Acum 21 de ani autoritățile locale bocșene au hotărât ca Sf. Prooroc Ilie să fie patronul spiritual al orașului Bocșa dat fiind faptul că cel mai important și cu tradiție eveniment al orașului este la această sărbătoare, când mii de oameni, din toate părțile, se îndreaptă în pelerinaj spre Mănăstirea Sf. Ilie de la Izvor Vasiova.

Așadar, de 21 de ani, cu prilejul acestei sfinte sărbători, alături de obișnuitul praznic al hramului Mănăstirii care se desfășoară în perioada 19 și 20 iulie și care constă într-un program de slujbe religioase pe timp de zi și de noapte, la care iau parte o mulțime de pelerini, instituțiile de cultură s-au alăturat acestei frumoase sărbători și au organizat, de-a lungul vremii, diverse activități culturale, mai mult sau mai puțin fastuoase, însă de impact.

Lansări de cărți, expoziții, întâlniri cu scriitorii, urmate apoi de tradiționalul pelerinaj la Mănăstire au fost organizate de către Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa cu prilejul acestui eveniment. Mai mult, instituția cărții a inițiat un proiect intitulat „La Bocșa de Sf. Ilie”, proiect cuprins în programul de activitate și în cadrul căruia au fost puse la cale astfel de întâmplări îmbucurătoare pentru publicul amator de artă, literatură, cultură.

Din anul 2017 autoritățile locale au hotărât ca în această perioadă a anului să fie o adevărată sărbătoare a orașului organizând „Zilele orașului Bocșa”, un eveniment care cuprinde activități culturale, partea religioasă și tradițională, dar și un program recreativ, de show, constând în spectacole folclorice și muzică pop-dance (muzică ușoară).

Evident, în cadrul acestui eveniment complex intitulat „Zilele orașului Bocșa” biblioteca își derulează deja tradiționalul proiect „La Bocșa de Sf. Ilie” organizând activități culturale cunoscute și specifice: lansări de cărți, expoziții, lansări de reviste, întâlniri cu scriitori și oameni de seamă.

Joi, 19 iulie 2018, în sala de ședințe a Consiliului Local Bocșa a avut loc un triplu eveniment organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” în parteneriat cu Mănăstirea Sf. Ilie, Casa de cultură și Primăria orașului Bocșa, și anume: lansarea volumului „Picături de artă și credință la Bocșa”, lansarea celui de-al doilea număr pe anul 2018 al revistei „Bocșa culturală” și vernisarea unei expoziții pe temă religioasă – biserici din Bocșa – picturi realizate de Nik Potocean.

Volumul ”Picături de artă și credință la Bocșa” (coordonator Gabriela Șerban, prefață Gheorghe Jurma și imagini Nik Potocean) a apărut la editura TIM din Reșița și se înscrie în seria „Bocșa – istorie și cultură” având nr. 43 de apariție. Este un nou volum apărut sub egida Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea”, cu sprijinul TransProtector (dir. Ionel Pau), dar și cu sprijinul și importantă contribuție a editurii TIM și a directorului acesteia, criticul Gheorghe Jurma.

Mai mult, realizatorii au considerat că, în acest an al sărbătorii centenarului Marii Uniri, în anul omagial al unității de credință și de neam, un astfel de volum nu face altceva decât să împletească armonios arta și spiritualitatea printr-un excepțional act cultural.

„Bibliotecara Gabriela Șerban, care a inițiat și coordonat cartea, a gândit să ofere utile sinteze despre bisericile din Bocșa și o viziune artistică a lor prin picturile lui Nicolae Potocean. E o propunere interesantă, în continuarea altor studii mai vechi sau mai recente dedicate istoriei și geografiei ecleziastice bănățene, inclusiv ale cercetărilor din Bocșa, de altfel citate în articolele cuprinse în volum”, specifică Gheorghe Jurma în prefața cărții.

