Caracatița și mafia afacerilor cu deșeuri continuă nestingherită. Miza e foarte mare: 50 de euro tona de deșeuri „stocate“ pe teritoriul României, față de 400 – 500 de euro în Uniunea Europeană. Multe dintre ele au acte de transport ca mărfuri second-hand ce pot fi valorificate; altele sunt aduse sub pretextul incinerării lor la fabricile de ciment. Realitatea este mult mai crudă: ele ajung, în cele mai multe cazuri, aruncate pe câmp, poluând aerul, terenul și pânza freatică.

Autoritățile locale sunt complice în multe cazuri la aceste afaceri; autoritățile centrale ridică din umeri și spun că legislația e permisivă. În realitate nu se schimbă nimic, și asta pentru că există complicități din rândul decidenților care nu au niciun interes ca lucrurile să se schimbe. Cetățeanul de rând se sufocă la propriu și la figurat de munți de gunoaie, mediul rămâne poluat, gulerele albe au de câștigat, iar românii plătesc amenzi Uniunii Europene pentru gropi neconforme și colectare neselectivă a gunoaielor menajere. În ultimele luni polițiștii de frontieră descoperă aproape zilnic sute de tone de astfel de mizerii care ajung în țara noastră cu trenul, cu transportatorii rutieri sau mai nou pe cale fluvială.

Un exemplu recent e cel de la una din vămile din vestul țării: Poliţiştii de frontieră, împreună cu lucrători din cadrul Gărzii de Mediu, nu au permis intrarea în ţară a opt mijloace de transport încărcate cu peste 130.000 de kilograme de deșeuri, constând în haine şi mobilier second hand, pentru care șoferii nu au putut prezenta documentele prevăzute de lege necesare transferului unor astfel de materiale.

La un control specific efectuat, pe sensul de intrare în ţară, asupra a opt automarfare, conduse de cetăţeni români s-a descoperit că aceștia transportau, conform documentelor de însoțire a mărfii, haine second hand şi mobilier de la diferite societăți comerciale din Cehia, Germania și Austria pentru firme din România. Existând suspiciuni cu privire la legalitatea transporturilor, poliţiştii de frontieră au solicitat sprijin autorizat reprezentanţilor Comisariatului General București din cadrul Gărzii Naționale de Mediu.

În urma verificărilor efectuate, s-a constatat faptul că automarfarele erau încărcate cu haine second hand și mobilier într-o stare avansata de degradare, fiind de fapt deşeuri, pentru care șoferii nu au prezentat documentația necesară prevăzută de lege. În total,  în cele opt vehicule erau transportate 130.588 de kilograme de deşeuri. În toate cazurile, autoritățile de control au dispus nepermiterea intrării pe teritoriul României a mărfurilor transportate.

Dan AGACHE

Despre programele dispuse de Ministerul Mediului privind închiderea depozitelor de deşeuri neconforme și preocuparea pe care ar trebui să o aibă primăriile pentru depunerea cererilor de finanţare în realizarea acestor obiective, s-a bătut multă monedă, a curs multă cerneală cum ar spune unii. În schimb, părerea noastră este că s-a bătut apa în piuă, asta pentru că ceea ce se întâmplă în realitate depășește cu mult sfera înțelegerii fenomenului și a lobby-ului făcut de gulerele albe.

După ce autoritățile s-au sesizat în privința cantităților mari de deșeuri care „zac“ de mai multă vreme pe platforma haldinei închise de ani de zile de pe Dealul Lupacului din Reșița, o situație similară ar putea fi cea de la fosta haldină de gunoi din Moldova Nouă. Pe această platformă se depozitează gunoiul adunat din județul Caraș-Severin de către operatorul de salubritate S.C. Ionela SRL. Practic, fosta haldină unde operează „Ionela“ ar constitui un soi de stație de transfer, tonele de gunoi urmând să fie transportate la centrul de colectare al deșeurilor de la Halânga, județul Mehedinți. Doar că acest lucru nu se întâmplă în termenul prevăzut de lege, iar transferul către centrele de colectare din țară se realizează tot mai greu.

Cât privește deschiderea Centrului de Management Integrat al Deșeurilor de la Lupac … noapte bună!

Revenind la situația de la Moldova Mouă, atunci când în curtea ta, pe o platformă neconformă/neavizată se află sute de tone de gunoi – se estimează în jur de 200 de tone de deșeuri cantitatea în acest moment – cu siguranță nu mai vorbim de o locație de transfer, ci de o posibilă bombă ecologică. Să fie oare legal ca aceste sute de tone de deșeuri să „hiberneze“ în imediata apropiere a orașului Moldova Nouă? De ce nu se efectuează transportul acestora de către operatorul amintit la Halânga? Cărui fapt se datorează interdicția primită de operator de a mai transporta deșeuri către Centrul de Colectare a Deșeurilor din Mehedinți? Este posibil ca levigatul nociv dizolvat din gunoiul acestui depozit de deșeuri să ajungă în Dunăre, dat fiind că platforma nu e situată la mare depărtare de fluviu?

