Turnul de la Grădinari, monument care scrutează, maiestuos și singur, o parte a Văii Carașului, a intrat în atenția prefectului Cristian Gâfu, care și-ar dori ca obiectivul să fie restaurat, pus în valoare și inclus într-un circuit turistic alături de cetățile medievale de la Mehadia, Ilidia și Caraşova. Prefectul a „descoperit” turnul de la Grădinari duminică, în urma unei vizite realizate în zonă alături de Dan Stan, subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne.

Reprezentanții Prefecturii Caraș-Severin informează într-un comunicat de presă că prefectul Gâfu solicită ca, în cel mai scurt timp, conducerea Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Naţional Caraș-Severin, împreună cu Primăria și Consiliul Local Grădinari, să stabilească regimul juridic al acestui obiectiv cultural, să elaboreze un proiect/strategie de restaurare și punere în valoare culturală și turistică, respectiv să identifice sursele de finanțare necesare implementării proiectului/strategiei.

„Prin valorificarea Turnului de la Grădinari  din punct de vedere cultural, istoric, turistic si natural, Consiliul Local Grădinari trebuie să urmărească ca Grădinariul să apară pe harta turistică a județului,  aspect ce ar determina o dezvoltare economică a comunei, cu posibilitatea de a se crea noi locuri de muncă și îmbunătățirea nivelului de trai al cetățenilor.

Potențialul turistic al județului nostru, cu vestigii istorice și arii naturale protejate, recunoscute de către Ministerul Culturii sau UNESCO, este un avantaj important care trebuie exploatat corespunzător. Reabilitarea Turnului de la Grădinari și valorificarea sa sunt acțiuni de importanță majoră pentru dezvoltarea economică a  comunei.

Consiliile locale care au în administrație astfel de patrimonii istorice, culturale și naturale, au un avantaj pe care trebuie să-l exploateze, deoarece orice plus economic reprezintă un salt al calității vieții locuitorilor din zonele respective”, se arată în comunicatul de presă al Prefecturii Caraș-Severin, unde sunt oferite și o serie de informații cu privire la originea acestui monument istoric:

Un prim punct de vedere susține că Turnul cimitirului fostei localități Cacova, aflat pe raza localității Grădinari, este rămășița unei biserici construite în perioada 1731-1779 și demolată în 1906.

Istoricii sunt însă de altă părere. Reputatul istoric Ionel Bota susţine în lucrarea „Ordinul Cavalerilor Teutoni în Ţara Caraşului”, o cu totul altă variantă. Conform istoricului, turnul este una din urmele lăsate în Banat de Ordinul Teuton „Order der Bruder vom Deutschen Haus St.Mariens in Jerusalem”.

„Prin documentul din 7 mai 1211, teutonii sunt colonizaţi în Ţara Bârsei (Burzenland) pentru apărarea graniţei de sud-est a Transilvaniei, obţinând privilegii solide precum scutiri de vămi şi dări, dreptul de a apela la judecata regală, dreptul de a ţine şi a organiza târguri, de a ridica numai cetăţi din lemn, scoaterea lor de sub jurisdicţia voievodului Transilvaniei.”

Istoricul e de părere că Turnul din Grădinari, şi azi în picioare, a făcut parte dintr-o organizare militară cândva extinsă, după 1250. „Nu ne gândim la argumentul reliefului favorabil, dar ne gândim că documentul din 1378, amintind biserica de lemn pe fundament de piatră, de pe moşia Valea („ecclesia partim in lignis et partim in lapidibus constructa”), ar explica în ce măsură vorbim de astfel de continuități. Credem că turnul e parte dintr-o construcţie care nu avea, la început destinaţie religioasă.”

foto copertă:prinbanat.ro

Karina TINCUL

Peste 25 de milioane de lei vor fi investiți în modernizare DJ 581, de la intersecția cu DJ 586 A (Secășeni) –până la intersecția cu DN 57 (Grădinari). Contractul pentru proiectare, asistență tehnică și lucrări de construcții de drumuri la obiectivul de investiții a fost semnat astăzi de președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu și de reprezentanții firmei care va executa lucrările.