În volum sunt cuprinse 11 lucrări ale artistului plastic Nicolae Nik Potocean, reprezentând cele 11 biserici ortodoxe, catolice și reformată din orașul Bocșa, lucrări expuse și vernisate în cadrul manifestării.

La eveniment au luat parte oameni de cultură, scriitori, preoți și mulți prieteni ai bibliotecii. Despre eveniment au vorbit la modul superlativ pr.prof.dr. Ionel Petrică (Bocșa), pr. insp. Mihai Ciucur (Reșița), pr.dr.Valentin Bugariu (Birda), prof.dr. Mihai Vișan (Bocșa), scriitorul și editorul Gheorghe Jurma (Reșița), scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu (Mehadia), Dan Liuț (Bocșa), prof.dr. Călin Chincea (Berzovia), Mihai Chiper (Anina), poetul Iulian Barbu (Reșița), scriitorul Titus Suciu (Timișoara) și alți dragi prieteni, importanți oameni de cultură.

Revista „Bocșa culturală” nr. 2/ 2018 (101) a fost prezentată succint, în sală fiind prezenți mulți dintre colaboratorii revistei, poeți, scriitori, dascăli și preoți, realizatori de cărți, reviste și alte publicații importante.

Evenimentul s-a încheiat cu o sesiune de autografe și cu tradiționalul pelerinaj la Mănăstirea Sf. Ilie de la Izvor Vasiova.

Gabriela ȘERBAN

Poetul Octavian Doclin a fost sărbătorit săptămâna aceasta la Biblioteca Județeană Paul Iorgovici din Reșița, la împlinirea vârstei de 66 de ani. Înconjurat de familie, prieteni și colegi de breaslă, poetul care a luat numele satului în care a văzut lumina zilei, nu a suflat în lumânări, preferând să își prezinte în schimb cea mai recentă creație: volumul de poezie „Baletul de noapte”. 

Puțin nostalgic, la împlinirea vârstei de 66 de ani, poetul Octavian Doclin, care se definește pe sine însuși ca fiind un boem incurabil, nu a ratat ocazia de a recita din opera unor poeți celebri dar și de a vorbi despre ce a însemnat viața lui până în prezent:

„Viața mea de până acuma, într-o definiție care e grea dar e și pe gustul meu, a fost o succesiune de întâmplări, deloc întâmplătoare. Ea s-a derulat în două planuri paralele: în realitatea reală, la suprafață, unde ne găsim astăzi, în deplină luciditate și în realitatea irealității, sau în irealitatea realității, adică în subteranele docliniene. Dacă nu ar fi fost această pe-trecere, poate că acum nu aș fi fost în fața acestui microfon”. 

Despre cea mai recentă apariție editorială a celui considerat de mulți ca fiind cel mai cunoscut poet din Caraș-Severin, „Baletul de noapte”, au vorbit o parte a celor prezenți la manifestare, printre care, după cum era de așteptat și Gheorghe Jurma. Criticul este de părere că prin acest volum, Octavian Doclin „adaugă un cerc creației sale, dezvoltând o poezie inițiatică în care ascunsul și neascunsul sunt prinse într-­un joc specific”.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157662470538824″]

Nu a ratat ocazia de a ura „La mulți ani” sărbătoritului, nici gazda manifestării, managerul Bibliotecii Județene, Clara Constantin:

„Poetul Octavian Doclin este un reprezentant de seamă al Banatului Montan și este deosebit de onorant pentru noi, la ceas aniversar, să lansăm cel mai recent volum semnat de acesta. Harnic și inspirit, Octavian Doclin ne-a obișnuit să puncteze momente din biografia personală publicând volume de poezi, eseuri sau publicistică și iată că, la ceas aniversar vine să împărtășească bucuria poeziei aici la Bibliotecă, alături de familie, de prieteni, de colaboratori. Îi urăm pe această cale sănătate și viață lungă și să ne bucure în continuare nu versurile sale neasemuite”.

