Grupul Ecologic de Colaborare Nera a monitorizat începând cu anul 2016 evoluția investiției privind instalația de umectare a prafului de deșeuri de cupru de pe suprafața iazului Boșneag – extindere din  Moldova Nouă. Lucrarea a fost finanțată de la bugetul de stat și a fost terminată la sfârșitul anului 2019, ca răspuns a Guvernului României la procedura de infringement declanșată de Comisia Europeană și finalizată cu o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene prin care i s-a impus României în termeni clari execuția acestei instalații care ar urma să stopeze poluarea cu praf de deșeuri miniere antrenate de vânt de pe suprafața fostului iaz de decantare a „defunctei” companii MOLDOMIN din Moldova Nouă.

Încă de la apariția în spațiul public a soluției de stopare la Moldova Nouă a poluării cu praf de deșeuri miniere de cupru, Grupul Ecologic de Colaborare Nera a exprimat public serioase rezerve în legătură cu sustenabilitatea soluției tehnice având în vedere că ea era adresată unei companii aflată, atunci și acum, în proces de lichidare a cărei lichidator judiciar nu avea bani pentru întreținerea și funcționarea acestei instalații la care costurile ar putea depăși suma de 100.000 de lei pe an. Soluția nu este fezabilă nici din punct de vedere tehnic deoarece praful și vântul sunt inamicii cei mai de temut ai aspersoarelor de la instalația de umectare , așa cum s-a dovedit în folosirea lor pentru irigarea culturilor agricole.

„Băieții deștepți” din Ministerul Economiei, care au luat mirosul celor 1,7 milioane de Euro alocați de la bugetul de stat, probabil au știut și ei problemele pe care le-ar putea avea soluția tehnică adoptată dar probabil a prevalat tentația de a realiza o lucrare cu durată mică de execuție, în care banii destinați investiției să ia alte căi pe parcursul celor trei campanii electorale care urmau. Altfel nu se poate explica răspunsul apărut în presă a reprezentanților Ministerului Economiei adresat constructorului lucrării,  firma SC Explo Mining Coal SR,  de genul „daţi-ne în judecată, că așa e mai simplu să vă luați banii”.

Mai există și posibilitatea ca cineva din Ministerul Economiei să-și fi dat în sfârșit seama că soluția tehnică de a stropi praful cu instalații pentru irigarea culturilor este o cacialma și că la urmă cineva va trebui să suporte costurile unei asemenea soluții deoarece la primul vânt puternic, lucru care nu s-a mai întâmplat de la terminarea lucrării, poluarea cu praf a locuitorilor de pe ambele maluri ale Dunării riscă să fie din nou o realitate, iar procedura de infringement la Curtea de Justiție a Uniunii Europene poate fi reluată.

Până atunci natura continuă să-și implementeze pe iazul Boșneag – extindere, propria soluție de stopare a poluării prin consolidarea vegetativă a suprafeței iazului cu vegetație spontană. Ar fi fost util dacă în 2016 specialiștii din Ministerul Economiei ar fi fost mai atenți la modul cum lucrează natura în asemenea cazuri deoarece mici oaze de consolidare a iazului cu vegetație spontană erau deja apărute. Este o metoda folosită pe plan mondial în cazul poluărilor prin antrenarea prafului de către vânt, pe care GEC Nera a susținut-o încă din 2016 când Guvernul a aprobat investiția, a preciza într-un comunicat, Doina Mărgineanu –  Consilier pentru relații publice al GEC România.

Sură foto: news.ro

Dan AGACHE                                                     

Sursă foto: news.ro

Reprezentanții Grupului Ecologic de Colaborare Nera acuză autoritățile că ar fi aruncat pe apa sâmbetei 2 milioane de euro de la bugetul de stat, bani investiți în realizarea unei instalații de umectare a iazului Boșneag, aparținând exploatării miniere Moldomin Moldova Nouă.