Proiectul presupune lucrări de modernizare a drumului județean 581, de la Grădinari până la intersecția cu drumul spre Secășeni, pe o distanță de 8,51 kilometri. Totodată, proiectul vizează realizarea de trotuare și piste pentru biciclete în comunele Grădinari și Ticvaniu Mare, realizarea de marcaje și montarea de sisteme suplimentare de semnalizare, precum și modernizarea a 4 stații pentru mijloacele de transport în comun.

„Obiectivul general al proiectului are în vedere creșterea competitivității economice și îmbunătățirea condițiilor de viață ale comunităților din zona rurala Ticvaniu Mare- Grădinari prin creșterea conectivității și mobilității zonelor rurale din vecinătatea coridorului rutier TEN-T 7.

Implementat de către Consiliul Județean Caraș-Severin în parteneriat cu primăriile comunelor Grădinari și Ticvaniu Mare, proiectul „Modernizare DJ 581, intersecție cu DJ 586 A (Secășeni) – intersecție cu DN 57 (Grădinari)” a avut o valoare totală inițială de 20.359.720,39 lei, valoare suplimentată de către Consiliul Județean Caraș-Severin la începutul acestui cu alte 5,5 milioane lei, urmarea aplicării OUG 114/2018”, informează Camelia Basaraba, purtătorul de cuvânt al Consiliului Județean Caraș-Severin.

Cofinanțarea proiectului este asigurată prin Regio-Programul Operațional Regional 2014-2020 – prioritatea de investiții 6.1 „Stimularea mobilității regionale prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale”. Contractul de finanțare al proiectului a fost semnat de președintele Silviu Hurduzeu și de directorul ADR Vest, Sorin Maxim, în decembrie 2017.

Karina TINCUL

Opt cetățeni din India care au încercat să intre ilegal în România, cu ajutorul a doi români, au fost depistați în localitatea Grădinari de poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Oraviţa.

„În data de 11.03.2020, ora 08.20, poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Oraviţa -I.T.P.F. Timişoara au declanşat o acţiune specifică pe linia combaterii migraţiei ilegale în zona de competenţă. Astfel, pe DN 57, în localitatea de frontieră Grădinari, au oprit la control două autoturisme înmatriculate în România conduse de doi cetăţeni români, în vârstă de 35, respectiv 51 de ani, în care se aflau ca pasageri mai multe persoane.

Având suspiciuni cu privire la scopul prezenţei în zonă, şoferii şi cei opt pasageri au fost conduşi la sediul sectorului Poliţiei de Frontieră. În urma verificărilor efectuate, s-a stabilit că pasagerii sunt cetăţeni din India, două femei şi şase bărbaţi cu vârste cuprinse între 23 şi 39 de ani.

La cercetări, cetățenii indieni au declarat că au încercat să treacă ilegal frontiera din Serbia în România pe jos, fiind preluați de către cei doi cetăţeni români din apropierea graniței cu statul vecin. Aceştia au recurs la această metodă întrucât intenționau să ajungă în vestul Europei, însă nu dețineau viză Schengen”, explică subcomisar de poliţie Petre-Ionuţ Nicola, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara.

În cauză, poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat față de cei opt cetățeni indieni, și de trafic de migranți pentru cei doi şoferi români sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin.

Karina TINCUL

Membrii Comitetului Director Judeţean al PNL, reuniți joi în ședință, au decis excluderea din partid a primarilor de la Moldova Nouă și Grădinari, Adrian Torma și Valentin-Ovidiu Firca. Cu același prilej a fost stabilită și componența echipei de campanie electorală pentru viitoarele alegeri prezidențiale.