Octavian Doclin a publicat până în prezent peste 20 de volume de poezie și alte 14 în colaborare cu alți autori, el fiind premiat de numeroase ori de către Uniunea Scriitorilor.

Karina TINCUL

Cunoscutul matematician și informatician Dan D. Farcaș, născut la Reșița cu 75 de ani în urmă, a revenit în orașul natal la sfârșitul acestei săptămâni. Scriitorul a fost prezent în municipiul de pe Bârzava pntru a-și lansa cel mai nou volum – „Fapte și răspântii”, care se dorește a fi o continuare a cărții de succes „Hoinărind prin Reșița pierdută”, publicată în urmă cu aproape 10 ani. 

„Dan Farcaș este autorul unei cărți care a avut un succes mai mult decât așteptat, „Hoinărind prin Reșița pierdută”, care a beneficiat de 3 ediții și s-a răspândit în toată lumea, datorită faptului că prietenii autorului și prietenii Reșiței, aflând de carte au cerut-o și uite așa a circulat cartea din Norvegia până în Australia și din Germania până în alte țări ale lumii. Și acum, după un succes de acest gen, autorul ne propune o altă carte autobiografică. De data aceasta se înfățișează pe sine în contextul larg al epocii, desigur de la nașterea sa la Reșița, acum 75 de ani și până la momentul la care a devenit cetățean de onoare al Reșiței și a scos cartea de care vorbeam la început”, a precizat cu ocazia lansării criticul Gheorghe Jurma.

Cei care vor răsfoi volumul „Fapte și răspântii” vor afla detalii interesante din culisele pregătirii primului calculator funcțional de la Timișoara MECIPT – 1. Mașina Electronică de Calcul a Institutului Politehnic din Timișoara ocupa o sală întreagă  și a început să funcționeze în anul 1961.

Dar mai mult decât aceste informații inedite din culisele unor proiecte ștințiifice, volumul surprinde modul în care se trăia în România, în urmă cu 40-50 de ani: „Am adunat tot felul de năzbâtii din viața mea de atunci până azi, începând cu critica regimului, cu necazurile pe care le-am avut, cu noroacele pe care le-am avut, cu șanse, neșanse, anecdote. Nu este o carte mare, dar este o carte care sper să se citească ușor și din care oamenii să rămână cu niște învățăminte. Mai este și o carte în care am băgat o mulțime de lucruri pe care le-am trăit eu și care încep să dispară, spre știința unora care o să trăiască după noi, că sper că aceste cărți nu o să dispară chiar toate. Și dacă cineva o să vrea să vadă cam cum au fost niște lucruri în anii 60, 70, 80, 90, și peste 2000, acolo găsește suficient de multă substanță ca să poată să se și distreze și să și învețe câte ceva”, sublinia Dan Farcaș.

Lansarea cărții „Fapte și răspântii” a fost găzduită de centrul de carte Banatica al Bibliotecii Județene Paul Iorgovici din Reșița, evenimentul fiind, după cum declarau criticul Gheorghe Jurma și managerul bibliotecii Clara Constantin, un prilej de întâlnire cu o personalitate, iar volumul prezentat, un prilej de cunoaștere a unei biografii de intelectual foarte interesant.

Karina TINCUL

Teatrul Vechi Mihai Eminescu din Oravița găzduiește astăzi și mâine o nouă ediție a Colocviilor de etnografie, etnologie, folclor „Vasile Tudor Crețu”. Tema ediției din acest an este ”Tradiții, simbolici, cuvânt, mintal poporal”. 

Astăzi, lucrările colocviilor vor începe la ora 16:00 și vor cuprinde: conferințe susținute de Gheorghe Jurma și Ionel Bota despre Vasile Tudor Crețu și opera acestuia, o dezbatere pe marginea cărții „Practici carnavelești la Lăsata Secului”, de Adela Schindler, lansarea revistei „Bună dimineața, Liebling”, prezentată de prof. Irina Goanță, președinta fundației ProLiebling și prezentarea unor lucrări despre portul poporal cărășan și despre ia românească.

