„Unde-s mulți puterea crește”, probabil acestea vorbe le-au avut în gând pasagerii care au circulat recent cu trenul pe ruta Oravița – Anina și care nu ezitat să dea o mână de ajutor pentru îndepărtarea unui copac căzut pe șine.

„Plecasem de mai bine de o oră din Oravița. Eram din ce în ce mai cuprinși de frumusețea peisajului. Dintr-o dată trei «claxoane» ale mecanicului ne pun în alertă și o frână bruscă ne confirmă ca ceva s-a întâmplat. Nu știam ce poate să fie, aici unde nici un alt tren nu circulă și nici localități nu sunt în preajmă.

Ne dăm toți jos din tren și vedem că un ditamai copacul căzuse în fața trenului. Mecanicul era mai mult ca sigur că aici rămânem blocați până vin ajutoare de la Oravița. Totuși, turiștii nu au fost de acord și punându-și forța împreună în câteva minute au eliberat linia”, se arată pe pagina de Facebook Banatul Montan – ghidul tău turistic, unde a fost postat și un filmuleț cu întreaga întâmplare:

Traseele turistice din Munții Banatului s-au îmbogățit, de luna aceasta, cu un ghid ce pune în valoare, pe de-o parte, frumusețile naturii din cele trei parcuri naționale Parcul Național Semenic – Cheile Carașului, Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița și Parcul Natural Porțile de Fier, iar pe de altă parte, lucrarea conține informații corelate cu situația din teren, precum și hărți actualizate.

„Vinovată” de acest ghid este o tânără studentă, absolventă de Geografie, Andreea Elena Grosu, de la Universitatea de Vest Timișoara, care, timp de 3 ani, a studiat traseele din cele trei parcuri naționale și a constat că informațiile de la acea dată erau incomplete și contradictorii. Originară dintr-o zonă montană (Uricani -Valea Jiului), tânără studentă, pasionată de drumeții montane, a luat la pas traseele din Munții Banatului și a început să coreleze informațiile reale din teren, astfel luând naștere ideea unui ghid turistic.

„Totul a început acum 3 ani, când am venit în Timișoara pentru studii. Eram dornică de a cunoaște valențele turistice ale unui oraș nou pentru mine. Dar, provenind dintr-un mediu montan (Uricani, Valea Jiului), în timpul liber simțeam nevoia de o escapadă, simțeam nevoia să fug de agitația orașului. Astfel am ajuns să cunosc parcurile naționale și naturale din Munții Banatului (Parcul Național Semenic – Cheile Carașului, Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița și Parcul Natural Porțile de Fier). Am descoperit un potențial turistic natural foarte valoros, dar, din păcate, slab promovat, din punctul meu de vedere. Interesată de Banatul Montan, am început să mă documentez. În multe cazuri am descoperit informații incomplete, dispersate în foarte multe surse. În teren am descoperit același lucru: panouri informative ce conţin hărți neactualizate, panouri degradate şi care necesită a fi înlocuite. Având în vedere minusurile legate de slaba promovare și de informațiile aflate la stadiul la care sunt în prezent, m-am gândit la o soluție prin care patrimoniul turistic natural al celor trei arii naturale protejate din Munţii Banatului să fie pus în valoare într-o formă integrată. Astfel a luat naștere «Ghidul de turism activ al parcurilor naționale şi naturale din Munţii Banatului », care, în esență, a reprezentat teza mea de licentă, susținută în luna iulie a acestui an, și care a fost realizată sub coordonarea doamnei Lect. univ. dr. Alina Satmari”, povestește tânăra absolventă a Facultății de Geografie din cadrul Universității de Vest Timișoara.

Ghidul conține informații clare, actualizate, informaţii atent selecţionate, conține multe reprezentări cartografice și fotografii. Este gândit în așa manieră încât să fie un ghid practic, util turistului în teren, cu alte cuvinte se cere a fi purtat în rucsac și nu păstrat în bibliotecă.

„Acesta (n. red. Ghidul) se deschide cu un capitol de «Planificare a călătoriei» în care este prezentată localizarea celor trei arii protejate, precum și căile de acces către acestea. Ghidul continuă cu prezentarea cadrului natural spectaculos în partea intitulată «Natură și aventură», iar apoi parcurge fiecare arie protejată în parte, punând accent pe protejarea naturii în zonă, pe atractii turistice, activități outdoor ce pot fi practicate aici, trasee turistice si unități de cazare. Ghidul turistic se încheie cu un capitol de sfaturi de călătorie, în care am încercat să concentrez principalele aspecte de care orice turist trebuie să țină cont într-o excursie (De ce echipament avem nevoie?, Ce punem în rucsac?, Cum să ne orientăm în teren?, Cum putem acorda primul ajutor? etc.)”, este descrierea ghidului făcută de către autoare.