Prefectura Caraș-Severin anunța în urmă cu aproximativ o lună că lucrările în cadrul proiectului prin care se dorea rezolvarea uneia din cele mai grave probleme de mediu cu care se confruntă județul Caraș-Severin, se apropie de final. Investiţia este derulată prin Ministerul Economiei şi constă în construcţia unei staţii de pompare, realizarea unui sistem de conducte pe o suprafaţă de 120 ha şi montarea unui sistem de aspersoare (tip aripi de ploaie) pentru umectarea iazului, astfel încât particulele fine de praf provenite de la deşeurile miniere să nu mai fie antrenate de vânt și să polueze localitățile limitrofe, punând în pericol sănătatea umană.

Reprezentanții GEC Nera au transmis astăzi un comunicat de presă în care susțin însă că soluția identificată de autorități este ineficientă, iar locuitorii din Clisura Dunării au în continuare de suferit din cauza prafului ridicat de vânt.

„Vântul îi «prăfuieşte» din nou pe locuitorii din Moldova Nouă cu deşeuri miniere de la iazul Tăuşani – Boşneag. Acum nu a existat energie pentru funcţionarea aspersoarelor (care oricum nu funcţionau pe un asemena praf şi un asemenea vânt), la viitorul vânt probabil nu va fi forţa de muncă, iar la următorul nu va fi…

Specialiștii de la Ministerul Economiei, Agenţia de Protecţia Mediului şi Primaria Moldova Nouă au dat acorduri de mediu şi autorizaţii pe o soluţie tehnică care nu va produce stoparea poluării. Problema este cine va plati eşecul? Cu siguranţă locuitorii din Clisură cu sănătatea şi cu taxele şi cu impozitele colectate la bugetul de stat de unde s-a finantat proiectul.

Din 2016, de la apariția în spațiul public a acestei solutii, GEC Nera s-a opus implementării ei și a cerut folosirea unei consolidări vegetative a iazului care ar fi funcționat fără energie, fără forță de muncă, fără… Ar fi funcţionat singură! Petițiile GEC Nera nu au fost luate în considerare de Ministerul Mediului, Ministerul Economiei , APM și Primărie. Banii trebuiau aruncați pe apa Dunării … sau cine ştie unde!

În 2 aprilie 2019, poluarea din Clisură este și mai rebelă deoarece suprafața iazului, în parte stabilizată în ultimii ani cu vegetație spontană, a fost răvăşită de utilajele celor care au «stopat» poluarea, iar praful a fost adus din nou în calea vântului”, se arată în comunicatul transmis de Doina Mărgineanu, consilier pentru relaţii publice al GEC Nera.

Karina TINCUL

 

Marea problemă a poluării care provine de la halda de steril a falimentatei companii Moldomin, întinsă pe 150 de hectare de teren, nu este până în prezent rezolvată, deși prefectul județului Caraș-Severin, Matei Lupu, afirmă că s-au făcut pași importanți pentru soluționarea acestei situații care afectează în continuare zona Moldova Nouă și vecinii de pe malul sârbesc.

Lupu, care vorbește despre distrugerea Moldomin, afirmă că în sfârșit s-a ajuns la un punct comun între Ministerul Mediului și Ministerul Economiei, dialogul dintre cele două instituții guvernamentale oferind roadele scontate iar cu acordul lichidatorului de la fostul combinat de prelucrare a cuprului, lucrările de umectare ale celor două iazuri vor fi demarate în scurt timp. „Sper să oprim total sau măcar parțial acest praf nociv care se ridică și se depune asupra zonei. Vor fi conducte amplasate, evident, provizoriu, pe malurile celor două iazuri, Tăușani și Boșneag. Licitația pentru lucrările de umectare a avut deja loc iar procesul de achiziție pentru acest proiect se află, în acest moment, în stadiul care permite depunerea contestațiilor“. Cât de repede va începe umectarea iazurilor afectate de poluare, nu poate preciza cu exactitate nici prefectul județului, dar acesta afirmă că într-un interval cuprins între 6 luni și 1 an, vor fi finalizate lucrările.

