20 de saci de resturi menajere au fost colectați de echipa de voluntari interni CEZ, care au derulat zilele trecute o acțiune de ecologizare în zona Grebla – Văliug – Secu, una dintre sursele importante de energie verde din județul Caraș-Severin. 

„Suntem responsabili față de locurile în care lucrăm și trăim. Și am demonstrat-o din nou, lăsând în urma noastră energie pentru bine. Am adunat peste 20 saci de resturi menajere de pe lacul de echilibrare de la Grebla și de la barajele Văliug și Secu. Ecologizarea amenajării hidro, locuri de atâta frumusețe din Caraș-Severin, este deja un obicei pentru echipa CEZ, completat de grija permanentă față de mediu în toate operațiunile noastre”, a precizat Ciprian Dragomir, director  general al TMK Hydroenergy Power.

TMK Hydroenergy Power, parte a Grupului CEZ în România, sprijină periodic inițiativele de acest gen și ia măsuri pentru ecologizarea lacurile pe care le gestionează: Grebla, Secu, Gozna, Văliug și Timiș Trei Ape, amintesc reprezentanții companiei, conform cărora în ultimul an au fost realizate mai multe astfel de activități de curăţenie a luciului de apă și a malurilor la cele patru baraje ale hidroamenajării.

Direcția Comunicare a CEZ România mai transmite că period au loc inspecții și lucrări de întreținere a versanților pentru prevenirea eroziunii solului și a alunecărilor de teren.

„Având în vedere zona de activitate – aflată în aria protejată sau chiar monumente istorice (așa cum este hidrocentrala Grebla), toate lucrările de investiții sau modernizări au ca sarcină clară aducerea terenului la starea inițială după fiecare lucrare.

Mai mult decât atât, împreună cu reprezentanții Parcului Naţional, TMK Hydroenergy Power ia în calcul o serie de măsuri tehnice pentru asigurarea culoarului liber pentru animalele sălbatice care pot traversa canalele de apă”, se arată în comunicatul celor de la CEZ România.

Karina TINCUL

Activele pe care cehii de la CEZ le au în România, printre care și sistemul hidroelectric din Caraș-Severin, format din patru lacuri de acumulare și patru microhidrocentrale, ar putea fi achiziționate de companiile românești Electrica, Hidroelectrica și Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE).

Reprezentanții Electrica au anunțat că sunt interesați de încheierea unei înțelegeri cu Hidroelectrica și cu SAPE în vederea achiziționării activelor la CEZ din România, informează Hotnews:

„Electrica dorește să informeze acționarii și investitorii cu privire la faptul ca este în curs de a explora posibilitatea participării sale, în cadrul unui potențial consorțiu format împreună cu Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie S.A. (S.A.P.E. S.A.) și Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A., la procedura competitivă organizată de CEZ a.s. pentru vânzarea filialelor sale din România. Electrica va informa în mod prompt acționarii și investitorii în legătură cu orice aspecte privind potențiala participare în cadrul proiectului descris mai sus, ce vor trebui raportate în conformitate cu prevederile legale aplicabile”, se arată într-un anunț al celor de la Electrica.

Grupul ceh a anunțat încă de anul trecut că intenționează să își vândă activele din România, mai multe companii arătându-se interesate de acestea, printre care DWS – fondul de investiţii al Deutsche Bank, ungurii de la MVM (deţinut de stat) și austriecii OMV (proprietarii Petrom). Ofertele angajante ar fi trebuit să fie primite în luna aprilie, dar procesul de vânzare a fost întârziat de Ordonanța militară 8 din 9 aprilie, care prevedea că vânzarea/cumpărarea de pachete majoritare de acțiuni ale companiilor din Sistemul Energetic Național, indiferent de forma de proprietate a acestora, este suspendată pe perioada stării de urgență. De menționat că statul, prin Ministerul Economiei, este acționar unic la SAPE, acționat majoritar la Hidroelectrica (80%), iar la Electrica deține un pachet de 48,7%.