Mâine, începând cu ora 17:00, participanții la Colocviile „Vasile Tudor Crețu” sunt invitați să participe la discuții pe marginea unui volum monografic realizat de Ionel Bota și la lansarea volumului de poezie „În casa cuvântului”, semnat de Oana Dana Mureșan, din Maramureș.

Colocviile folclor „Vasile Tudor Crețu” sunt organizate de Centrul Cultural „Teatrul vechi Mihai Eminescu”, cu sprijinul Primăriei Oravița și în colaborare cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin, Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Reșița, Casa de Cultură „George Motoia Craiu”, Editura TIM Reșița, cenaclul Noul Symbolon Oravița.

Vasile Tudor Crețu a fost un folclorist, etnolog și prozator cărășean, care s-a născut în anul 1938, la Macoviște și de decedat în 1989, la Timișoara. De-a lungul carierei sale, Vasile Tudor Crețu a colaborat la: Scrisul bănăţean, Forum studenţesc, Orizont, Amfiteatru, Revista de etnografie  și a publicat volumele: Ethosul folcloric (Timişoara, Editura Facla, 1980), Existenţa ca întemeiere: perspectivă etnologică (Timişoara, Eitura Facla, 1988).

Karina TINCUL

Oamenii de cultură din Reșița au avut ocazia săptămâna aceasta să se întâlnească cu autoarea Viorica Gligor. Originară din Caraș-Severin, profesoara stabilită în prezent în Drobeta Turnu Severin, Viorica Gligor și-a prezentat în fața reșițenilor volumele: „Aventuri subiective. Metamorfozele jurnalului feminin” și „Fețele adevărului. Dimensiunea morală a romanelor lui Augustin Buzura”. 

„Este vorba  de două volume inedite semnate de o scriitoare originară din Caraș-Severin, dna Viorica Gligor, în prezent profesoară de limba și literatura română la un colegiu național din  Drobeta Turnu Severin. Ceea ce scrie Viorica Gligor se încrie între critica literară și eseistică și ne bucurăm că avem ocazia de a intermedia o întâlnire a reșițenilor, cei pasionați de literatura română cu această scriitoare și creația acesteia”, a declarat în debutul acestei noi manifestări organizate de Biblioteca Județeană Paul Iorgovici, managerul instituției, Clara Constantin.

”Aventuri subiective. Metamorfozele jurnalului feminin”, apărută la finele lui 2012, este o carte despre diaristica de vârf a literaturii române, de la Alice Voinescu, până la Nora Iuga sau Gabriela Melinescu. „Este o carte scrisă sub semnul bucuriei și al unor întâlniri mirabile, o carte a căutării identitare, pentru că în mod indirect m-am căutat pe mine însămi printre atâtea universuri subiective feminine. Este o carte care s-a scris cu bucurie și cu încredințarea că la finele ei voi ajunge poate eu însămi la un sens”, mărturirea autoarea, adăugând că acest volume rămâne până acum cartea care o definește cel mai bine și cu care se identific cel mai mult.

Cel de-al doilea volum prezentat reșițenilor, „Fețele adevărului. Dimensiunea morală a romanelor lui Augustin Buzura”, este un  itinerar monografic despre romanele lui Augustin Buzura, o carte a cărei miză este, după cum declara Viorica Gligor „scoaterea la lumină a literaturii unui prozator contemporan de mare forță, un prozator care trebuie citit și recitit și care din păcate a intrat într-un con de umbră”.

Despre Viorica Gligor a vorbit criticul și istoricul literar Cornel Ungureanu, președinte al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timișoara. „Cele două volume sunt legate între ele de ideea de participare vie la întâmplările literare de ultimă oră. Sunt două cărți vii, scrise bine, într-un limbaj accesibil, cărți ale unei actualități literare care mă face să mă gândesc la Reșița literară a lui Gheorghe Jurma”, afirma despre cele două volume prezentate reșițenilor, Cornel Ungureanu.

