Ședință de Consiliu Județean tensionată astăzi la Reșița, cu ocazia votării proiectului de hotărâre privind repartizarea cotei de 6% din impozitul pe venit către unitățile administrativ-teritoriale din județ. Dacă în anii trecuți, liberalii acuzau conducerea PSD-PMP de atitudine dictatorială și alocarea de fonduri după coloratură politică, de data aceasta a fost rândul social-democraților, precum și a reprezentanților PMP și PRO România să arate cu degetul către conducerea județeană liberală și să susțină că repartiția sumelor s-a făcut pe criterii politice, afirmând chiar că proiectul de hotărâre ar fi ilegal și imoral.

În total, conducerea forului județean cărășean a avut de împărțit către UAT-urile din județ puțin peste 27 de milioane de lei. Proiectul de hotărâre s-a aflat inițial pe ordinea de zi a ședinței ordinare din luna martie, dar a fost retras de președintele Dunca în urma unor sesizări depuse de unii primari. Chemați astăzi în ședință extraordinară pentru a vota repartizarea banilor către UAT-uri, consilierii județeni PSD, PMP și PRO România s-au arătat nemulțumiți de faptul că sumele alocate inițial au fost schimbate, afirmând că au fost luați bani de la primăriile PSD, PMP și PRO România și dați primăriilor liberale.

Președintele PMP Caraș-Severin, Ionuț Popovici, a cerut explicații cu privire la criteriile pe baza cărora au fost făcute alocările, afirmând că spre deosebire de proiectul de săptămâna trecută care i s-a părut unul echitabil, cel prezentat astăzi este unul profund imoral și ilegal.

„Apreciez că este un buget măcelărit și penal pentru că nu este în regulă ca repartițiile financiare să se facă strict pe criterii politice.  Această atitudine de vătaf pe care liberalii o au față de noi toți până la urmă, chiar dacă sunt majoritari în CJ, nu cred că ar trebui să existe. Nu poți ca unui oraș ca Oțelu Roșu, și dl primar Luca Mălăiescu nu este primar PMP, un oraș care are foarte multe nevoi, un oraș care are spital, să îi tai din propunerea inițială. Nu poți unei comune ca Iablanița, care are foarte multe nevoi, are multe proiecte în derulare, să îi tai din propunerea inițială, să nu mai vorbesc de comuna Rusca Montană, unde mai tânărul primar Sergiu Toma, colegul meu, s-a trezit că i-au înjumătățit bugetul. Ce dovadă dăm noi până la urmă că sprijinim administrațiile locale? Eu cred că acest buget nu ar trebuie să aibă culoare politică, la fel cum nici drumurile și nici administrația județeană nu ar trebuie să aibă culoare politică”, a afirmat Ionuț Popovici.

Și social-democrata Gabriela Stuparu a apreciat că această alocare nu este nici pe departe echitabilă și echidistantă, așa cum era repartiția inițială: „Din punctul meu de vedere nu rezultă niciun fel de criteriu obiectiv și legal și mai ales nu există o justificare documentată de re-repartizare a acestor sume. Sunt în mod evident niște repartizări pe criterii politice. (…) Acest proiect, din punctul meu de vedere, trebuia trimis nu doar la o reexaminare ci la o reanalizare de fond, pentru a se stabili criterii clare, chiar dacă legislația în vigoare nu le prevede în mod expres. Se prevăd doar niște destinații a sumelor de bani, dar practica judiciară a statuat niște criterii care ar fi putut fi avute în vedere la aceste repartizări”.

Pe de altă parte, președintele Dunca a negat categoric că repartiția s-ar fi făcut pe criterii politice, afirmând că repartiția inițială a fost modificată ținând cont de sesizările primărilor. „Nu mai există situația din trecut în care anumite primării au primit aproape zero”, a afirmat Romeo Dunca, susținând că suma totală a fost oricum insuficientă, doar solicitarea Primăriei Reșița fiind mai mare decât întreaga sumă alocată UAT-urilor cărășene. Pe de altă parte, Romeo Dunca a ținut să atragă atenția că inclusiv primăriei reședință de județ i-a fost diminuată suma alocată inițial.