În zilele secetoase, de câteva ori pe an, vântul ridică praful din haldă şi-l împrăştie în zonă, atât în România, cât şi în Serbia. În anul 2016, după o reclamaţie a vecinilor din Serbia, Uniunea Europeană a avertizat România. Comisia Europeană a demarat procedura de infringement împotriva României şi a reclamat Statul Român la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Curtea a pronunţat sentinţa împotriva Statului Român prin care impunea adaptarea legislaţiei la directivele UE şi luare de măsuri urgente pentru a rezolva situaţia. Până acum însă, nu s-a luat nicio măsură concretă, la faţa locului, iar România riscă în continuare să fie sancţionată de U.E., dacă Serbia depune o nouă plângere. Moldomin, societate cu capital integral de stat, şi-a sistat activitatea în 2006, iar în 2010 a intrat în faliment. În martie 2016, Ministerul Economiei a elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă care prevede alocarea de la bugetul de stat a 1,7 milioane de euro pentru ecologizarea iazurilor de decantare din zona Moldova Nouă, însă până în prezent nu s-au pus în aplicare niciun fel de măsuri.

De cealaltă parte, activiștii GEC Nera spun că lucrurile în cazul poluării produse de halda de steril de la Moldova Nouă nu ar fi pe făgașul indicat de reprezentantul guvernului Dăncilă în teritoriu.

„În cazul ecologizării iazului Boşneag – extindere de la Modova Nouă  este pe cale să se aleagă praful de decizia Curţii Europene de Justiţie“, afirmă ecologiștii GEC Nera.

„Privitor la ecologizarea iazului Boşneag – extindere aparţinând SC Moldomin Moldova Nouă care a fost impusă de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în urma unei proceduri de Infringement împotriva Romaniei, într-un document oficial a Ministerului Economiei din anul 2017 se menţionează că “Prin bugetul alocat Ministerului Economiei pentru anul 2017 sunt asigurate integral​ sumele necesare atât pentru proiectul tehnic, cât și pentru execuția lucrărilor proiectate pentru stoparea poluării. Soluția tehnică a fost acceptată de Comisia Europeană și constă în realizarea unei instalații de stropire care să umecteze suprafața iazului de decantare astfel încât particulele fine de praf să nu mai fie luate de vânt și să polueze localitățile limitrofe. Proiectul tehnic este în curs de realizare, urmând ca lucrările efective să se finalizeze până în luna iulie 2018“.

GEC Nera; organizaţie neguvernamentalică, apolitică şi nonprofit monitorizează de 12 ani acest grav fenomen de poluare transfrontalieră care afectează localităţi din România şi Serbia iar, până la trimiterea acestei comunicat, nu a constatat demararea unor lucrări de ecologizare a iazului.

Având în vedere că până la expirarea termenului impus de CJUE a mai rămas cca o lună şi jumătate, timp insuficient pentru finalizarea unei lucrări de o asemenea amploare, solicităm Ministerului Mediului şi Ministerului Economiei ca în baza Legii 544/2001 actualizată să ne furnizeze un punct de vedere privind perspectiva ecologizării iazului Boşneag – extindere şi a respectării deciziei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene“, declară cu îngrijorare reprezentanții ONG-ului GEC Nera.

De altfel, directorul Agenției pentru Protecția Mediului Caraș-Severin, Marius Vodiță, a ținut să precizeze, în fața prefectului Matei Lupu, faptul că soluția umectării celor două iazuri este una de compromis și în niciun caz una finală, care ar rezolva definitiv problema poluării cu steril a zonei Moldova Nouă…

Sergiu TABAN

GEC Nera semnalizează noi tăieri ilegale de arbori în ariile protejate din județ. De data aceasta este vorba despre Sit-ul de Importanță Comunitară Semenic – Cheile Carașului, administrat de Romsilva.

Potrivit GEC Nera, între Goruia și Grădinari a avut loc un adevărat masacru asupra arborilor, asta cu toate că zona face parte din rețeaua europeană NATURA 2000.

Militanții pentru mediu au făcut notificări către autoritățile competente, primul răspuns fiind primit din partea poliției care a constatat existenţa tăierilor şi acţionează conform atribuţiilor pe care le are

Momentan se mai aşteaptă răspunsuri și de la autorităţile cu responsabilităţi directe în protecţia naturii pe această zonă precum Garda de Mediu, Garda Forestieră, Apele Române și Romsilva, cea din urmă fiind notată cu INSUFICIENT în 2017 de către Ministerul Mediului pentru modul de administrare a ariilor naturale protejate chiar din zona vizată și în acest caz, PN Semenic – Cheile Caraşului.