Am încercat să dialogăm cu Adrian Torma, primarul orașului Moldova Nouă, principala comunitate care ar trebui să fie alertată de situația acestei haldine. „Punctual cunosc situația și faptul că operatorul din Moldova Nouă are contract și cu alte UAT-uri de pe raza județului Caraș-Severin. Noi verificăm lunar situația pe teren, dar nu am întâlnit până acum o situație care să iasă din normalitate. Voi trimite o echipă din cadrul Primăriei Moldova Nouă pe acea platformă de transfer, unde se transportă deșeurile din județ, să vedem dacă se respectă toate normele, iar dacă vom constata neconformitățile despre care vorbiți vom fi primi care vom sesiza instituțiile abilitate sau vom lua măsuri pentru că eu îmi doresc foarte mult ca Moldova Nouă să devină un oraș curat și civilizat. La verificările făcute de noi la operatorul amintit nu au existat mai mult de 40-50 de tone de rezervă de transfer de deșeuri. În ceea ce privește levigatul care ar putea ajunge în Dunăre, platforma se află la o distanță de 200 – 300 de metri de malul fluviului. Noi până acum nu am primit sesizări pe marginea acestei situații. Treaba noastră este să protejăm Dunărea, însă din păcate nu este o situație singulară, trebuie ca oamenii să știe că deșeuri ajung în Dunăre și din aval, produse de alte state considerate moderne și civilizate. Apreciem că există interes pentru protejarea Dunării, dar m-aș fi bucurat ca reclamațiile despre neconformități să ajungă și la noi la Primărie, unde avem un aparat specializat pentru preluarea și rezolvarea acestora“, a declarat primarul orașului din Clisura Dunării, Adrian Torma.

Vă reamintim că România a fost condamnată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pentru neîndeplinirea Directivei 1999/31/CE privind depozitele de deşeuri. 68 de gropi de gunoi neconforme erau în continuare deschise în 2019, deşi România avea obligația de a le închide şi a le ecologiza până la 16 iulie 2009!! CJUE a reiterat ideea că statele membre ale Uniunii Europene au obligaţia de a recupera şi a elimina deșeurile într-un mod care să nu pericliteze sănătatea umană şi mediul, interzicând abandonarea, descărcarea sau evacuarea necontrolată a deşeurilor.

Diana RADU

Problema gunoaielor menajere din comunitățile cărășene este departe de a fi rezolvată. Cum în ultima perioadă, managementul deșeurilor municipale în Caraș-Severin a devenit o problemă, la care mulți edili nu îi dădeau prea mare importanță, nu numai că riscăm o măsură de infringement pe capitolul de Mediu, dar este posibil, ca în perioada următoare, să ne întoarcem undeva în anii 2000, când, în comunitățile din Banatul Montan, deșeurile menajere erau la tot pasul.

Citește și: Bine ați venit în Berliște! Patria gunoaielor, bălăriilor și a nepăsării administrative

Una dintre aceste comunități în care gropile neconforme par să devină o obișnuință, deși în 2012 am raportat Comisiei Europene că toate au fost închise, este comuna Berliște. Comunitatea din comuna din Valea Carașului, păstorită cu vorbe frumoase, chiar pompoase la un moment dat, de către edilul Nicolae Orăvicean, pare a se obișnui cu ideea de a depozita gunoiul menajer pe unde apucă. Pe la marginea localităților, prin vecinătatea râului Vecinic, peste tot și contrar legilor în vigoare. Nici edilul nu pare a socoti prea mult măsurile trasate de comisarii Gărzii de Mediu. Doar el e șeful în comună! Cum să vină cei de la Reșița să-i dea sfaturi sociologului de renume mondial cu o vastă experiență în ale vorbelor.

Citește și: La Berliște, rămâne cum am stabilit! Gunoaie, bălării și nepăsare!