„Numai pe lumea cealaltă o să fie totul perfect și nu vor exista oameni nemulțumiți. Evident că nu poți să îi mulțumești pe toți, banii sunt foarte puțini. Ce să facem? Sunt convins că mulți primari sunt nemulțumiți. Dacă mâine schimbăm ceva vor fi alți primari nemulțumiți, niciodată nu vor fi toți mulțumiți. Dar ce pot să vă asigur acum este că toată lumea a primit din această sărăcie și cu siguranță toți au primit mai puțin decât este nevoie”, a mai afirmat Romeo Dunca.

Iată sumelor alocate UAT-urilor din județ din total de 27.134.000 de lei, așa cum au fost ele prezentate în proiectul de hotărâre, în favoarea căruia au votat doar de consilierii liberali, majoritari în forul județean:

Reșița – 2.000.000

Caransebeș – 1.600.000

Anina – 1.250.000

Băile Herculane – 1.250.000

Bocșa – 1.350.000

Moldova Nouă – 1.450.000

Oravița – 1.450.000

Oțelu Roșu – 1.200.000

Armeniș – 350.000

Bănia – 140.000

Băuțar – 350.000

Berliște – 300.000

Berzasca – 150.000

Berzovia – 390.000

Bolvașnița – 120.000

Bozovici – 200.000

Brebu – 170.000

Brebu Nou – 100.000

Buchin – 140.000

Bucoșnița – 252.000

Carașova – 130.000

Cărbunari – 110.000

Ciclova Română – 340.000

Ciuchici – 170.000

Ciudanovița – 120.000

Constantin Daicoviciu – 150.000

Copăcele – 205.000

Cornea – 140.000

Cornereva – 150.000

Coronini – 175.000

Dalboșeț – 180.000

Doclin – 200.000

Dognecea – 130.000

Domașnea – 310.000

Eftimie Murgu – 310.000

Ezeriș – 390.000

Fârliug – 320.000

Forotic – 305.000

Gârnic – 150.000

Glimboca – 340.000

Goruia – 200.000

Grădinari – 131.000

Iablanița – 205.000

Lăpușnicel – 100.000

Lăpușnicu Mare – 340.000

Luncavița – 290.000

Lupac – 340.000

Marga – 100.000

Măureni – 390.000

Mehadia – 200.000

Mehadica – 240.000

Naidăș – 290.000

Oreja – 310.000

Ocna de Fier – 270.000

Păltiniș – 140.000

Pojejena – 200.000

Prigor – 160.000

Răcășdia – 300.000

Ramna – 240.000

Rusca Montană – 150.000

Sacu – 150.000

Sasca Montană – 150.000

Sichevița – 310.000

Slatina Timiș – 390.000

Socol – 190.000

Șopotu Nou – 150.000

Teregova – 205.000

Ticvaniu Mare – 200.000

Târnova – 140.000

Topleț – 204.000

Turnu Ruieni – 290.000

Văliug – 310.000

Vărădia – 265.000

Vermeș – 200.000

Vrani – 265.000

Zăvoi – 390.000

Zorlențu Mare – 324.000

Karina TINCUL

Pescarii știu că apele tulburi sunt cadrul ideal pentru răpitori. Peștii aceia mai mari care îi înfulecă fără menajamente pe cei mai mici. Apele s-au tulburat și mai tare în organizația PSD Caraș-Severin, încă de anul trecut, când un grup de lideri cu vechime în partid și cu un cuvânt greu în deciziile politice ale județului, au solicitat conducerii centrale renunțarea la interimat în cazul conducerii cărășene și alegeri interne; de la organizațiile comunale și orășenești, până la vârful celei județene. O analiză a rezultatelor alegerilor locale și parlamentare, renunțarea la o conducere interimară care funcționează de prea mult timp și alegeri statutare.