Alexandra JURCA

Agenţia Naţională a Ariilor Naturale Protejate (ANANP)îi  informează pe cei interesaţi că RNP Romsilva a primit calificativul INSUFICIENT pentru administrarea ariilor naturale protejate din zona Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului. Calificativul, cel mai slab dintre cele acordate în anul 2017, a fost dat în cadrul contractului de administrare nr. 113/08.12.2014, pe care regia l-a încheiat cu Ministerul Mediului. De precizat este faptul că ANANP monitorizează implementarea tuturor contractelor de administrare a activităţilor de protecţia naturii pe care administratorii/custozii de arii naturale protejate din România le au încheiate cu Ministerul Mediului.

Acest calificativ confirmă numeroasele notificări adresate în ultimii ani de către GEC Nera autorităţilor cu responsabilităţi în domeniul protecţiei naturii în legătură cu agresiunile frecvente împotriva patrimoniului natural din PN Semenic – Cheile Caraşului. Potrivit paginii web a ANNAMP, primul dintre motivele acordării acestui calificativ este lipsa unui plan de management aprobat al parcului, iar acest document, spun reprezentanții GEC Nera, lipseşte de peste 13 ani, datorită, în primul rând, blocării procedurii de aprobare a documentului la nivelul RNP Romsilva.

Citește și: GEC NERA acuză Administraţia Parcului Naţional Semenic Cheile – Caraşului că ar funcţiona ilegal

„Avem, de fapt, de a face cu o mare deficienţă de sistem, cu un conflict de interese, în care administrarea activităţilor de protecţie a naturii coexistă în cadrul  RNP Romsilva cu activităţile economice de exploatare a pădurilor statului,  iar prima activitate s-a dovedit, pe parcursul celor 13 ani de funcţionare a Administraţiei Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului, că este total subordonată celei de a doua. Ministerul Mediului se face că nu vede acest conflict de interese şi se mulţumeşte doar să dea calificative în loc să impună un plan de management al parcului în calitatea pe care o are de autoritate pentu aprobarea planurilor de management a ariilor naturale protejate”, declară Cornel Sturza Popovici, președintele GEC Nera.

Celelalte argumente, pentru acordarea calificativul INSUFICIENT, ţin de administrarea parcului după reglementări anacronice, de pe vremea când România nu era ţară membră a Uniunii Europene, care produc impacturi negative majore asupra habitatelor din zona parcului incluse  atât în ariile protejate din reţeaua NATURA 2000 cât şi în cele de interes naţional sau local. ONG-iștii orăvițeni se întreabă retoric ce măsuri vor fi luate în această speță.

Citește și: După GEC Nera, Agent Green solicită înlăturarea ROMSILVA de la administrarea Parcului Național Semenic – Cheile Carașului

„Ce se va întâmpla după acordarea pentru RNP Romsilva a calificativului INSUFICIENT ?  Probabil, nimic, deoarece atât administraţia parcului cât şi consiliul ştiinţific au făcut ce le-a cerut RNP Romsilva, adică au sprijinit tot timpul activităţile de exploatare a lemnului şi nu pe cele de protecţie a naturii.”, mai spun reprezentanții GEC Nera.

Considerând că RNP Romsilva şi-a probat timp de 13 ani „eficienţa” în administrarea PN Semenic – Cheile Caraşului, GEC Nera solicită, din nou şi  în mod public, atât Guvernului României cât și Ministerului Mediului, să facă demersurile necesare pentru rezilierea contractului de administrare pe care RNP Romsilva îl are cu Ministerul Mediului  și să treacă administrația parcului în subordinea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate cu statut de instituție publică destinată protecţiei ecosistemelor, este concluzia ecologistilor din orașul din Valea Carașului.