Întâlnirea s-a derulat la sediul Bibliotecii Germane Alexander Tietz din Reșița.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157649133920143″]

Karina TINCUL

Sărbătorit zile la rândul la nivel de județ, cărturarul Gheorghe Jurma a fost aplaudat încă o dată joi, la sediul Direcției de Cultură Caraș-Severin. Văzut ca un model al culturii bănățene, Gheorghe Jurma a împărtășit puțin din cunoștințele sale în cadrul unei întâlniri inedite.

Liubița Raichici, în calitate de director al Direcției de Cultură din Caraș-Severin i-a înmânat cărturarului bănățean o diplomă de merit, care să complete colecția de astfel de documente adunate de Gheorghe Jurma în ultimele zile.

Antrenat în discuția despre modelul bănățean în cultură a fost și Marcu Mihail Deleanu, care a făcut o scurtă trecere în revistă a activității cărturarului Gheorghe Jurma, considerat o definiție de dicționar  a ceea ce presupune acest model.

„Am dorit să vorbim despre modelul bănățean în cultură și ce altă modalitate de a vorbi despre modelul bănățean, decât în prezența cărturarului Gheorghe Jurma care, aș zice eu, este o definiție de dicționar a modelului bănățean. Dincolo de faptul că se vorbește foarte mult că Banatul nu a dat prea multe din punct de vedere cultural și artistic, eu aș vrea să atrag atenția că dintre toate provinciile României, bănățenii se pot mândri că au educat doi oameni care au luat premiul Nobel. Banatul ca model, are ce oferi atât științelor educației, cât și științei dimensiunii sociale, a culturii, iar exact despre acest lucru am dorit să vorbim în cadrul întâlnirii, totul raportat la modelul cărturarului Gheorghe Jurma”, a explicat Liubița Raichici.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157651040622231″]

Impresionat de desele momente în care a fost ridicat în picioare în aplauze și recompensat pentru întreaga sa activitate, Gheorghe Jurma a dezvăluit că activitatea sa culturală nu are de gând să se oprească aici. Cărturarul bănățean are în plan proiecte noi care să completeze colecția sa de volume. Este vorba aici despre alte două cărți care așteaptă să fie finalizate, precum „O panoramă asupra presei din Caraș-Severin”, și „Reșița literară”. De asemenea, Gheorghe Jurma are în lucru și alte câteva volume, la care va lucra împreună cu alți oameni de cultură din Banat.

„Februarie este luna vărsătorilor, eu sunt vărsător, toată lumea a ținut să vărs din mine tot ce am mai bun. Mulțumesc tuturor celor care de-a lungul acestor zile au ținut să mă aniverseze. Am dorit să realizăm un moment în care să dialogăm și despre Banat și despre ceea ce putem face pentru cultura bănățeană, pentru istoria, arta noastra, pentru locurile noastre. Din acest punct de vedere am beneficiat de sprijinul câtorva oameni esențiali ai județului, precum Marcu Mihail Deleanu și alți dascăli din jurul nostru, cu care de-a lungul anilor am participat la diferite activități literare, istorice și artistice. Spre deosebire de alte dăți, am gândit că este bine să vorbesc despre proiecte viitoare, pentru că ceea ce am făcut se poate vedea, dar sunt o mulțime de proiecte pe care le gândesc de ani de zile. Aș dori o panoramă asupra presei din Caraș-Severin, care ar trebui să se dezvolte și cu un dicționar al jurnalismului din Caraș-Severin. O alta carte este Reșița Literară”, a menționat cărturarul Gheorghe Jurma.

Alexandra JURCA

La o sută de ani de la Primul Război Mondial, filologul bănățean Marcu Mihail Deleanu vine cu un volum de scrisori în versuri unicat. Cu epistole culese încă din anul 1966, din birourile prăfuite ale folcloristului George Cătană, volumul Pune, Doamne, pace-n țară reunește gânduri și trăiri ale ostașilor bănățeni, de pe fronturile de luptă ale Primului Război Mondial.