Scrisoarea trimisă președintelui Marcel Ciolacu și implicit conducerii centrale a PSD încă de anul trecut și semnată de aproape 70 de președinți de organizații locale, primari și consilieri județeni, nu a rămas fără urmări. La sfârșitul acestei săptămâni liderii celor care au semnat petiția au fost suspendați din partid, adică maziliți mai pe înțelesul tuturor. Am încercat să aflu care este dedesubtul acestei decizii și am stat de vorbă cu cei „pedepsiți“ pentru opinia lor.

Gabriela Stuparu, fost vicepreședinte al organizației PSD Caraș-Severin: „Eu nu mai sunt vicepreședinte din 17 decembrie anul trecut când s-a solicitat conducerii centrale, de către președintele interimar Silviu Hurduzeu, schimbarea fostei structuri interimare cu o alta. Eu nu am fost informtă oficial și am solicitat un răspuns, pe care l-am primit după 30 de zile și am aflat că există o altă strucrtură din care nu mai fac parte. S-a încercat includerea în această structură a unor persoane fidele actualei conduceri sau a așa zișilor lideri ai acestei conduceri interimare. Au fost înlăturate persoanele incomode sau care prezintă un real pericol pentru pozițiile și funcțiile unora.

Logic era să se facă o analiză a alegerilor locale, despre care actualul președinte Silviu Hurduzeu nu spune absolut nimica. Pe de altă parte, potrivit prevederilor statutare, această structură interimară trebuia construită pe structura definitivă prevăzută în statut. Acest comitet interimar nici nu există ca și structură prevăzută în statut. Ei au creat așa, o struțo-cămilă, un comitet interimar județean, care este o structură nestatutară și nelegală din punctul meu de vedere. Eu  nu alerg după funcții pentru că eu am avut funcții, dar dacă legea ta de organizare internă îți spune ceva, nu cred că mai ai loc de întors, fie că ești președinte sau vicepreședinte. Constat că delictul de opinie este mai sancționat decât faptul că ai multiple dosare penale“ – a mai afirmat Gabriela Stuparu.

La rândul său, consilierul județea Ioan Crina, a declarat pentru Reper24: „ Am aflat ieri de chestiunea asta, vreau să văd hârtia ce conține, pentru că am fost acuzat că am adus prejudicii PSD-ului. Eu cred, din contră, că am făcut politica PSD-ului. Oricum conform statului trebuia să fiu și eu chemat la ședința respectivă. Despre miza ascunsă a acestui joc politic, cred că este ceea ce vede toată lumea: faptul că am contestat poziția lui Hurduzeu a deranjat. Eu nu am atacat niciodată partidul și politica partidului și nici nu am să o fac. Faptul că discutăm despre anumiți oameni, asta-i o altă poveste“ – a mai precizat Ioan Crina.

Am solicitat și opinia unui alt lider marcant al organizației județene, primarul orașului Oțelu Roșu – Luca Mălăescu: „Cu siguranță hotărârea este nestatutară datorită faptului că este luată de un comitet interimar, datorită faptului că orice suspendare sau excludere nu poate să o ia organizația județeană, ea trebuie adoptată inițial de organizația locală iar ei doar să o aprobe; asta din punct de vedere juridic. Din punct de vedere politic, cu siguranță această decizie a fost luată pentru a netezi drumul, probabil al domnului Hurduzeu, spre a câștiga din nou, fără probleme viitoarele alegeri ce se vor ține în următoarele luni de zile și în urma demersului nostru pe care l-am făcut la conducerea centrală, unde am prezentat un tabel cu semnăturile a 69 de lideri ai organizațiilor locale din Caraș Severin“.

„Am semnalat faptul că ne dorim organizarea de alegeri, pentru că stăm într-un interimat de foarte multă vreme, care a demonstrat și prin pierderea alegerilor la președenția Consiliului Județean și a rezultatelor de la parlamentare că  nu este cea mai bună soluție. Silviu Hurduzeu a câștigat la Oțelu Roșu președinția Consiliului Județean, singurul oraș în care a câștigat. Mă așteptam să mi se spună măcar un mulțumesc, dar poate sunt eu prea pretențios. În loc de așa ceva, deciziile au fost de altă natură. După 21 de ani de membru PSD nu mă așteptam la asemenea decizii, chiar dacă, de câteva săptămâni, în cercul nostru de prieteni despre care se spune că ne-am revoltat, se vorbea despre  o asemenea variantă, probabil singura care ar netezi drumul spre câștigarea alegerilor interne de către actualul președinte interimar Silviu Hurduzeu“ a adăugat Luca Mălăescu.