Diana RADU

Grupul Ecologic de Colaborare Nera (GEC Nera), în cooperare cu liceele CLISURA DUNĂRII din Moldova Nouă şi MATHIAS HAMMER din Anina, are, în derulare, în perioada aprilie 2017 – martie 2018 proiectul „Interactiune ONG – autorități pentru protejarea patrimoniului parcurilor naturale și naționale din sudul Banatului”.

În cadrul proiectului se realizează și un program de voluntariat destinat sprijinului pentru combaterea principalelor agresiuni împotriva mediului, care se manifestă în aria parcurilor naționale Cheile Nerei – Beușnița și Semenic – Cheile Carașului, precum și a Parcului Natural Porțile de Fier.

Principalele activităţi realizate de voluntari pe parcursul anului 2017 au vizat monitorizarea agresiunilor împotriva mediului şi informarea autorităţilor direct responsabile în legătură cu starea patrimoniului natural al parcurilor, precum şi promovarea ecoturismului prin distribuirea de publicaţii şi mesaje verbale către vizitatori şi populaţia locală în legătură cu principalele atracţii turistice şi regulamentul de vizitare al parcurilor.

La programul de voluntariat  au participat un număr total de 29 de voluntari iar în zilele de 28 și 29 noiembrie au avut loc la sediul celor 2 licee festivităţi de înmânare de diplome și acordare de premii pentru activitatea din anul de voluntariat 2017.

Prezent la festivitatea de premiere a voluntarilor de la Liceul Tehnologic „Clisura Dunării” din Moldova Nouă, primarul orașului, Adrian Torma, a apreciat activitățile desfășurate de către elevii înscriși în proiect și i-a felicitat pe aceștia pentru implicarea directă în protejarea naturii.

„Mulţi avem impresia că iubim natura dar de fapt ne mulţumim să facem drumeţii şi să ne bucurăm de confortul oferit de natură, ne facem poze, iar la final le punem pe Facebook. A iubi natura înseamnă a te implica în activităţi concrete la nivel individual pentru protejarea şi conservarea patrimoniului natural ori elevii şi profesorii voluntari de la Liceul Tehnologic CLISURA DUNĂRII tocmai asta fac în cadrul proiectelor derulate de către GEC Nera ” a spus edilul-șef al orașului din Clisura Dunării, Adrian Torma.

Proiectul „Interactiune ONG – autoritati pentru protejarea patrimoniului parcurilor naturale si nationale din sudul Banatului” se realizează cu sprijinul financiar al FONDULUI PENTRU INOVARE CIVICĂ, program dezvoltat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, în parteneriat cu Romanian-American Foundation, sprijinit de Enel România și Raiffeisen Bank.

Diana RADU

Solicitarea de înlăturare de la administrare a parcului a ROMSILVA reiese dintr-o scrisoare deschisă adresată Ministerului Mediului de către Agent Green, care consideră că timp de 13 ani au avut loc „numeroase nereguli, ilegalități și degradare accentuată a patrimoniului natural și cultural”.

Motivele invocare de către Agent Green, prin președintele ONG-ului, Gabriel Păun, în scrisoarea deschisă adresată ministrului de resort, Graţiela-Leocadia Gavrilescu, în favoarea înlăturării ROMSILVA de la administrarea Parcului Național Semenic – Cheile Carașului sunt:

– nu a transmis spre aprobare regulamentul ariei protejate, încălcând termenul prevăzut;

– nu a transmis spre aprobare planul de management încălcând termenul prevăzut cu peste 1 an de zile! Menționăm că RNP Romsilva a mai administrat parcul național în perioada 2004-2014 perioadă în care termenul contractual a fost încălcat 8 ani de zile deși avea variante de plan de management și pentru parcul național și pentru situl N2000;

– nu a finalizat planul de management în conformitate cu termenul limită menționat în contractul de finanțare europeană;

– nu a asigurat monitorizarea speciilor și habitatelor de interes național / european existente în parc / sit;

– nu a realizat cartarea habitatelor naturale și habitatul speciilor;

– nu a înștiințat în termen de 24 ore despre producerea oricărui eveniment ce a adus sau poate aduce prejudicii capitalului natural / cultural;

– nu a realizat / amenajat un sediu corespunzător al administrației parcului;