Cea mai mare parte a scrisorilor cuprinse în acest volum sunt în versuri și sunt adresate părinților și cunoscuților. Cu toate acestea, există și scrisori în proză, în care soldații bănățeni, aflați în luptă pe fronturile Primului Război Mondial, se destăinuie celor de acasă.

Înscrisurile au fost culese de Marcu Mihail Deleanu din întâmplare. Aflat într-o vizită în casa folcloristului George Cătană, urmașii acestuia i-au deschis larg scriitorului bănățean, sertarele biroului în care George Cătană își păstra documentele.

Epistolele soldaților bănățeni au fost cele care i-au sărit în ochi lui Marcu Mihail Deleanu, dar au și dispărut ulterior, nu înainte de a fi transcrise de scriitorul bănățean.

„Este vorba despre un volum la care lucrez din 1966, și poate că e bine că nu a apărut pe vremuri pentru că poate ar fi fost cenzurat. Acum apare așa cum au fost manuscrisele trimise de soldații bănățeni de pe fronturile Primului Război Mondial. Este o carte în care apar scrisori în versuri dar și scrisori în proză către familie, cunoscuți. Cartea este un prilej de a salva patrimoniul material al Banatului așa cum este subliniat și în prefața sa. O întâmplare a făcut să mă nimeresc în casa lui George Cătană și urmașii lui mi-au pus la dispoziție ce mai era prin sertarele biroului său. Cele mai importante documente pe care le-am găsit sunt aceste scrisori pe care am vrut să le public în 1968, nu am reușit și am zis că acum este momentul, pentru că se împlinesc și 100 de ani de la declanșarea Primului Război Mondial”, spune Marcu Mihail Deleanu despre cartea sa.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157648715510884″]

Cu toate că volumul cuprinde epistole ce aparțin soldaților, contribuția autorului este enormă. Aproape jumătate din cele 500 de pagini ale volumului Pune, Doamne, pace-n țară, o reprezintă prefața, în care autorul explică modul prin care a ajuns în posesia acestor scrisori. Mai mult, Marcu Mihail Deleanu a adaptat înscrisurile la limbajul actual, pentru ca acestea să fie mai accesibile cititorilor.

„Marcu Mihail Deleanu are preocupări în mai multe domenii. Unul care vine de departe, încă din anii 1966, 1969, face chiar obiectul volumului lansat. Este vorba despre scrisorile unor soldați bănățeni, păstrate  în colecția folcloristului George Cătană, și pe care autorul le-a avut la îndemână, le-a transcris, apoi documentele au dispărut, dar această poveste este prezentată și de autor în prefață. Volumul acesta este unul unicat, este comparabil cu un extraordinar volum apărut în 1921, cu scrisori ale soldaților italieni din primul Război Mondial”, menționează criticul Gheorghe Jurma.

Lansarea acestui volum s-a nimerit perfect nu doar cu cei 100 de ani de la declanșarea Primului Război Mondial, ci și cu aniversarea a 75 de ani ai autorului. Marcu Mihai Deleanu a suflat în lumănâri odată cu lansarea cărții sale, la centrul de carte Banatica din Reșița.

Alexandra JURCA

Liceul Bănățean din Oțelu Roșu a găzduit la sfârșitul săptămânii trecute lansarea volumului de versuri intitulat „Periplu”, al autorului Firuț Mihuț, publicat, la începutul acestui an, de Editura Mirton din Timișoara. 

Coorganizatori ai evenimentului au fost Asociația Culturală „Grănicerii Văii Bistrei” din Voislova și Catedra de Limba și Literatura Română a Liceului Bănățean din Oțelu Roșu. De altfel, chiar de pe băncile acestei școli și-a început autorul periplul său prin viață, Firuț Mihuț fiind absolvent al Liceului Industrial din Oțelu Roșu, șecția mecanică, promoția 1989, acest lucru fiind remarcat de prof. Daniela Chelbea, directorul liceului, în cuvântul de deschidere al manifestării.

