebuie să dovedim că merităm să fim echipa care reprezintă judeţul Caraş-Severin, obţinând promovarea în Liga a III-a. Dacă nu vom reuşi, tot ceea ce am făcut până în momentul actual este nesemnificativ. Meciul de azi a fost viu disputat, am reuşit să deschidem scorul dintr-o fază fixă, tensiunea şi-a pus amprenta asupra jocului, în prima repriză fazele de poartă au fost mai rare, în partea a doua gazdele încercând să iasă la joc, iar noi am adoptat o tactică defensivă şi am contraatacat, la 1-0 eram campioni… Pe un astfel de contraatac am obţinut un penalty, am dus scorul la 2-0, iar al treilea gol l-am înscris în prelungiri… Una peste alta, suntem foarte bucuroşi, şi eu şi băieţii, şi împreună dorim să le mulţumim suporterilor care au venit de la Caransebeş pentru susţinerea acordată, iar la baraj vom da totul pentru a ne prezenta cât mai onorabil şi, de ce nu, din toamnă să evoluăm în Liga a III-a”, ne-a spus după meci antrenorul Viitorului, Dan Doran.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157681646947473″]

AS Oraviţa: I. Duma, F. Halas, I. Covaci, O. Băcoi, C. Caşeru, G. Frumosu, N. Gugu (min. 63, F. Lucica), B. Purea, T. Gal, D. Preoteasa, C. Covaci; rezerve: D. Sârbu, I. Hulpan, P. Burcuşel, N. Sârbu. Antrenor, Ciprian Macovei.

Cosmin VLAD

Social democrații din Caransebeș au ținut să răspundă printr-un comunicat pamfletar acțiunii de protest pe care o văd ca fiind „orchestrată“ de către primarul în exercițiu al Caransebeșului, Felix Borcean. Redăm comunicatul integral pe care pesediștii l-au scris cu gânduri „alese“ pentru conducătorul urbei de pe Timiș și prozeliții acestuia.

„Ar fi de râs dacă nu ar fi de plâns, ce s-a întâmplat la „mitingul spontan“ organizat, dar nu și asumat de primarul Felix Borcean, președintele interimar al marelui Partid National Liberal din oraș, sau a ceea ce a mai rămas din el. Acesta, a fost ajutat de „tinerii frumoși și … cu bani“ Andra Pleșa (consilier local PNL și fiica partenerei ex-edilului Marcel Vela) și Florin Dumitra (președintele tineretului liberal). Astfel s-au adunat: Galeria de la Balta, niste tineri dansatori de la ansamblul lui Florin Bojin, (nu numim ansamblul pentru că lumea știe și vede că nu au legatură cu acest ansamblu, decât prin numele autoatribuit), mai câțiva salariați ai societăților ce căpușează primăria și iată mitingul. Deci stradă, stradă,…dar câta cam galbenă.

Și cum mai trebuia și un loc, în (ne)inspirația lor, organizatorii „spontani” au ales Arcul Spiritualității sau Împăcării (cum îi spunea cel care l-a decontat, mai precis, Vela) situat între Catedrala Ortodoxă și Biserica Catolică. Deci să ne împăcăm …zbierând cu ură și dezbinare. Dar ce zbierau? Păi dacă Pleșa a luat magazinul comunist „Timiș“ și cele mai importante clădiri-monument istoric din oraș, (scuzați dom’ Giampetruzzi), Flopy tocmai a păpat banii de pe clădirea comunistă de lângă IRET, mentorul Vela a luat și el ce a putut, (a se citi Pavilionul 1811 – monument istoric din Băile Herculane ș.a.), normal că au zbierat…. „Hoții, hoții, hoții“.

Dar nu le era deajuns, așa că la (in)cultura lor trebuiau să reproducă și din Fernando, făcându-se de râs și cu asta. Neamul nu aveau cum să și-l mai facă de râs, căci la câte au reușit înaintașii lor în materie de a se face de râs, ce mai contează ce-și strigă ei. Zicem că-și strigă singuri, pentru că au mers și la sediul PSD Caransebeș și acolo au strigat la lună și pereților IPEG-ului, ce le-a venit lor prin minte. Bineînțeles că n-au nicio treabă cu OUG nr.13/2017, nici n-au văzut-o, ce să o citească. Au auzit la mentorii lor liberali-conservatori-populari (da e ok denumirea, sunt liberali după nume, conservatori după doctrină și afiliați popularilor europeni) că trebuie miting și dacă tot n-au câștigat alegerile prin faptul că s-au împotrivit tăierii celor 102 taxe, acum, când PSD-ul a tăiat aceste taxe, vor să dea jos Guvernul PSD și să vină Guvernul lor să bage la loc taxele.

Tare mult le place să plătească ….taxa radio-tv, taxa pentru pașaport, taxa de primă înmatriculare auto, taxele consulare, etc. vor salariu nu de 1450 lei, e prea mare, mai bine de 1250 lei, că e mai bun, (nu îngrașă) pentru că lor așa le spun ciolo-fanii (fanii lui Cioloș). Păi dacă tot sunt atât de dornici de taxe, oare ne poate arăta d-șoara Pleșa chitanțele cu care a plătit impozitul pe clădirile ce le deține? Sau Flopy poate ne prezintă modalitatea prin care a luat terenul de sub clădire. Curat murdar! Asta e „strada“? Sau la Caransebeș PNL-ul e „strada“?

P.S. Rămâne să-i mai vedem cum vor striga DNA să vină să îi ia“, au ținut să remarce membrii social democrați din Caransebeș.

Sergiu TABAN