Prin urmare, autoarea invită iubitorii de natură într-o escapadă în Munţii Banatului, să-și părăsească zona de confort şi să se bucure din plin de natură. Și sfatul vine pentru cei care trăiesc în zone aglomerate, uneori prea poluate, lucru ce poate deveni solicitant pentru mulți dintre noi, la un moment dat, și, mai consideră tânăra absolventă de geografie, este necesar ca mereu să ne facem timp pentru o plimbare în natură.

Ghidul, lansat la Târgului Internațional de Carte Gaudeamus, din acest an, de la Romexpo

Munca pentru acest ghid turistic nu a fost una ușoară și a necesitat 3 ani de documentare, precum și ajutorul unor persoane care au contribuit la apariția ghidului. Unul dintre cei care au ajutat-o pe Andreea Elena Grosu a fost geograful Laurențiu Artugyan. De asemenea, autoarea a primit un sprijin major și din partea coordonatorului lucrării, profesor Alina Satmari.

„Laurențiu Artugyan a fost cel care m-a ajutat să descopăr zona în primul meu an de facultate și cel care m-a însoțit în toate iesirile în teren. Multe dintre fotografiile cuprinse în ghid, îi aparțin. Totodată, doamna profesor coordonator Alina Satmari m-a ajutat foarte mult în elaborarea lucrării și a fost și este un real sprijin. Ea a fost cea care a prezentat ghidul turistic Editurii Universității de Vest și astfel am reușit să public această lucrare. Sunt foarte recunoscătoare echipei editoriale, sunt oameni deosebiți!”, a declarat, în exclusivitate, pentru Reper24, Andreea Elena Grosu.

Lansarea de carte a avut loc duminică, 26 noiembrie, în cadrul Târgului Internațional de Carte Gaudeamus, la Romexpo, iar experiența, după cum declară autoarea ghidului, a fost una deosebit de frumoasă.

„ Am avut emoții, desigur, și chiar în momentul în care doamna Marilena Brânda mă introducea și urma să preiau microfonul, o doamnă a cumpărat cartea și m-a rugat să i-o semnez. Atunci, emoțiile au fost și mai mari. Nu ne-am așteptat la asta. Am fost foarte fericită!”, descrie momentul de la lansarea ghidului turistic tânăra absolventă a Facultății de Geografie din cadrul Universității de Vest Timișoara.

Cartea a fost tipărită de către Editura Universității de Vest și, momentan, ghidul turistic poate fi găsit doar la Librăria Universității de Vest (din incinta Universității de Vest, Str. Vasile Pârvan, nr. 4), prețul fiind de 25 de lei/bucată.

„Acum ne dorim doar ca ghidul turistic să fie bine primit de către toți cei cărora li se adresează. Această zonă este deosebită, are un mare potențial turistic și merită să fie promovată!”, a conchis Andreea Elena Grosu.

Tot o dorință a autoarei este ca, în viitorul apropiat, ghidul turistic să fie lansat în localitățile limitrofe celor trei parcuri naturale. Până atunci însă, pasionații de drumeții montane și nu numai, ce  doresc să intre în posesia lucrării, o pot face trimițând o solicitare la adresa de e-mail: andreeaelena.grosu@yahoo.com.

foto main: Fantasticul Banat

John GAVRILESCU

În urma sesizărilor făcute de către oficialitățile etnicilor cehi, primarul comunei Gârnic, Nicolae Tismănariu, le răspunde acestora și își motivează decizia de a nu introduce ca și condiție limba cehă, datorită faptului că în localitatea Gârnic nu sunt etnici cehi absolvenți de liceu cu diplomă de bacalaureat.

Concursul pentru ocuparea celor două posturi de ghid turistic, organizat de administrația locală din comuna Gârnic pentru Centrul de Informare Turistică din localitate, a dat naștere la o serie de poziții din partea forurilor de decizie a minorităților cehe din România, dar și a unei părți a comunității cehe din satul de la poalele Munților Locvei. Primarul Tismănariu ne-a oferit o serie de argumente ce au ca scop justificarea deciziilor ce au inflamat comunitatea cehă.

Citește și: Naționalist până la sânge! Primarul Gârnicului, Nicolae Tismănariu, nu consideră necesară limba cehă pentru viitorii ghizi turistici

În primul rând, edilul spune că nu el a impus condițiile, ele fiind stabilite de către secretarul comunei Gârnic.

„Nu sunt eu cel care a stabilit condițiile de participare la acest concurs. Ele au fost întocmite de către secretar, iar, după aceea, eu doar le-am verificat și mi-am dat acceptul. Dumnealui (n.red. secretarul) e cel care răspunde de legalitatea actelor și mă gândesc că a respectat legislația în vigoare.”, declară edilul-șef al comunei Gârnic.

Un al doilea aspect, pe care primarul Timănariu l-a scos în evidență, este faptul că la sfârșitul acestei luni instituția pe care o conduce trebuie să depună cea de-a patra tranșă la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), pentru proiectul prin care s-a realizat Centrul de Informare Turistică din Gârnic.

