Lipsa unui buget afectează toate UAT-urile din țară, inclusiv pe cele din Caraș-Severin. Fără a ști concret sumele de care vor dispune în acest an, primarii continuă proiectele aflate în derulare, mai scriu câte un unul cu finanțare guvernamentală sau europeană, mai adună pet-uri din albiile râurilor cu speranța că odată și-odată populația se va civiliza.

În această situație se află și comuna Păltiniș. În lipsa sumelor pe care se poate baza în acest an, scrie proiecte și primește și finanțare: „Este vorba de un proiect aprobat la finanțare prin Grupul de Acțiune Locală – GAL, ce ne va permite să schimbăm lămpile de iluminat în toate cele 3 localități componente ale comunei“, a declarat pentru Reper 24, primarul Ioan Popovici.

„Vom monta aproximativ 300 de lămpi de iluminat public, cu putere mai mare și consum mult diminuat: 80 vor fi în Păltiniș, 140 la Cornuțel, 60 la Delinești. Lămpile vor fi amplasate pe stâlpii existenți și nu va trebui să ridicăm alții. Chiar dacă acestea vor fi economice, cu un consum cu 30% mai mic, nu vom face multă economie la bugetul local, în schimb vom avea mai multă lumină. Lămpile vechi, cu sodiu le vom da jos și le vom monta pe cele noi pe fiecare stâlp, nu din doi în doi cum le avem acum. La intersecții vor fi lămpi de 100 de wați, iar în rest de 50 de wați“, a mai adăugat primarul comunei Păltiniș, Ioan Popovici.

Primăria a solicitat și avizul Agenției de Mediu, necesar pentru înlocuirea lămpilor de iluminat stradal, iar lucrările vor demara și se vor încheia în acest an.

Dan AGACHE

Începute în primăvara acestui an lucrările de amenajare a unui teren sintetic de mini fotbal în comuna Marga s-au finalizat acum, în preajma Crăciunului. Despre valoarea acestuia, edilul comunei Nicolae Beg a declarat pentru Reper24:

„Am reușit să-l finalizăm repede zic eu, astfel încât copiii și tinerii din Marga să poată beneficia de un teren modern, cu instalație de nocturnă și un gazon sintetic de calitate superioară. Din păcate proiectul nu prevedea și vestiare pentru acest stadion, dar avem o clădire preluată de curând de la Hidroelectrica în patrimoniul comunei Marga, iar acolo vom amenaja vestiare pentru cei ce doresc să petreacă o parte a timpului liber prin sport și mișcare în aer liber. Terenul sintetic este pregătit să găzduiască primele meciuri și sunt convins că el reprezintă încă un obiectiv realizat, un vis împlinit. Vreau să mulțumesc pe această cale tuturor celor care ne-au ajutat să ducem la îndeplinire această investiție, oameni cu suflet mare pe care nu vreau să îi nominalizez, pentru a nu se interpreta politic sau a le crea lor probleme de orice fel. Vă mulțumesc tuturor și vă așteptăm la mișcare“!

Terenul sintetic de la Marga a fost finanțat printr-un proiect atras pe Grupul de Acțiune Locală și a costat 55 de mii de euro, cofinanțarea primăriei fiind zero lei. Tot în toamna acestui an, primăria a achiziționat un buldoexcavator printr-un alt program finanțat tot pe GAL, a mai precizat edilul comunei Marga Nicolae Beg.

Dan AGACHE

Situația infrastructurii rutiere continuă să fie un subiect de actualitate pentru primarul municipiului Reșita, Ioan Popa. O serie de cartiere necesită intervenții din partea Serviciului de Întreținere a Patrimoniului, unde ochiul șefului de serviciu al primăriei reșițene, profesionistul Dani Călin, trebuie să fie vigilent. Una dintre problemele aduse în discuție de reșițeni este calitatea drumurilor din zona Dealul Crucii. Edilul afirmă că a găsit o soluție pentru tronsonul de legătură dintre cartierul Dealul Crucii și arterele principale ale orașului.

„În Dealul Crucii avem un proiect pe GAL, pe incluziune socială și vom moderniza o stradă care urcă din Muncitoresc, pe Feroviarului, urcă în sus pe Rândul 1, Rândul 2, Rândul 3, și coboară la fostul Crossi pentru că vrem să facem transport public în zonă, să introducem un microbuz să poată prelua cetățenii și din zona Dealul Crucii”, a declarat primarul Ioan Popa.

Edilul a precizat că s-a întârziat începerea lucrărilor la refacerea străzilor din această zonă pentru că s-a așteptat finalizarea lucrărilor la rețeaua de gaz, dar și cele pentru canalizare și apă realizate de Aquacaraș.