Despre volumul de debut al autorului au vorbit: prof. dr. Carmen Oltean, conf. univ. dr. Ioan Murariu, prof. univ. dr. Dumitru Jompan, prof. univ. dr. Marcu Mihail Deleanu și scriitorul Gheorghe Jurma, vorbitorii făcând o analiză a construcției poetice, cu numeroase trimiteri la versuri sau pasaje din cuprinsul cărții. Cuvântul de final a aparținut autorului, Firuț Mihuț făcând o scurtă prezentare a întâmplărilor și persoanelor care au jucat un rol în apariția volumului său de versuri, aducând mulțumiri tuturor celor care și-au adus contribuția la publicarea acestuia.

Evenimentul s-a înscris cu succes într-un șir lung de manifestări culturale găzduite de Liceul Bănățean din Oțelu Roșu, care, așa cum a subliniat prof. univ. dr. Marcu Mihail Deleanu în discursul său, au continuat de-a lungul timpului și au dus la apariția Muzeului de Geografie Literară care funcționează de mulți ani în cadrul acestui liceu.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157650460693308″]

Ion CUBIN

Fostul director al ziarului Timpul și actualul conducător al Camerei de Comerț și Industrie Caraș-Severin, Petru Buzzi, se alătură personalităților cărășene distinse cu diploma de cetățean de onoare al județului. Diploma i-a fost înmânată astăzi de către președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Sorin Frunzăverde. 

Despre Petru Buzzi, personalitate de al cărui nume se leagă începuturile presei libere din Caraș-Severin, au vorbit pe rând președintele forului județean, consilierul județean Nicolae Ștefănescu și directorul Teatrului de Vest din Reșița, Nicolae Dumitru Vlădulescu. O scurtă biografie a celui alintat de prieteni ”Peruti”, a prezentat chiar Sorin Frunzăverde: ”S-a născut la Clopotiva demult, foarte demult, a învățat la Oțelu Roșu, școala generală și liceul și după aceea a intrat, în condițiile în care nu se intra foarte ușor atunci, la singura Facultate de Jurnalistică din România, pe care o termină în 1981, când vine și lucrează la Flamura. Petru Buzzi a lucrat la ziarul Timpul, practic până în 93, din 93 până în 2004 a fost director al noului ziar Timpul, a condus Sud-Vestul și a mai avut câte o scurtă perioadă nostalgia când a mai scos săptămânalul Flamura. Din 2004 este președinte al Camerei de Comerț și Industrie. Sigur că asta la detașat de viața jurnalistică, dar reușește să facă față acolo cu o echipă redusă numeric, trăind practic din finanțări europene. Face față în condițiile în care această instituție, nu numai în Caraș-Severin, ci în toate județele mici ale României, traversează o perioadă foarte grea”.

La rândul său, consilierul județean Nicolae Ștefănescu, afirma că și-ar dori să existe mai mulți oameni ca Petru Buzzi: ”Nu am pretenția că îl cunosc deosebit de bine pe prietenul nostru Peruti, așa cum îi place să îi spunem, dar am cunoscut la el partea bună a lucrurilor. L-am numit dintotdeauna, având în vedere caracterul său foarte conciliator, secretarul tuturor partidelor politice din județul Caraș-Severin, deoarece știa tot ce se întâmplă în toate partidele și asta nu era un lucru rău, pentru că știa să dea câte un sfat la fiecare”.

