Deși afirmase cu convingere, chiar înainte de sărbători, că în 2023 o să putem urca în vârf la Semenic cu gondola, de la Văliug, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca se declară neliniștit în acest moment pentru că nu se întrevăd soluții clare privind finanțarea acestui proiect care face parte din proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil Semenic-Crivaia. S-a sperat într-o finanțare din fonduri europene, prin accesare în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, doar că pe la ministerul fondurilor europene lucrurile stau altfel de când cu noul ministru.

„Deși actele sunt gata, deși trebuie să înceapă defrișarea pentru pârtia pe care gondola de la Văliug o va deservi, sunt ceva probleme vis-a-vis de finanțare pentru că este o anumită schimbare în nomenclatorul european. Suntem puțin neliniștiți datorită faptului că fondul de reziliență este acum altfel gestionat și merge foarte mult pe digitalizare și pe reducerea efectelor încălzirii de seră și lasă la o parte dezvoltarea în infrastructura turistică.

E ca și cum ai putea să-ți evidențiezi foarte bine circulația informațiilor, dar de fapt tu nu ai ce să faci cu ele, că nu te hrănești și nici nu te distrezi cu informațiile, după pandemia care ne-a ținut puțin în loc e necesară o revigorare a întregii economii, iar acești bani din reziliență veneau ca o mănușă pentru a rezolva tot felul de nevoi imediate și punctuale”, a declarat președintele Consiliului Județean Caraș-Severin.

Actualul ministru al investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea își dorește alocarea unui procent substanțial din fonduri europene pentru digitalizare și un procent și mai mare pentru eliminarea efectelor încălzirii globale, iar în aceste condiții vor rămân mai puțini bani pentru proiectele viabile și necesare economiei românești.

„Gondola de la Văliug trebuie să-și găsească finanțarea, nu ajunge că avem autorizație de construire și HG, ci trebuie să găsim și bani pentru ea și aici mai trebuie să căutăm. Deocamdată nu este așa sigur de unde și cât de repede vor veni.

Direcția de unde noi credeam că va veni finanțarea ne dă niște emoții, pentru că nu avem 100% clarificată sursa financiară. Mai exact, fondul de reziliență s-a împărțit altfel față de cum era gândit pe vremea ministrului Marcel Boroș, există un alt proiect de cheltuire a banilor”, a mai declarat Romeo Dunca.

Gondola va deservi zona schiabilă de pe domeniul Semenic-Crivaia, un proiect al Primăriei Reșița, Consiliului Județean Caraș-Severin și Primăriei Văliug, de dezvoltare a zonei turistice Semenic.

Lorena POENARU

Primul pas spre realizarea Domeniului Schiabil Semenic-Crivaia s-a făcut, după cum a precizat președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca, prin aprobarea Hotărârii de Guvern privind schimbul de terenuri între Primăria Reşiţa şi Romsilva.

Domeniul schiabil de pe Semenic este un proiect al Primăriei Reșița, Consiliului Județean Caraș-Severin și Primăriei Văliug, de dezvoltare a zonei turistice Semenic.

„Domeniul schiabil Semenic, din punctul meu de vedere, există deja! Realizarea lui a început, Hotărârea de Guvern s-a dat, schimbul de terenuri se realizează și cred că în 2023 o să putem urca în vârf la Semenic cu gondola, care pleacă de la Văliug și cred că în 2025, sau în 2026 cel târziu, o să ne putem urca cu bicicleta electrică în gară la Timișoara, să venim într-o oră, să ne dăm jos la gară și să plecăm cu ea pe traseul de biciclete, spre Lacul Secu, pe la centrala Grebla, după care să ajungem la Văliug, să ne urcăm în cabină cu bicicleta și din vârf de la Semenic să coborâm până la Eftimie Murgu”, a declarat președintele CJ, Romeo Dunca.

Proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din zona Semenic este unul ambițios și vizează realizarea unor pârtii noi pentru practicarea sporturilor de iarnă, reabilitarea infrastructurii și a drumului de acces, amenajarea de locuri de parcare, realizarea unor instalații de transport pe cablu și a unor instalații de nocturnă și zăpadă artificială, precum și atragerea de parteneri interesați în dezvoltarea turismului în zonă.

Lorena POENARU