Problemele pe care le întâmpină în acest moment deponeul de la Lupac, dar și modul în care funcționează Centrul de Management Integrat al Deșeurilor aflat în subordinea Consiliului Județean Caraș-Severin au fost prezentate primarilor veniți de prin județ special pentru această întâlnire inițiată de proaspătul președinte al CJ, Romeo Dunca.

Prima problemă prezentată de Remus Marta, cel care coordonează activitatea deponeului, a fost întâlnită în hala unde se reciclează deșeurile și unde, de fapt, în prezent sunt aduse gunoaie amestecate pentru că, așa după cum știm cu toții, nu există o disciplină privind colectarea selectivă a gunoiului pe raza județului nostru.

„Ce vedeți aici, s-a eliminat biodegradabilul, adică masa umedă, aici a rămas, teoretic, ce am putea recicla, dar pentru că este atât de contaminat, nu-l mai putem recicla. Cantitatea de reciclat ce se colectează este extrem de mică pentru că operatorul de salubritate în loc să aducă pe fracții, cum le zice și legea, el îl aduce în amestec, o să vedeți chiar pământ, ciment, betoane, roți, fier.

Dacă nu începem să facem selecția cum trebuie, nu o să reușim să implementăm sistemul până în final. De la 1 ianuarie, România are țintă 50% reciclabil. Eu vă zic acum că aici în hală nu avem 7%, și 7% pentru că încercăm noi să scoatem cât mai mult, facem o pre-reciclare manuală să mai recuperăm din deșeul reciclabil, care nu face parte din sistem, facem noi de 2 ori munca celor care ar trebui să facă asta.

Cu cât vine mai plin de deșeuri, mai în amestec, noi vom avea costuri tot mai mari de reciclare, în sensul că trebuie să urmăm mai multe proceduri în a-l selecta”, a declarat Remus Marta.

Conform contractului, în UAT-urile unde primarii nu reușesc să gestioneze depozitarea selectivă a deșeurilor de către locuitori, operatorul își rezervă dreptul să nu primească în deponeu deșeul amestecat adus de către firmele de salubritate, deoarece de la acest aspect pornesc o serie de probleme și costuri suplimentare. Romeo Dunca crede însă că se pot găsi soluții.

„Ar trebui discutat cu primarii și făcuți să înțeleagă. De aici apar toate, oameni în plus, groapa care se va umple mai repede, adică în loc să o folosim 10 ani o să o folosim 2, costuri mai mari pentru firma de lucru, pentru că ei în loc să scoată plasticul și dozele (de aluminiu) să le vândă, ei le macină și le aruncă acolo. Cartoanele, în loc să fie materiale care se pot recupera, o parte, ei le iau, le mărunțesc, se strică banda, se blochează sita și le aruncăm apoi în groapa aia care e făcută pentru zece ani, în 2, 3, 5 ani va fi plină”, le-a spus Romeo Dunca primarilor prezenți într-o altă hală a deponeului de la Lupac.

După un tur prin incinta CMID, și o prezentare a etapelor prin care trec deșeurile odată ajunse în centru, dar și a situațiilor problemă, președintele ales al CJ a tras o concluzie.

„Concluzia este simplă, treaba nu merge, dar se poate rezolva și nu cred că e atât de complicat. Totul pleacă de la disciplinarea populației: cum își aruncă gunoiul! Și disciplinarea se poate face simplu, mai ales pe comune unde controlul este mai ușor de făcut, de la o Primărie, de la o hotărâre de CL, de la modul de preluare a gunoiului și de la costul pe care populația îl plătește pentru gunoi.

Este foarte important să se înțeleagă că o tonă de gunoi selectat costă 25 de lei, sau neselectat, aproape 100 și asta înseamnă că în 5 tone de gunoi dacă îl selectăm avem 2 tone de gunoi care costă 100 de lei și 3 tone cu 25, aia înseamnă 270, sau 500 pentru același gunoi.