„Noi trebuie să depunem cererea pentru ultima tranșă din proiectul centrului de informare. Avem condiție impusă ca la depunerea cererii de rambursare să avem centrul funcțional, adică să avem doi angajați acolo. Nu puteam să mai amânăm concursul!”, mai spune primarul Tismănariu.

Legat de acuzațiile că cele două posturi ar fi cu dedicație pentru cei din satul Padina Matei, localitate în care locuiește și primarul Tismănariu, acesta neagă acuzele aduse și spune că în localitatea Gârnic nu sunt tineri care să aibă liceul terminat cu diploma de bacalaureat și nu a avut cine să se înscrie la concurs.

„Gârnicul este un sat îmbătrânit și toți tinerii sunt plecați la muncă în Cehia. Eu nu am interzis nimănui să se înscrie la concurs. Dar, dacă nu sunt persoane care să îndeplinească condițiile, nu este vina mea!”, explică primarul comunei Gârnic, Nicolae Tismănariu.

Citește și: Ambasadorul Cehiei la București ia poziție în cazul concursului organizat de Primăria Gârnic!

Cât privește procentul demografic al comunei, șeful administrației din Gârnic crede că etnia cehă este sub 20% din populația comunei. Acesta afirmă că în momentul de față foarte mulți locuitori din Gârnic s-au stabilit în Cehia și datele statistice nu mai sunt cele de acum câțiva ani. Totodată, edilul mai susține că turiștii care vin în zona Gârnicului nu sunt doar cehi, ci au și alte naționalități, iar ghizii ce vor fi angajați se vor descurca în a le explica traseele turistice din Munții Locvei în cele trei limbi de circulație internațională, adică franceză, germană și engleză, cu noțiuni de bază, desigur.

John GAVRILESCU

Județul Caraș-Severin și Banatul Montan se pot lăuda cu locuri cu adevărat mirifice. Atracțiile turistice, fie că vorbim de splendori ale naturii sau de cele realizate cu măiestrie de mâna omului, pot fi întâlnite la tot pasul. Alcătuirea unui clasament al celor mai frumoase și spectaculoase locuri ori obiective din Banatul Montan este dificilă de realizat. Un astfel de top, a fost însă publicat pe Facebook, pe pagina Banatul Montan – Ghidul tău turistic. 

Locul întâi în acest top este ocupat de calea ferată Anina – Oravița, considerată de mulți cea mai frumoasă linie ferată din sud-estul Europei. Formată din 14 tunele săpate în bună parte în stâncă şi 10 viaducte peste văi adânci, Anina-Oravița este considerată o capodoperă în materie de construcţii de căi ferate. Marea artă a construcţiei acestei căi ferate constă în faptul că are o înclinare de 20 la mie, faţă de celelalte căi ferate normale care au o înclinare de 14 la mie. O altă izbândă tehnică a acestei linii sunt curbele care au o rază de numai 114 m, faţă de 150 m cât este de obicei limita minimă, se menționează pe pagina Banatul Montan – Ghidul tău turistic.

Cheile Nerei se plasează pe locul doi în acest clasament al celor mai spectaculoase atracții turistice din Banatul Montan. Cheile Nerei au trei valenţe fără egal într-o singură imagine care îi cucereşte pe turişti: gingăşia Cheilor Turzii, grandoarea Cheilor Bicazului şi sălbăticia Cheilor Caraşului. În drumul său de la obârşie, sub Vârful Gozna al Munţilor Semenic şi până la vărsare în Dunăre (131 km), Nera dă naştere, între Şopotul Nou şi Sasca Română, celor mai lungi (22 km) şi mai frumoase chei din România: Cheile Nerei.

Pe locul trei în acest clasament se află Clisura Dunării, zonă considerată vestitorul turismului din Banat și care cuprinde cel mai lung şi mai frumos defileu din Europa – Defileul Dunării (135 km), de la Baziaş şi până la barajul Lacului de acumulare „Porţile de Fier” (Gura Văii), construit în perioada 1964-1971. Zona cuprinde și cele două oraşe-port, Moldova Nouă şi Orşova, şi se întinde în vest până la punctul de trecere a frontierei România – Serbia, de la Naidăş.

Zona turistică Băile Herculane, cascada Bigăr, Munții Semenic și Cheile Carașului, Teatrul Vechi Mihai Eminescu din Oravița, Muzeul de locomotive cu abur din Reșița, lacul și peștera Buhui și morile de la Rudăria întregesc acest top al atracțiilor turistice din Caraș-Severin.

Clasamentul a fost alcătuit de către profesorul Gheorghe Popovici, cel care este de altfel și autorul unui ghid turistic al Banatului Montan. Volumul cuprinde aproximativ 800 de pagini, fiind rodul unei munci de aproape 10 ani și prezintă obiective turistice, trasee turistice, parcuri naturale, pensiuni, oraşele din Banatul istoric, mănăstiri, precum şi legende care dau farmec, mister şi atractivitate Banatului de Munte.

Karina TINCUL

 Foto:

https://www.facebook.com/banatulmontan