Elena FRANȚ

După cum am specificat în articolul anterior, venim cu vești noi de la Asociația Grupul de Acțiune Locală Caraș-Timiș care sprijină satul romanesc cu finanțări europene prin PNDR 2014-2020.

Reamintim că acesta (GAL-ul) implementează o strategie de dezvoltare locală, ia decizii privind alocarea resurselor financiare şi de a le administra, cu scopul de a asigura dezvoltarea durabilă a teritoriului pe care îl reprezintă.

Strategiile de Dezvoltare Locala au inclus unele dintre submăsurile care susțin dezvoltarea rurală în funcție de specificul si de nevoile concrete ale teritoriului GAL, corespondente ale celor prevăzute in PNDR 2020

Asociația Grupul de Acțiune Locală Caraș-Timiș desfășoara începând cu luna martie lansarea apelului de selecție în vederea depunerii proiectelor pentru măsura M1/6B – ”Dezvoltarea si modernizarea localitatilor rurale”, dupa cum ne-a specificat Managerul de Proiect Bianca Bittermann. Aceasta măsură vizează finanțarea investițiilor în domeniul infrastructurii la scara mică (de apă/apă uzată, educațională, socială și cultutrală) a Unităților de Administrație Teritorială aparținătoare teritoriului GAL.

Tot la începutul acestui an Asociația Grupul de Acțiune Locală Caraș-Timiș va mai avea în desfășurare acțiuni ce prevăd animarea și lansarea de măsuri în domenii cum ar fi incluziunea socială, dezvoltarea infrastructurii IT&C, agricole, non-agricole, e.t.c.

Vom reveni și pe parcursul derulărilor lansărilor cu informații noi !

 Diana Radu

Fermierii aud mereu despre posibilitatea de finanțare nerambursabilă prin aceste structuri G.A.L.

Da…așa este ! Ce reprezintă în fapt inițialele G.A.L.?

Acestea se  definesc, ca Grup de Acțiune Locală, constituind un parteneriat public-privat, ce a jucat un rol esențial în mediul rural prin PNDR-Axa LEADER contribuind la dezvoltarea zonei de pe raza teritoriului unde au fost înființate aceste organisme.

Teritoriul GAL CARAȘ-TIMIȘ, pe care se pot accesa fonduri europene, cuprinde 16 unități administrativ teritoriale din două județe, respectiv Caraș-Severin și Timiș iar comunele și satele aparținatoare sunt:

Din județul Caraș-Severin: Comuna Ramna, Comuna Ocna de Fier, Comuna Dognecea , Comuna Lupac, Comuna Carașova, Comuna Văliug, Comuna Brebu Nou, Comuna Tîrnova, Comuna Ezeriș, Comuna Brebu, Comuna Zorlențu Mare, Comuna Fîrliug.

Din județul Timiș: Comuna Victor Vlad Delamarina, Comuna Darova, Comuna Știuca, Comuna Găvojdia.

Ce este un GAL, cum a funcționat până acum și cum va funcționa mai departe pe noul PNDR 2014-2020 ?

Funcționarea GAL-urilor este reglementată de Regulamentele Europene ca structuri de dezvoltare locală, organizații non-guvernamentale, care au ca obiectiv specific dezvoltarea zonei în care sunt instituite.

Funcționarea GAL CARAȘ-TIMIȘ  și a GAL-urilor în general, se bazează pe implicarea activă a actorilor locali, care au rolul de a identifica direcția majoră de dezvoltare a ariei teritoriale pe raza căreia se află, implicând totodată, toți locuitorii acelei zone.

Delimitarea teritorială a GAL-urilor se face printr-o hotărâre a Consiliului Local de aderare la Grupul de Acțiune Locală din zona respectivă.

GAL-urile nu se fac la voia întâmplării: cei care au inițiativa de a constitui un astfel de organism la nivel local, trebuie, în primul rând, să-și elaboreze o Strategie de Dezvoltare Locală (SDL).

Pentru a accesa fonduri prin intermediul GAL-CARAȘ-TIMIȘ, UAT-urile,fermierii și alți agenți economici, pot depune proiecte respectând întocmai condițiile înscrise în Ghidul Solicitantului aferent măsurii din Strategia de Dezvoltare Locală pe care vrea să o acceseze.

Obiectivul principal al GAL CARAȘ-TIMIȘ este dezvoltarea zonei respective. Asta înseamnă că, prin consultarea actorilor locali importanți, se stabilesc prioritățile de finanțare ale teritoriului.

GAL CARAȘ-TIMIȘ își propune un număr de 12  măsuri sau linii de finanțare prioritare pentru zonă, fie că vorbim de dezvoltarea locală,  a fermelor, investiții în turism, servicii non-agricole, instalarea tinerilor fermieri, incluziune socială, etc.