Proaspătul cetățean de onoare, recompensat pentru meritele deosebite în promovarea intereselor județului, a ținut să mulțumească tuturor consilierilor județeni care au votat în unanimitate acordarea acestei distincții și și-a amintit de începuturile presei libere în Caraș-Severin, imediat după Revoluția din 1989: ”A fost greu. După mulți ani de presă obligatorie, comandată, am devenit dintr-o dată liberi, dintr-o dată puteam scrie despre orice și despre oricine, poate la început mai cu teamă, nu știam poate se supără vreun șef, poate se supără Vlădulescu, liderul Revoluției din Caraș-Severin. Ei, nu s-a supărat nimeni, cei care se supărau erau cei care încercau să distrugă ceea ce se realizase până atunci. În Caraș-Severin în perioada aceea am ținut un anumit echilibru. Oamenii politici nu și-au permis să facă mari abuzuri, atunci când au făcut, au plătit, pentru că noi am scris, nu am ținut cont de nimeni, am fost echidistanți, echilibrați și apreciați și s-a ținut cont de ceea ce spune presa”.

Săptămâna trecută, titlul de cetățean de onoare al județului Caraș-Severin i-a fost înmânat și editorului și criticului Gheorghe Jurma, la împlinirea vârstei de 70 de ani. Cei doi, Gheorghe Jurma și Petru Buzzi, au condus împreună nou creatul ziar Timpul (Flamura de altădată), care în perioada ulterioară Revoluției din 1989 era singurul organism de presă din județul Caraș-Severin.

Karina TINCUL

Criticul și editorul cărășean Gherghe Jurma a fost sărbătorit săptămâna aceasta cu ocazia împlinirii a 70 de ani de viață. Împlinirea celor 7 decenii de viață a cunoscutului om de cultură a fost marcată prin mai multe activități: decernarea titlului de cetățean de onoare al județului Caraș-Severin, lansarea volumului ”Ce lăsam în urma noastră? Gheorghe Jurma în dialog cu Titus Crisciu” și un moment aniversar găzduit de cenaclul literar ”Semenicul”. 

Volumul ”Ce lăsam în urma noastră? Gheorghe Jurma în dialog cu Titus Crisciu” a văzut lumina zilei după mai mulți ani de muncă, după cum mărturisea chiar aniversatul: ”Este vorba de o carte care urmărește pe de o parte traseele biografice și pe de altă parte o viziune asupra vieții, asupra culturii, asupra temelor care mi-au fost aproape, care mi-au fost obsesive de-a lungul vremii. Prin aceste teme înțeleg pe de o parte Banatul, istoria, cultura Banatului, pe de altă parte literatura, literatura română în istoria ei cu Eminescu, Sadoveanu, Mircea Eliade sau literatura în facerea ei, în practica ei aici la Reșița, prin cenaclul literar Semenicul. Cartea poartă acest titlu cumva testamentar ridicând o problemă care până la urmă ține de obligația noastră a fiecărui trăitor pe pământ să lăsăm ceva în urmă”.

Cu prilejul lansării acestui volum, eveniment găzduit de Biblioteca Județeană Paul Iorgovici din Reșița, Gheorghe Jurma a vorbit și de planurile sale de viitor: încheierea unor proiecte de genul ”Dicționarul localităților din Caraș-Severin” sau ”Reșița literară” (o carte la care autorul lucrează de aproximativ 10 ani).

Gheorghe Jurma este ”de departe cel mai cunoscut critic literar și istoric literar pe care îl are această urbe și acest județ, este o valoare inedită care a depășit demult spațiile acestui teritoriu”, după cum îl caracteriza cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani, publicistul Titus Crisciu. Motiv pentru care și Biblioteca Județeană Paul Iorgovici din Reșița, prin intermediul managerului Clara Constantin, i-a înmânat aniversatului o diplomă de excelență pentru activitatea neobosită desfășurată în domeniul culturii, încă de la începutul anilor 1970.

Manifestările aniversare au fost organizate de Consiliul Județean Caraș-Severin, Biblioteca Județean ”Paul Iorgovici” din Reșița, Muzeul Banatului Montan din Reșița, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin, în colaborare cu Casa de Cultură a Sindicatelor din Reșița.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157650253604007″]

Karina TINCUL