Altfel, comisarii riscă plângeri penale, chiar de la Orăvicean. Cel puțin asta reiese din discuțiile cu cei de la Garda de Mediu, care au amendat în două rânduri UAT Berliște. Degeaba însă, pentru că gunoaiele menajere tot la gropile neconforme ajung și, ca lucrurile să fie înțelese și de cei de la mediu, edilul-șef a deschis o groapă unde gunoaiele colectate de prin comună, acolo unde ajunge mașina, să fie depozitate la ieșirea din localitatea Berliște, pe un teren viran. Și cred că știe și de ce face asta, întrucât, cu o platformă program în campania electorală, din care reieșea că cei din comuna Berliște vor rivaliza peste patru ani cu comunitățile bogate din vestul Europei, chiar și cu cele de peste ocean, Orăvicean trebuie să le arate oamenilor că n-a mințit.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157687870448793″]

Mai pe românește, Orăvicean le promitea consătenilor săi că vor umbla câinii cu covrigi în coadă pe străzile prăfuite ale comunei, dacă aceștia îi vor da votul. Cum în comună, de aproape un an și jumătate, nu s-a întâmplat nimic notabil, cel mai probabil câinii ce trag la resturile din groapa de gunoi amenajată ad-hoc sunt imaginea figurii de stil folosite mai sus în text. Covrigii vor veni și ei, imediat ce Bardeau va aloca grâul din arendă și el va lua drumul morilor de prin Timiș, pentru făina izbăvitoare și aducătoare de atâta nevoie de mai bine a unor locuitori ce au fost lăsați în voia sorții de mai toate administrațiile de la Revoluție încoace.

Citește și: „Pârjoliți ogoarele! Otrăviți fântânile!” Conservați alegătorul până la alegerile următoare!

John GAVRILESCU

Pompierii militari din cadrul Secției de Pompieri Oravița au avut o noapte grea în lupta cu flăcările ce au cuprins gunoaiele din apropierea stației de transfer a gunoiului menajer din orașul din Valea Carașului.

Un incendiu izbucnit în apropierea fostei haldine de gunoi din Oravița, seara trecută, le-a dat mari bătăi de cap pompierilor militari orăvițeni. Timp de aproximativ șase ore, până după ora 02.00, în noapte, pompierii s-au luptat cu flăcările și au reușit să izoleze extinderea focului. Trei autospeciale cu apă au fost necesare pentru a limita extinderea incendiului, în condițiile în care aseară vântul sufla cu o intensitatea considerabilă. Însă, cum în cazul incendiilor de gunoi menajer lichidarea unor astfel de incendii este dificilă și aproape imposibilă, în această dimineață pompierii militari orăvițeni au fost alertați din nou pentru a interveni, căci gunoiul ce a ars mocnit, înspre dimineață, s-a reaprins.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157689160835105″]

La această oră, două echipaje de pompieri încă se luptă cu flăcările, iar noi, locuitorii din cartierul Zona Gării și nu numai, vom retrăi perioada din 2012, când am inhalat fumul ce a fost degajat de la un alt incendiu de proporții izbucnit la aceeași groapă de gunoi.

Și, probabil, nu va interesa pe nimeni, pentru că, aseară, la fața locului, nu s-a deranjat niciun reprezentat al celor care sunt responsabili de depozitarea haotică a gunoiului în zona respectivă, iar atunci când l-am contactat pe noul director al Ecologica, acesta credea că a fost sunat de la Cronica Cârcotașilor….

John GAVRILESCU

Finalizarea deponeului de la Lupac întârzie iar pe acest fond freamătul gunoaielor din localitățile cărășene, cărora li s-a blocat transportul deșeurilor spre stația de transfer de pe dealul Lupacului din Reșița, devine tot mai apăsător pe zi ce trece.

Contactat de Reper 24 pentru a explica publicului larg ce implică faptul că societății Green Ecobauer i-a fost suspendată activitatea, directorul general, Sorin Simescu, ne-a declarat:

„Exact cum spuneam și într-o declarație anterioară, faptul că nouă ni s-a sistat preluarea deșeurilor la punctul de lucru din Dealul Lupacului, în lipsa unei soluții alternative reale oferite, în speță, de onor comisarul șef de la Garda de Mediu Caraș-Severin, nu va face altceva decât să creeze câte-un mic deponeu neconform în toate cele 47 de localități pentru care societatea noastră presta serviciul de gestionare al deșeurilor.

Din fotoliul său de comisar șef, lucrurile se văd diferit față de situația reală din teren, pe care totuși sper că o cunoaște iar faptul că a organizat două-trei întâlniri cu operatorii de salubritate afectați, despre care am mai spus că le consider nici mai mult nici mai puțin decât un caz clar de trafic de influență, nu face decât să demonstreze că domnul comisar este un mic birocrat care se ascunde după hârtii ca să dea bine la șefi, nicidecum nu e interesat să ofere o rezolvare a situației grave create în Caraș-Severin. Faptul că dânsul urlă, țipă, proliferează tot felul de amenințări și dă din mâini la punctual nostru de lucru și la alți operatori nu face deât să demonstreze capacitatea limitată de a oferi soluții la problema gestiunii deșeurilor din Caraș-Severin.