– nu a realizat un centru de vizitare sau punct de informare;

– nu a asigurat transparența instituțională prevăzută de lege;

– nu a respectat prevederile a mai multor acte normative;

– a emis avize favorabile care contravin obiectivelor de conservare ale ariei protejate;

– a cauzat prejudicii numeroase ariei protejate prin managementul și administrarea defectuoasă;

– a schimbat în mod nejustificat întreaga componență a Consiliului Științific fără ca aceștia să fie notificați în prealabil, să existe o justificare a acestui gest ingrat;

– a inițiat numeroase demersuri pentru a desființa rezervații naturale legal constituite, aflate în administrare;

– a subfinanțat desfășurarea activităților de management pe fiecare componentă și categorie bugetară, rezumându-se la finanțarea preponderent a cheltuielilor salariale;

– a realizat un singur proiect cu finanțare europeană și acela fiind blocat în finalizare de către RPN.

Agent Green solicită Ministerului Mediului să dispună  înființarea unei structuri de administrare, instituție publică aflată în subordinea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, prin care să se arate că noua administrație a Parcului Național Semenic – Cheile Carașului va reprezenta un model de bună guvernare a ariilor protejate din România, că va administra eficient, corect și legal aria, sub autoritatea directă a ministrului Gavrilescu.

Aceasta este cea de-a doua solicitare, după ce săptămânile trecute GEC Nera, ONG de Mediu din Oravița, a solicitat public îndepărtarea ROMSILVA de la administrarea Parcului Național Semenic – Cheile Carașului, considerând contractul dintre Ministrul Mediului și ROMSILVA ca fiind ilegal.

Citește și: GEC NERA acuză Administraţia Parcului Naţional Semenic Cheile – Caraşului că ar funcţiona ilegal

În sprijinul celor două ONG-uri a venit și pagina de facebook STOP Defrișărilor, care a postat un mesaj dur la adresa ROMSILVA, solicitând DIICOT Caraș – Severin să deschidă o anchetă în legătură cu derularea defectoasă a contractului de administrare a parcului.

„Rezilierea contractului între autoritatea Ministerului Mediului și Romsilva este singura măsură legală și necesară! După 13 ani de abuzuri și ilegalități în formă continuată, după numeroase exploatări forestiere în rezervații naturale și zone de protecție integrală, după degradarea continuă a ecosistemelor, după incendii pe sute de hectare, după tăierea arborilor de sute de ani, rezilierea contractului este obligatorie.

În anul 2015, peste 50 de organizații au solicitat Guvernului României să preia ANANP administrarea parcurilor naționale. Presa și organizațiile neguvernamentale, Garda de Mediu, Poliția și Garda Forestieră, deputați și senatori au constatat numeroase nereguli la Administrația Parcului Național Semenic – Cheile Carașului din cadrul Romsilva. Agent Green și GEC Nera au identificat clauzele contractuale încălcate și solicită public rezilierea de îndată a contractului de administrare.

Solicităm DIICOT Caraș – Severin să deschidă o anchetă cu privire la derularea defectuoasă a contractului public de administrare între Ministerul Mediului și RNP-Romsilva”, scriu administratorii paginii de facebook STOP Defrișărilor.

John GAVRILESCU

Grupul Ecologic de Colaborare Nera (GEC Nera) a informat printr-un recent comunicat de presă autorităţile direct responsabile de implementarea unui Plan de Managemnt în Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului despre faptul că parcul nu are un asemenea document nici după 13 ani de la înfiinţarea adeministraţiei parcului.

În urma apariției în presă a comunicatului de presă remis de către GEC Nera, RNP Romsilva a trecut la ameninţări la adresa ecologiștilor orăvițeni, după cum arată într-o replică dată regiei de către Cornel Sturza Popovici, președintele ONG-ului.