„Prin vot secret membri CDJ au validat decizia din 18 iunie 2019 de excludere din partid a primarilor din Modova Nouă și Grădinari  pentru boicotarea campaniei PNL de la alegerile europarlamentare și referendum prin non combat electoral , declarații publice  defăimătoare la adresa colegilor liberali , nerespectarea deciziilor BEX, BNP, BPJ și afișarea publică alături de lideri ai altor partide concurente, inclusiv PSD”, informează Viorel Bașag, responsabil comunicare în cadrul PNL Caraș-Severin. Dintre aceștia, 56 au votat pentru excluderea lui Torma, iar 21 au fost împotrivă. În ceea ce privește excluderea primarului de la Grădinari, 62 de liberali au votat pentru și 12 împotrivă.

În cadrul aceleiași ședințe, a fost stabilită componența echipei de campanie  electorală și a echipei de coordonare tehnică județeană pentru alegerile prezidențiale de la finalul anului. Șeful campaniei PNL Caraș-Severin este Marcel Vela, restul echipei fiind formată din: Ovidiu  Rădoi (responsabil organizare),  Jaro Norbert Marșalic (coordonator activități teritoriu), Daniel Surdu (responsabil logistică),  Valeria Schelean (responsabil ziua votului), Dan Stan și Mircea Teodorescu (responsabili juridici), Viorel Bașag (responsabil comunicare), Ovidiu Chimigeriu (responabil campanie online),  Adrian Dacica (responsabil evenimente), Tudorița Nicula (responsabil cu societatea civilă și ONG-uri), Ioan Popa (coordonator în municipiul Reșița),  Marius Isac (coordonator în municipiul Caransebeș), Gheorghe Românu (coordonator în orașul Anina), Jaro Norbert Marșalic (coordonator în zona Reșița), Andra Pleșa (coordonator în zona Caransebeș), Mihaela Drăgilă (coordonator în zona Almajului), Cristian Ciobanu (coordonator în zona Băile Herculane), Cristian Gafu (coordonator în zona Bocșa), Ion Miloș (coordonator în zona Oravița), Doru Cîrdei (coordonator în zona Valea Bistrei).

Citește și Primarul Adrian Torma a fost exclus din PNL! „Este o formă dictatorială de a conduce partidul”!

Citește și Marcel Vela explică excluderea primarilor votați în 2016 pe listele PNL!

Karina TINCUL

Racordarea localităților din Valea Carașului și din Clisura Dunării la sistemul de transport al gazelor naturale reprezintă un proces necesar pentru comunitățile din această regiune a Caraș-Severinului, un demers susținut și de parlamentarul Luminița Jivan care se realizează ulterior procesului de acces la sistemele de transport și care se adresează solicitanților care au un consum anual cel puțin egal cu debitul mediu anual pentru un punct de ieșire la sistemul de transport al gazelor naturale.

Primarul orașului Oravița, Dumitru Ursu, a avut la începutul acestei săptămâni inițiativa de a pune la masa dialogului conducătorii unităților administrativ teritoriale din Moldova Nouă, Bozovici, Ciudanovița, Grădinari, Răcășdia, Gârnic, Ciuchici și Sasca Montană, în vederea creării unei Asociații de Dezvoltare Intercomunitară pentru sprijinirea proiectului de racordare la sistemul național de transport al gazelor naturale pentru localitățile de aici.

„Am avut o discuție la București cu domnul ministru al economiei iar la solicitarea noastră avem pentru început o informare, așa numită soluție de birou care poate fi modificată în funcție de nevoile noastre și procpunerile cu care vom veni. Propunerea noastră este să venim de la Reșița cu rețeaua peste Lupac, Grădinari , Oravița, Răcășdia, Nicolinț, Naidăș, Pojejena, Moldova Nouă iar pentru Valea Almăjului, studiem soluția Moldova Nouă – Bozovici sau Anina – Bozovici. În primul rând, trebuie să înființăm un ADI pentru că uniți, vom fi cu adevărat băgați în seamă la București. Desigur mai întâi vom discuta cu proiectant, topograf și în funcție de cetățenii pe care îi are fiecare UAT implicat, să participăm cu o cotă parte de finanțare la studiul de fezabilitate“, a declarat primarul Ursu. Primarul Oraviței, Dumitru Ursu, consideră că la următoarea întâlnire să fie prezent și un reprezentant al Consiliului Județean Caraș-Severin.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157691871821010″]