Deci se poate reduce costul pe care îl plătește populația, se poate ușura munca acestor oameni și putem să folosim acest deponeu timp de 10 ani”, a declarat Romeo Dunca.

Potrivit noului președinte de CJ, deponeul de la Lupac și-a început târziu activitatea pentru că au existat multe aspecte de care cei responsabili nu s-au ocupat punctual și care puteau fi rezolvate.

În Caraș-Severin, de ieri, operatorul Brantner a început să aducă la deponeul de la Lupac tot gunoiul, aproximativ 1.600 de tone de gunoi pe lună, plus ceilalți operatori care aduc din unele comune alte 1.600 de tone de gunoi.

În prezent, CMID are 30 de angajați, urmând ca săptămâna viitoare alți 22 de oameni să fie angajați pentru a lucra în schimbul doi.

Lorena POENARU

Primarul celei mai atractive localitati turistice din Clisura Dunării, Nicolae Furdui, crede că dezvoltarea turismului în Caraș-Severin, extrem de importantă pentru dezvoltarea județului, ține și de un mediu curat, iar colectarea și transportul gunoiului menajer a devenit o mare bătaie de cap pentru mai toți edilii județului, mai ales a celor din mediul rural.

Tergiversarea punerii în funcțiune a deponeului de la Lupac, prin întârzierile generale atât de birocrație, cât și de constructor și mai apoi amânată de problemele apărute la bazinul de levigat și staţia de sortare, determină UAT-urile să caute soluții pentru a scăpa de gunoi și să-și amortizeze costurile de trasnport, foarte mari.  Primarul din Berzasca, dezvăluie cât de afectate sunt în acest sens localitățile din Clisura Dunării.

„Noi ca să putem vorbi despre turism, să vorbim despre dezvoltare, în primul rând trebuie să fim curați, iar ca să fim curați trebuie să funcționeze sistemul integrat de gestiune a deșeurilor. De cât timp nu funcționează acest sistem? Ce vină avem noi UAT-urile că trebuie să facem tot felul de artificii ca să putem plăti tot felul de amenzi la Garda de Mediu, pentru că noi nu putem să fim competitivi, adică noi nu putem să amortizăm, să acoperim cheltuielile de funcționare a serviciilor de gospodărire comunală și plata pentru colectarea deșeurilor, selective, așa cum spune legea, pentru că avem costuri enorme! Să ne gândim ce înseamnă să duci deșeurile de la localitatea Bigăr până la Lupac, adică 170 de km, în plus acolo să plătești gestiunea pe groapă și taxa pe mediu! Și să se întâmple astăzi să plece spre Horezu sau spre Oradea!?”.

Costurile de colecatre și transport al gunoaielor către gropile din țară sunt o piatră de încercare pentru administrațiile locale iar gestionarea deșeurilor a devenit o mare provocare.

„Ce înseamnă acum că eu mi-am rezolvat problema într-un fel, să mă duc spre Turnu-Severin, când noi ar trebui să avem stația de transfer de la Pojejena funcțională!? Noi suntem mai murdari ca înainte de a închide gropile de gunoi neconforme, cum le-au numit ei înainte de realizarea proiectului sistemului integrat. Aveam o groapă de gunoi unde duceam gunoaiele și toate comunitățile erau curate. Acum ne batem cu gunoaiele peste tot. Pescarii vin aruncă gunoie, turiștii sunt așa cum sunt, obosiți, vin și generează gunoaie, structurile de primire turistică generează multe deșeuri, oamenii din comunitățile noastre generează deșeuri și noi nu putem să le gestionăm datorită faptului că sunt atât de multe și ne depășesc, ne depășesc pentru că costurile de colecatre și transportare la o groapă de gunoi sunt fantastic de mari, pentru că nu suntem în stare de 3 ani de zile să dăm drumul la o groapă de gunoi!