GAL Caraș-Timiș a desfășurat încă de la începutul acestui an 2018, animări în teritoriul său, informând UAT-urile și persoanele interesate despre condițiile de accesare. Informarea corectă a acestora a făcut ca întâlnirile noastre din teritoriu să marcheze un real succes în tot teritoriul GAL.

Grupul de Acțiune Locală Caraș-Timiș propune o abordare de jos în sus. Decizia este luată la nivel local, ceea ce presupune că, selecția proiectelor se face la nivel de GAL, iar finanțarea se realizează direct de către A.F.I.R.

Pentru informații suplimentare cu privire la GAL CARAȘ-TIMIȘ, vă atașăm link-ul site-ului, care este permanent actualizat cu noi date de interes pentru dumneavoastră: http://gal-caras-timis.ro/

Sergiu TABAN

Sala de ședință a Consiliului Local Reșița a găzduit lansarea proiectului „Sprijinirea dezvoltării comunității, regenerarii urbane și incluziunii sociale din Municipiul Resita”. Proiectul, în care rolul de lider îl joacă Primăria Municipiului Reșița, în parteneriat cu Asociația Pro Vitam, European Steps și alte ong-uri, are ca obiectiv principal sprijinirea și activarea grupurilor vulnerabile, mai exact a persoanelor și familiilor defavorizate din zonele urbane marginalizate ale Municipiului Resița, precum Mociur, Stavila, Dealu Crucii, Rândurile, Moara Juracek, Muncitoresc, Lend, Secu, Colonia Baraj. Valoarea acestui proiect este de 50.000 de euro iar el face parte dintr-o amplă strategie de incluziune socială care își propune să dea o șansă persoanelor defavorizate din municipiul de pe Bârzava.

„Am semnat contractul de finanțare în urmă cu o lună de zile la București. Este o primă etapă în procesul de incluziune socială de care vorbeam la începutul mandatului meu, în care ne vom ocupa de analiza unor „pungi“ de zone defavorizate din orașul Reșița pe care cu ajutorul fondurilor europene vom avea șansa într-o a doua etapă să le reabilităm și să aducem puțină bunăstare în aceste zone. Pentru a accesa fondurile structurale, de 5 milioane de euro fiecare, trebuie să facem o strategie pentru faza II. De aceea proiectul de față, de o valoare mică, are o valoare capitală pentru ceea ce va urma. Deși ar fi trebuit inițial să avem 4 luni de zile pentru anchetele sociale, din date care îmi scapă acest proiect trebuie finalizat în mai puțin de 2 luni, până pe 13 noiembrie, atunci când proiectul va trebui depus.  Avem date acumulate prin barometrul social pe care l-am realizat la finalul anului trecut“, a declarat primarului municipiului Reșița, Ioan Popa.

„Proiectul de față cu o vlaore de 50.000 de euro reprezintă doar un preambul necesar pentru accesarea proiectelor mari, fără de care nu putem accesa. Termenul. deși este foarte strâns, în parteneriatul care îl avem în Grupul de Acțiune Local Reșița, am realizat un calendar care să ne permită în cele două luni de zile cu toată analiza și scrierea strategiei. Vor fi 1000 de chestionare, vom intervieva 5000 de persoane din zonele urbane marginalizate și zone urbane funcționale ale municipiului iar în urma analizei vom creiona strategia“, a declarat Sorin Dumitru, consilier pe probleme de strategie și proiecte europene în cadrul Primăriei Municipiului Reșița.

Ce se va realiza efectiv după accesarea fondurilor europene?

Primarul Reșiței afirmă că după accesarea fondurilor europene se vor putea realiza dfverse facilități precum locuințe sociale, grădinițe, creșe, dispensare, iar pe cealaltă axă POHU se pot realiza întreprinderi sociale, programe de școlarizare și de pregătire profesională. Trebuie să identificăm două, trei domenii unde am putea să facem o întreprindere socială, care să necesite manoperă substanțială unde să putem pregăti sau angaja persoane care au probleme de adaptabilitate socială. Pentru că de cele mai multe ori, acolo unde acordăm ajutoare sociale, oamenii se plâng că nu au unde să lucreze, că nu îi angajează nimeni. Nu cred decât parțial aceste explicații, personal cred că oamenii nu prea vor să muncească. Cei care vor fi integrați social, vor munci în aceste întreprinderi și îăși vor duce copii la școală, vor avea prioritate în alocarea de locuințe sociale. Caut, totodată, să îi extrag pe acești oameni dintr-o zonă de promiscuitate, unde copiii nu au ceva bun de învățământ de la un mediu neprietenos“, a ținut să completeze primarul Ioan Popa, oferind explicații concrete legate de obiectivele vizate de Primăria Reșița prin obținerea acestor fonduri.

Sergiu TABAN