Au existat și voci care au spus că această cotă parte ar trebui să țină cont de distanța pe care o acoperă magistrala pe teritoriul fiecărui UAT. Oravița – Anina – Bozovici, a fost propunerea primarului Adrian Stoicu de la Bozovici, cel care consideră că și Anina trebuie prinsă în această magistrală. „Trebuie să ne asumăm înființarea acestui ADI, cotizațiile aferente, chiar dacă, așa cum se cunoaște, nici comunele și nici noi nu stăm bine cu bugetele. Traseele magistralei le vor face specialiștii, ideea este să fie intenția concretizată. Noi suntem de acord să susținem ceva mai consistent acest proiect, Moldova Nouă fiind și capăt de linie, noi orașele, trebuie să fim generatori de finanțare în acest subiect“, a declarat la reuniunea primarilor, edilul M9, Adrian Torma.  „Trebuie să contactăm un consultant înainte de înființarea ADI-ului nostru, pe care nu cred că trebuie să îl folosim doar pentru gaz. Ne va trebui un sediu, prin hotărâre de consiliu local“, s-a arătat dispusă să pună umărul la construcția ADI-ului, viceprimarul Oraviței, Lorena Ion. În ceea ce privește numele consultantului, primarul Torma a venit și cu o propunere, în persoana avocatului Dan Stan.

„Să vă așteptați, fiecare dintre dumneavoastră, ca studiul de fezabilitate să nu fie unul ieftin. La ultima ofertare de către consultanții ANRE, aceasta însemna în jurul a un miliard pentru o comună și câteva miliarde pentru orașe“, a ținut să-i avertizeze pe aleși, un alt edil prezent la masa rotundă de la Oravița. La reuniunea de la Oravița nu au putut fi prezenți o seamă de primari care și-au dat în prealabil acordul și susțin acest proiect de racordare la gaz.

Toți primarii prezenți la întâlnirea de la Oravița, au căzut de acord că înființarea asociației în care vor fi incluse toate primăriile de pe Valea Carașului, Valea Almăjului și Clisura Dunării este imperios necesară pentru demararea acestui mega-proiect, unul care ar însemna racordarea la gaz a gospodăriilor cetățenilor din aceste zone. Asumarea realizării asociației ar putea fi în sarcina primarului comunei Bozovici, Adrian Stoicu, acesta fiind nominalizat de ceilalți edili.

Primarii au abordat și teme legate de infrastructura din zonă și proiecte strategice tangențiale județului, precum autostrada Timișoara – Belgrad.

Sergiu TABAN

Tradițiile populare bănățene și muzica de calitate vor fi în prim plan la finalul săptămânii viitoare în localitatea Greoni, unde se va desfășura vineri, 25 mai, o nouă ediție a Sărbătorii Văii Carașului.

La eveniment și-au anunțat deja participarea: ansamblul Mlădițe Orăvițene al Școlii Gimnaziale Romul Ladea din Oravița, ansamblul Orăvițana al Școlii Gimnaziale Romul Ladea din Oravița, ansamblul Junii Oraviței de la Liceul Teoretic General Dragalina din Oravița, fanfara din Grădinari, ansamblul Hora Carașului de la Casa de Cultură George Motoia Craiu din Oravița, ansamblul Rromales al Casei de Cultură Ion Stoia Udrea din Greoni, ansamblul Obrejana din Obreja, ansamblul de dansuri sârbești Soko de la Școala Gimnazială Sf Sava din Socol, ansamblul de cântece și dansuri al Asociației Culturale Voința din Răcășdia, ansamblul Junii Gugulani al Casei de Cultură George Suru din Caransebeș.