Ce vină au comunitățile locale că a fost un eșec pe licitația pe care nu am organizat-o noi, au organizat-o alții! Ce vină avem noi că a fost ales un proiectant prost? Dar noi suportăm, noi suntem amendați. Oamenii vin și ne spun: să știți că este frumos în zonă, dar sunt cam multe gunoaie!”, precizează  primarul din Berzasca, Petru Nicolae Furdui.

Diana RADU

Deși încă din luna decembrie a anului trecut operatorul județean Green Ecobauer a tras numeroase semnale de alarmă la toate instituțiile publice competente, precum Instituția Prefectului Caraș-Severin, Consiliul Județean Caraș-Severin, Agenția de Protecție a Mediului Caraș-Severin, Garda de Mediu Caraș-Severin și primării, în legătură cu neplata datoriilor de către UAT-uri către operatorii locali-zonali, cei care colectează deșeurile, aceștia neachitându-și datoriile către Green Ecobauer, situația a generat un blocaj economic care va conduce la o iminentă încetare a activității operatorului județean.

Pe fondul acestei situații create, operatorul județean Green Ecobauer poate elimina la deponee autorizate întreaga cantitate de deșeuri recepționată de la operatori locali la punctul său de lucru, fapt care duce la crearea unui stoc de deșeuri care riscă să facă stația de transfer de pe dealul Lupacului inoperațională, din cauza lipsei de spațiu.

Dacă fluxul financiar nu se corelează cu fluxul constant al generării deșeurilor, acest lucru va duce inevitabil la blocaj pe cuprinsul județului cărășean. O situație care se poate întâmpla în orice moment în Caraș-Severin, atâta timp cât primăriile nu înțeleg să își achite facturile către operatorii locali care le deservesc.

Începând cu luna decembrie 2015 și până în prezent, SC Green Ecobauer a fost nevoită să schimbe de 3 ori deponeul final necesar eliminării deșeurilor județene. După prima destinație, Vulcan-ul, situat la o distanță de 170 de kilometri de Reșița, a urmat Horezu – 340 de kilometri distanță iar acum deșeurile din Caraș-Severin ajung la Craiova, realizănduse un transport de 320 de kilometri (X 2 dus – întors), unde în schimb prețul de depozitare pentru o tonă de deșeuri este de 21 de euro/tonă fără TVA.

Toate aceste schimbări nu s-au datorat lui SC Green Ecobauer, ci faptului că APM-urile din Vâlcea și Hunedoara au interzis depozitarea deșeurilor din afara județelor respective, conservându-și capacitatea de depozitare pentru necesarul propriu.

Acelșai Green Ecobauer a încercat să păstreze același tarif prin propunerea formulată APM-ului Caraș-Severin de a crea o platformă de stocare cu rol temporar, eliminând astfel costurile foarte mari cu transportul deșeurilor în locațiile amintite. Din păcate, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin adresa nr.1/645 din data de 10.03.2016 nu a agreat o astfel de soluție.

De asemenea, la adresa formulată de societatea Green Ecobauer către Instituția Prefectului Caraș-Severin, aceasta din urmă a venit cu un răspuns evaziv:

În atari condiții datorate distanței tot mai mari la care trebuie transportat deșeul menajer sortat, precum și creșterea costurilor cu eliminarea acestuia în deponee autorizate, S.C. Green Ecobauer se vede în poziția de a ajusta tarifele în mod corespunzător pentru a-și putea acoperi cheltuielile și a-și continua activitatea.

În lipsa unui flux financiar constant realizabil prin achitarea la timp de către UAT-uri a operatorilor locali, aceștia sunt în imposibilitatea achitării serviciilor prestate către S.C. Green Ecobauer, care la rându-i nu-și poate achita datoriile către terți. Fapt care în mod inevitabil va duce la blocarea întregului sistem.

Ne întrebăm: chiar niciunul dintre primarii din acest județ nu poate conștientiza gravitatea situației spre care ne îndreptăm, cea a punerii în pericol a sănătății publice?

Sergiu TABAN