Citește și: GEC NERA acuză Administraţia Parcului Naţional Semenic Cheile – Caraşului că ar funcţiona ilegal

Ecologiștii orăvițeni menționează  că răspunsurile furnizate de Garda Forestieră Timişoara şi Inspectoratul Judeţean de Poliţie Caraş Severin, la care se face referinţă în comunicatul de presă al RNP Romsilva, nu se fac precizări cu privire la cazul tăierilor din Valea Topliţei în legătură cu aspectul esenţial sesizat în comunicatul de presă al GEC Nera, adică despre faptul că contractul de administrare semnat de RNP Romsilva cu Ministerul Mediului are elemente de ilegalitate în sensul că acest document prevedea finalizarea Planului de Management al parcului până la sfârşitul anului 2016.

Nici nu aveau cum, mai spun militanții ONG-ului orăvițean, pentru că Garda Forestieră este autoritatea de verificare a aplicării Codului Silvic în păduri şi nu în mod expres pentru aplicarea Legii Ariilor Naturale Protejate în parcurile naţionale şi naturale iar Poliţia se ocupă cu furtul de lemn. Introducerea celor două instituţii în comunicatul de presă al RNP Romsilva este o perdea de ceaţă în calea adevărului.

Pentru verificarea aplicării Legii Ariilor Naturale Protejate are competenţe Garda Naţională de Mediu prin Comisariatul Caraş – Severin al GNM ca organ specializat al Ministerului Mediului. GEC Nera a constatat însă şi cu alte ocazii că Comisariatul Caraş – Seveerin al GNM pasează de fiecare dată acest gen de probleme la colegii de la Garda Forestieră şi Poliţie. Motivul: PN Semenic – Cheile Caraşului nu are are un Plan de Management. Pe parcursul anului 2017 deşi nu era finalizat Planul de Management iar contractul de administrare avea elemente de ilegalitate în contextul art art.4.1.n şi art.4.1.o din acest document , Administraţia PN Semenic – Cheile Caraşului a continuat să emită avize de tăiere către RNP Romsilva, pentru parchete deschise în cel puţin 8 zone din parc.

Citește și: Numai lapte și miere în Parcul Național Semenic-Cheile Carașului! „Nu au fost descoperite tăieri ilegale”, spune Romsilva

Este adevărat că contractul de administrare între RNP Romsilva şi Ministerul Mediului nu are avizul unui consilier juridic sau a unui departament de specialitate din partea vreuneia dintre părţi iar în aceste azuri se cam poate scrie acolo orice.

GEC Nera își menține opinia în ce priveşte o posibilă infracţiune de abuz în serviciu a unor persoane din RNP Romsilva implicate în blocarea aprobării Planului de Management a Parcului Naţional Semenic Cheile – Caraşului motiv pentru care au cerut în mod public în comunicatul anterior de presă ca Guvernului României şi Ministerului Mediului să facă demersuri pentru sesizarea Parchetului General în vederea deschiderii unui dosar de anchetă in rem pentru fapte prin care angajați ai RNP Romsilva ar fi blocat promovarea Planului de Management către Ministerul Mediului, mai spun ecologiștii ONG-ului din orașul din Valea Carașului.

Diana RADU

În urma informațiilor susținute de Grupului Ecologic de Colaborare Nera referitor la presupuse defrișări ilegale în Valea Topliței, din cadrul Parcului Național Semenic – Cheile Carașului (articolul AICI), Romsilva vine cu un drept la replică care să infirme spusele GEC Nera.

Potrivit Romsivla, Garda Forestieră Timișoara și Inspectoratul de Poliție al Județului Caraș – Severin au efectuat, în perioada 31 octombrie – 3 noiembrie, verificări în teren ale lucrărilor silvice executate de-a lungul timpului în unitățile amenajistice 16 și 17 din U.P. X Comarnic, în bazinul Toplița, suprafețe forestiere administrate de Ocolul Silvic Reșița din cadrul Direcției Silvice Caraș – Severin.

În urma controlului nu au fost descoperite tăieri ilegale sau alte abateri de la legislația în vigoare, spun reprezentanții pădurilor cărășene.

„Controlul a reliefat faptul că în suprafața forestieră respectivă, intervențiile silvice au fost desfășurate în etape, începând cu anul 1993 până în 2015, infirmându-se acuzația calomnioasă a Grupului Ecologic de Colaborare Nera că această suprafață a fost defrișată.