Invitați speciali sunt: Andreea Chisăliță, Daniel Străin, Roxana Toader, Ionuț Oprea, Zora Zorița, Dany Guțu, ansamblul folcloric Stelele Banatului din Timișoara cu soliștii vocali Ghiță Berinde, Larisa Horvat, Nicolae Stroiță, Gabi Șera.

Sărbătoarea Văii Carașului, ajunsă anul acesta la cea de-a XVII-a ediție, este organizată de Casa Culturală Ion Stoia Udrea din Greoni, Primăria și Consiliul Local Grădinari, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin.

Diana RADU

Comitetul Director Județean al PNL Caraș-Severin, reunit la finalul săptămânii trecute la Băile Herculane a pus în discuție, prin vocea primarului de Ezeriș Ion Rusu, posibilitatea excluderii primarilor care în ultima perioadă și-au manifestat „pe față“ simpatia pentru partidul de guvernământ, PSD.

Catalogată în plină conferință de presă drept „o problemă spinoasă“ de către prim-vicepreședintele PNL Caraș-Severin, dr. Jaro Marșalic, situația primarilor Magdalena Ciurea, de la Ramna, Ionel Românu – Forotic și Ovidiu Firca din Grădinari rămâne și la această oră incertă. Retragerea sprijinului politic pentru cei  trei nominalizați, de către PNL, ar putea conduce la diminuarea capitalului politic al PNL-ului cărășean, cei trei devenind independenți. O dreaptă care se află în suferință, urmare a pierderii alegerilor locale și a celor parlamentare de către filiala condusă de senatorul Vela.  Iar în acest context, primarii caută soluții pentru comunitățile care i-au ales, poarta albă de pe strada George Enescu a social democraților fiind tot mai des „zgâriată“ de cei aflați în imposibilitatea derulării și implementării proiectelor pe care s-au angajat că le vor duce la bun sfârșit în mandatul actual. Iar cu electoratul nu te joci! Sau…s-ar putea să mă înșel aici…

Conform celor transmise gural, oral, verbal de prim-vicele liberal Marșalic și mai tânărul său coleg, primarul de Caransebeș, Felix Borcean, problema celor trei primari „dizidenți“ a fost, așadar, amânată până la viitoarea ședință a Biroului Politic Județean PNL CS, dar cu siguranță, Marcel Vela, care înțelege mai bine ca nimeni altul algoritmul politic, va dezamorsa această stare conflictuală din cadrul organizației. Într-o notă clasică, pe tonul grav al unui discurs care va avea în prim-planul său ipotetice victorii repurtate de partidul Brătienilor la alegerile din 2020, Vela își va îndemna colegii la unitate și solidaritate. Iar temeinicia vorbelor este la Vela, care știe joaca. Căci nu e timp de răzmeriță la mijloc de mandate pentru aleșii neamului și nici de o furtună într-un pahar cu apă.

Iar povestea, dincolo de-ncălecatul pe-o șa al șaormiștilor, se va încheia într-o notă a întâlnirilor nocturne strict confidențiale, la Caransebeș sau în împrejurimi, acolo unde liderii politici ai zilei din Banatul de Munte, „ofensați“ de un cognac fin, vor râde cu poftă despre stresul pe care l-au traversat Magda, Ionel și Ovidiu, dar și la amintirea încă vie a emulației doctrinare în care încă mai crede destoinicul român Rusu de la Ezeriș.

Sergiu TABAN

Devenită o tradiție, Cupa de Crăciun a adunat și în acest an, la start, șase echipe de fotbal de la școlile gimnaziale din Oravița și împrejurimi, competiția fiind câștigată, într-o manieră convingătoare, de micii fotbaliști de la Școala Gimnazială „Romul Ladea” din Oravița.

