Greenpeace a lansat miercuri harta pădurilor virgine din România, dar şi un studiu cu privire la situaţia acestora, concluziile nefiind undele dintre cele mai fericite.

Au fost identificate aproximativ 300.000 de hectare de astfel de vegetaţii, în care trăiesc 13.000 de specii şi cea mai mare populaţie de urşi din Europa. Potrivit Greenpeace însă, aceste zone ce ar trebui să se bucure de o protejare aparte, sunt în continuă degradare fie din cauza iresponsabilităţii, fie din cauza necunoaşterii importanţei pe care o au.

„Carpaţii româneşti sunt acoperiţi de cele mai vaste păduri virgine din zona temperată a Uniunii Europene. Aceste păduri sunt parte din istoria şi identitatea noastră culturală. Ele sunt rămăşiţe ale codrilor nesfârşiţi care acopereau cândva peste 80% din teritoriul actualei Românii. În aceste păduri, trăiesc aproximativ 13.000 de specii, inclusiv cea mai mare populaţie de urşi din Europa, specii rare şi endemice şi carnivore mari, precum lupul şi râsul. Aici, toate vieţuitoarele, inclusiv arborii, trăiesc într-un echilibru care este rezultatul a mii de ani de evoluţie.

Ne aşteptăm ca acest exerciţiu să fie considerat de către Ministerul Apelor şi Pădurilor o invitaţie la acţiuni rapide si concrete pentru salvarea pădurilor virgine din România. Primul pas în protejarea acestor ecosisteme extraordinare este realizarea unei evaluări preliminare care să ofere o estimare a suprafeţei totale potenţiale şi să restrângă aria de parcurs în teren pentru documentare. Exact asta oferă Harta pădurilor virgine potenţiale realizate de Greenpeace România, împreună cu Universitatea Eberswalde şi Universitatea Al. I. Cuza din Iaşi”, susține organizaţia Greenpeace.

Realizarea Hărţii pădurilor virgine potenţiale a durat un an de zile şi a însemnat evaluarea a aproape şase milioane de hectare. Specialiştii au dezvoltat o metodologie de analiză a datelor satelitare pe care au adaptat-o şi calibrat-o, ţinând cont de experienţa acestora de teren în identificarea pădurilor virgine.

„În prezent, există voci, atât în ţară, cât şi în străinătate, care încearcă să acrediteze faptul că în Carpaţii româneşti nu s-au mai păstrat păduri virgine, toate pădurile fiind parcurse cu tăieri în trecut şi avem de-a face exclusiv cu păduri gospodărite de om. Iar pădurile care conţin elemente de arboret cu vârste de peste 140-160 de ani sunt în realitate păduri din care s-au extras selectiv fie arbori din anumite specii, cu valoare economică la vremea respectivă – de ex. răşinoase sau gorun, fie arbori cu caracteristici calitative superioare din punct de vedere a lemnului. Astfel de afirmaţii sunt generate fie dintr-o necunoaştere a realităţii cu privire la istoricul pădurii şi silviculturii româneşti, fie de intenţia de a pune sub semnul întrebării procesul de protejare a acestora”, a declarat Iovu – Adrian Biriş, autorul studiului „Situaţia pădurilor virgine din România”.

În topul judeţelor unde s-au identificat păduri virgine potenţiale se află Braşov (49.601 hectare), Caraş Severin (39.513 hectare) şi Argeş (38.918 hectare), cea mai mare densitate de păduri virgine potenţiale aflându-se în situl Natura 2000 Făgăraş.

Această hartă a fost realizată de către Greenpeace România, împreună cu Universitatea Eberswalde din Germania şi Universitatea Al. I. Cuza din Iaşi, și este prima asemenea evaluare realizată după inventarul parţial din 2005 (Proiectul Pin-Matra).

Alexandra JURCA