 Inspectorii Gărzii Forestiere Timișoara au constatat că suprafața de 61,65 hectare este regenerată în proporție de peste 70%, fiind executate împăduriri în completarea regenerărilor naturale, iar regenerările au fost controlate anual.

Precizăm că Parcul Național Semenic – Cheile Carașului, ca toate parcurile naționale și naturale, are o zonare internă, existând zone în care anumite lucrări silvice sunt permise și necesare, conform amenajamentelor silvice. În lipsa planului de management, sunt permise anumite lucrări silvice, conform Ordinului de Ministru nr. 552/2003.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a acționat cu bună credință și a oferit, transparent, Grupului Ecologic de Colaborare Nera toate informațiile publice referitoare la administrarea pădurilor de stat și a parcurilor naționale și naturale ori de câte ori au fost solicitate. Având în vedere că majoritatea comunicatelor Grupului Ecologic de Colaborare Nera fac referire la activitatea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și diseminează cu rea credință informații false, lansând deliberat acuzații grave, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva va demara toate demersurile juridice necesare pentru recuperarea prejudiciului creat de organizația GEC Nera.

Ne exprimăm regretul că mai multe publicații au preluat, fără a verifica, informațiile false și calomnioase ale Grupului Ecologic de Colaborare Nera”, explică reprezentanții Regiei Naționale a Pădurilor.

CITEȘTE ȘI: GEC NERA acuză Administraţia Parcului Naţional Semenic Cheile – Caraşului că ar funcţiona ilegal

Diana RADU

Tăierile de pădure la ras constatate de către Grupul Ecologic de Colaborare Nera pe traseul Valea Topliţei situată în apropiere de zona pe un domeniu administrat de RNP Romsilva în interiorul Parcului Naţional Semenic Cheile – Caraşului sunt făcute în condiţiile unui contract de administrare între RNP Romsilva şi administraţia parcului care, în momentul de faţă, are elemente de ilegalitate.

Ilegalitatea rezultă din faptul că actualul contract prevede, în mod expres, la art.4.1.n şi art.4.1.o, că Planul de Management al al Parcului trebuie elaborat şi finalizat în termen de 2 ani de la semnarea contractului de administrare între RNP Romsilva şi administraţia parcului. De la semnarea contractului de administrare au trecut 3 ani, iar în acest timp proiectul planului de management depus de către administraţia parcului la RNP Romsilva „zace”  în sertarele instituţiei în aşteptarea dispariţiei pădurilor din parc.

Trebuie menţionat că Planul de Management al unui parc naţional sau natural este documentul de bază pentru aplicarea Legii Ariilor Naturale Protejate, un caiet de sarcini pentru administraţia parcului şi un important instrument de comunicare cu factorii interesaţi şi populaţia locală.

Fără acest document, este clar că de fapt RNP Romsilva administrează pădurile Parcul Naţional Semenic Cheile – Caraşului după propriile interese, iar administraţia parcului, care prin contractul de administrare este o structură a RNP Romsilva,  nu face altceva decât să emită avize ilegale care să fie în contextul acestor interese.

După expirarea termenului de finalizare a Planului de Management,  Ministerul Mediului, care are obligaţia de a impune un asemenea document prin Ordin de Ministru, a acceptat situaţia şi a cauţionat modul cum RNP Romsilva înţelege să administreze aceast parc naţional.

GEC Nera solicită din nou în mod public Guvernului României și Ministerului Mediului, prin comunicatul remis presei, să facă  demersuri pentru:

-rezilierea contractului încheiat de RNP Romsilva cu Administraţia PN Semenic Cheile Caraşului în anul 2014 și treacerea administrației parcului în subordinea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate cu statut de instituție publică;

-realizarea şi aprobarea unui Plan de Management cu respectarea prevederilor OUG 57/2007 care să prevadă non-intervenția în scopul  protejării ecosistemelor;

-sesizarea Parchetului General în vederea deschiderii unui dosar de anchetă în rem pentru fapte prin care angajați ai RNP Romsilva au blocat transmiterea Planului de Management la autoritățile de mediu în vederea evaluării și aprobării.

Diana RADU