Miercuri, în Sala de Sport de la Școala Gimnazială „Romul Ladea”, a avut loc campionatul de fotbal al școlilor gimnaziale din Oravița și împrejurimi, eveniment sportiv organizat de instituția de învățământ orăvițeană și purtând denumirea de „Cupa de Crăciun”. În competiție s-au înscris șase echipe: Romul Ladea, Ticvaniu Mare, Grădinari, Răcășdia, General Dragalina și Generală 3. Împărțită în două grupe, competiția s-a desfășurat în sistem campionat, finalele fiind disputate între primele două clasate. În urma rezultatelor din grupe, finala mare s-a disputat între fotbaliștii de la Romul Ladea și cei de la Școala Gimnazială „Gheorghe Guga” din Răcășdia, echipe ce au terminat neînvinse faza grupelor. Câștig de cauză au avut jucătorii de la Romul Ladea, care s-au impus în fața colegilor de generație de la Răcășdia, scor 2-0.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157689535624851″]

Locul al treilea a fost disputat între Ticvaniu Mare și Generală 3, cei din urmă reușind să-și învingă adversarii cu scorul de 3-1 și să urce pe podium. Toți elevii sportivi au fost premiați, primind diplome de participare. Cel mai bun jucător de câmp a fost desemnat Curcuianu Darius, iar distincția de cel mai bun portar al competiției din acest an a fost adjudecată de Belgun Robert.

John GAVRILESCU

Doi cărășeni au fost trimiși în judecată pentru fraudarea de fonduri europene. Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Timişoara au stabilit că aceștia au intrat în posesia a 20.000 de lei pe baza unor documente și declarații false.

Este vorba de doi bărbați: CIULIN ION, acuzat de săvârșirea infracțiunilor de: folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene în formă continuată și fals în declarații în formă continuată și CIULIN GHEORGHE ION, acuzat de săvârșirea infracțiunilor de: complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene și uz de fals.

Conform procurorilor, în cursul anului 2011, inculpatul Ciulin Ion a înființat o exploatație agricolă pe baza unui formular de mișcare ce atesta în mod nereal cumpărarea unui număr de 320 de ovine. În acest context, inculpatul Ciulin Gheorghe Ion a solicitat, în numele inculpatului Ciulin Ion, primăriei comunei Grădinari, concesionarea unei suprafețe de pășune, deși nu deținea niciun animal.

„Ulterior, între primăria comunei Grădinari și inculpatul Ciulin Ion a fost încheiat un contract de concesiune pentru 25 ha pășune, situată pe raza localității Greoni, suprafața concesionată fiind redusă la suprafața de 22,30 ha.

În baza acestui contract de concesiune, la datele de 16 mai 2012 respectiv 13 iulie 2012, inculpatul Ciulin Ion a depus la A.P.I.A. – Centrul Local Oravița  două cereri unice de plată aferente campaniei din anul 2012, prima pentru suprafața de 25 ha pășune și a doua, rectificativă, pentru suprafața de 22,30 ha pășune.

În ambele situații, în cadrul declarațiilor de eligibilitate/conformitate, inculpatul Ciulin Ion a declarat în fals, pe proprie răspundere, faptul că pentru pajiștile contractate de la Consiliul Local Grădinari a solicitat drept de utilizare în baza ovinelor pe care le deținea deși, așa cum am arătat mai sus, la momentul încheierii contractului de concesiune și la momentul formulării cererilor către A.P.I.A.  inculpatul nu deținea niciun animal.

Urmare a acestor demersuri, inculpatul Ciulin Ion a primit de la A.P.I.A. suma de 19.999,9 lei (suma de 7.808,01 lei provine din Fondul European de Garantare Agricolă, suma de 9.928,20 lei provine din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală și suma de 2.262,98 lei provine din bugetul național)”, se arată în rechizitoriul întocmit de procurori.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a comunicat că se constituie parte civilă în cauza penală solicitând obligarea inculpaților la plata sumei de 14.039 lei, la care se adaugă accesoriile fiscale, prevăzute de legislația în vigoare.

Dosarul a fost trimis Tribunalului Caraș Severin, cei doi inculpați fiind judecați în stare de libertate.

Karina TINCUL