Cei de la CEZ anunțau anul trecut că vizează vânzarea a şapte companii şi păstrarea celor cu activităţi din domeniul serviciilor moderne de energie (ESCO) şi de trading. Aceşti paşi sunt în conformitate cu noua strategie aprobată anterior de compania-mamă. CEZ a inclus şapte companii româneşti în testarea de piaţă: Distribuţie Energie Oltenia, Ovidiu Development, Tomis Team, MW Team Invest, CEZ Vânzare, TMK Hydroenergy Power şi CEZ România).

Cehii a achiziționat în 2010, pentru suma de 19,8 milioane euro, acțiunile companiei TMH Hydroenergy Power, care includea sistemul hidroenergetic de lângă Reșița. Capacitatea totală instalată a sistemului hidroenergetic din zonă este de aproximativ 22 MW, compania deținând patru lacuri de acumulare cu baraje (Trei Ape, Gozna, Văliug, Secu) și patru microhidrocentrale (Grebla, Crăinicel I, Crăinicel II și Breazova).

Karina TINCUL

Dacă potențialul turistic al județului Caraș-Severin ar fi valorificat așa cum se cuvine, ar ieși la lumină locuri, oaze de natură și, nu în ultimul rând, clădiri vechi de o frumusețe extraordinară. Una dintre acestea este și construcția care a găzduit încă din 1903 cea mai veche centrală hidroelectrică din țară.

Clădirea, așezată în partea superioară a Bîrzavei, pe drumul care urcă spre lacul Secu , arată ca un castel și a fost ridicată între anii 1903 și 1904 pe apa Bârzavei, fiind reprezentativă pentru arhitectura industrială din acea epocă. Fiind considerată o adevărată capodoperă de inginerie, centrala este menită să furnizeze energie electrică uzinelor metelurgice din Reșița, folosește apa Bârzavei, valorificând diferența de nivel dintre Văliug și Reșița.

Apa, care este transportată printr-un canal de derivație între cele două localități, se deversează într-un castel de apă de unde este dirijată spre uzină cu ajutorul a trei conducte cu o lungime de 600 de metri și diametrul de 900 milimetri. Din canalul principal pornea un alt canal, lateral, cu o lungime de 1,6 kilometri, cu ajutorul căruia se asigura o rezervă de apă de 25.000 mc, pentru acoperirea necesităților variabile de energie ale laminoarelor. Centrala a fost dotată cu trei grupuri electrogene a câte 2.500 CP, fiecare dintre acestea având în componența lor turbine Pelton, generatoare trifazice, dinamuri și alternatoare auxiliare, turbinele fiind reglate automat prin servomotoare.

Centrala poartă numele Grebla care provine de la o veche instalație de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, care oprea buștenii tăiați în susul râului și erau trimiși cu plutele pe Bârzava pentru a asigura combustibilul necesar uzinelor.

La darea în folosință a centralei, bazinul hidrografic de colectare a apelor era de 76,9 kilometri pătrați la o altitudine medie de 870 de metri iar suprafața luciului de apă era de 12 hectare, cu o lungime de aproape doi kilometri și o acumulare de 1,2 milioane metri cubi de apă. Pe lângă valorificarea potențialului energetic al hidrocentralei de la Grebla, se asigura, totodată, o mare parte din necesarul de apă potabilă și industrială a orașului.

În 1976, hidroagregatele mari au fost înlocuite integral iar cele mici au fost dezafectate. În ultimii ani, la centrală s-au făcut lucrări de retehnologizare, s-a consolidat structura de rezistență iar vechea stație electrică a fost demontată în vederea montării uneia noi, care să permită racordarea sistemului hidroenergetic de pe Bârzava superioară la sistemul energetic național. Din păcate, vechile utilaje, care ar fi putut fi întrebuințate la un inedit muzeu al tehnicii reșițene, nu au fost conservate, pentru a putea fi expuse.

Diana RADU

Info: pressalert.ro

Foto: banaterra.eu, wikimedia.org