În același timp, societatea Green Ecobauer a ajuns în situația actuală ca urmare a datoriilor foarte mari pe care operatorii le au la noi și pentru că a dat dovadă de-a lungul anilor de înțelegere față de administrațiile publice locale din județ și a continuat să presteze servicii către acestea chiar dacă acestea din urmă nu au fost plătite. Am făcut asta cu riscul de a intra în insolvență, lucru care s-a și întâmplat, tocmai pentru a nu crea în fiecare comună sau oraș din județ o groapă de gunoi care să afecteze sănătatea populației. Deși decidenții și organele de control pe partea de mediu cunoșteau faptul că Green Ecobauer a gestionat o situație grea în lipsa unui sistem de management integrat al deșeurilor, pe care nu îl văd operațional nici la final de 2017, „răsplata“ pentru societate au fost cele 4,5 miliarde amenzi din partea Gărzii de Mediu de-a lungul celor 5 ani de activitate, vreo două dosare penale și au culminat cu sistarea activității în această lună.

Faptul că acum se încearcă cu rugăminți și promisiuni la adresa celuilalt operator autorizat din Caraș-Severin care ar putea presta serviciul realizat de noi până săptămâna trecută, rugăminți și promisiuni cu care am fost purtați și noi de nas de-a lungul celor 5 ani, nu îmi arată decât că se încearcă ieșirea din impasul gestionării deșeurilor prin sacrificarea unei alte firme. Vreau să fiu bine înțeles: dacă celălalt operator va crede așa zisele rugăminți ale autorităților cu atribuții în domeniu, va ajunge în cel mult două luni de zile în situația în care se găsește astăzi Green Ecobauer și asta dintr-un simplu motiv: nu văd de ce, cei care prin neplata datoriilor către noi ne-au adus în această situație, își vor respecta obligațiile financiare față de celălalt operator.

Cu siguranță, atunci când se vor ivi problemele cu care ne-am confruntat noi, rugămințile și promisiunile făcute de cei care acum nu au soluții vor fi uitate, ca zi în cazul nostru și sper ca celălalt operator să fie mult mai prevăzător și nu la fel de indulgent ca noi. Mi-ar părea rău să văd că încă un agent economic privat din Reșița și-ar sista activitatea doar pentru motivul că cei în măsură să ofere o rezolvare nu își asumă nicio răspundere“, a menționat Simescu.

Sergiu TABAN

În miez de campanie, perioadă în care reprezentanții autorităților locale se plimbă pe bulevardele reșițene pentru a prezenta planurile mărețe pentru județ și oraș, la doar doi pași de ei, în spatele blocurilor turn, Reșița pute.

Cu toate că autoritățile locale au planuri mari pentru a face din Reșița un oraș „smart”, inteligența pare că nu face casă bună cu orașul nostru. Ce proiecte inteligente, când Reșița încă are cartiere în care tomberoanele dau pe-afară, fără a fi îngrădite în vreun fel, iar parcările și locurile de joacă au ajuns gropi de gunoi?!

Un caz concret este parcarea din spatele blocului 1 de pe Aleea Bazna, Govândari, acolo unde Primăria nu a ajuns până acum pentru a amenaja locuri de parcare decente. Dar unde să le amenajeze când de mai bine de 3 săptămâni așa zisa parcare s-a transformat într-o veritabilă groapă de gunoi.

Sunt trei săptămâni de când mormane de părți de mobilier, vase de WC, chiuvete, crengi, pene, sticle și gunoaie menajere băltesc sub geamurile reșițenilor, printre mașini și trecători, aceiași trecători și reșițeni care vor merge la vot în data 11 decembrie, așa cum au fost și în 5 iunie, cu speranța că poate, într-o zi, vor putea ieși cu capul pe geam fără să se intoxice cu dogoarea gunoiului de sub nasul lor.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157676970182135″]

Cel mai grav este că mașina de gunoi trece periodic pentru a goli tomberoanele care deservesc blocului 1 de pe Aleea Bazna și celorlalte imobile de locuit din zonă, dar nu se sinchisește nimeni să curețe și perimetrul infect din spatele acestora.

Ce pot face reșițenii? Se pare că nu au altă soluție decât să pună mâna pe saci menajeri, mănuși, lopeți și nisip pentru nivelarea „gropii de gunoi” a Govândariului, având în vedere că oficialii locali sunt ocupați cu campania electorală și cu transformarea Reșiței într-un oraș smart. Un lucru bun, de altfel! Poate într-un oraș „inteligent” gunoaiele vor învăța singure că locul lor NU e în parcare, printre blocuri și mașini.

Acum serios: igienizarea zonei și îngrădirea tomberoanelor nu sunt eforturi supraomenești, ci responsabilități normale ale autorităților locale…că tot vrem un oraș civilizat! Sau?

Alexandra JURCA