Și primarul orașului Oravița Dumitru Ursu este nemulțumit: „În cazul meu au greșit; au greșit grav, pentru că nu trebuiau să mă suspende, trebuia să fiu exclus“, a afirmat domnia sa, după ce și-a arătat fățiș susținerea pentru Partidul Național Liberal, dând peste cap toate așteptările conducerii județene a PSD.

Una peste alta, concluzionând, cred că putem spune că există grave probleme de comunicare în filiala Caraș-Severin a PSD, că se duc lupte acerbe pentru putere, că ședințele acestei „struțo-cămile“ de care amintea Gabriela Stuparu se țin doar la un anumit restaurant din Caransebeș, că este cunoscută prietenia dintre Silviu Hurduzeu și prim-vicepreședintele partidului Sorin Grindeanu, că revenirea lui Ion Mocioalcă în echipa cărășeană a trezit și animozități. Rămâne să observăm, în calitate de jurnaliști, care va fi rezultatul acestor lupte și cum se va decide soarta filialei Caraș-Severin la alegerile ce vor fi organizate mai repede sau mai târziu.

Dan AGACHE

Forul suprem judecătoresc din țara noastră – Înalta Curte de Casație și Justiție din România (ÎCCJ) dezbate în această dimineață soarta orașului din Clisura Dunării, Moldova Nouă. În speță este vorba de o contestație a PNL Caraș-Severin prin care se cerea (și chiar s-a obținut), suspendarea primarului ales al orașului, Adrian Torma. Mai mult decât atât, instanțele precedente au decis că acesta nu ar avea dreptul nici măcar să mai candideze la Primăria acestui oraș. Suspendat a fost și Consiliul Local, ales democratic la sfârșitul lunii septembrie, asupra căruia nu plana nicio umbră de îndoială privind legalitatea procesului electoral. În consecință, de aproape 4 luni de zile, orașul este condus de către…secretarul Primăriei. Din păcate, acesta nu poate și nu are dreptul să acceseze banii europeni, să scrie programe pentru noul exercițiu financiar, ci doar să administreze o Primărie în regim de avarie.

„Am încredere în justiția din România“ – a declarat pentru Reper 24, Gabriela Stuparu, fost judecător, actualmente vicepreședintele organizației PSD Caraș-Severin. Edilul ales de către comunitate, Adrian Torma nu a dorit să declare acum, în preajma dezbaterii de la ÎCCJ, nimic. Acesta a precizat însă, într-o relatare anterioară, că dorește ca justiția să hotărască ce e mai bine pentru locuitorii acestui oraș. Vă reamintim că în ultimii 4 ani și jumătate de mandat, Adrian Torma a reușit să înceapă schimbarea orașului în bine, prin implementarea unor proiecte cu finanțare europeană și guvernamentală, în beneficiul locuitorilor acestui oraș de la malul Dunării.

Rămâne de văzut dacă din acest război PNL-PSD va câștiga ceva și electoratul sau a fost doar o sforțare din partea unora de a-și arăta mușchii politici (la vremea aceea), acum puțin cam ofiliți ca urmare a rezultatelor parlamentare din luna decembrie a anului trecut. Din toată această luptă rămâne un gust amar și o întrebare firească: cine știe ce e mai bine pentru un oraș: locuitorii, cei care merg la vot, sau cei care încearcă să tragă spuza pe turta lor și să câștige un meci la masa verde? Este foarte posibil ca răspunsul să-l aflăm după dezbaterea de astăzi, când ÎCCJ va rămâne probabil în pronunțare în această dispută 100% politică.

Dan AGACHE

Situația de la Moldova Nouă, unde alianța PSD-PRO România a rămas fără candidați la Primărie și Consiliul Local în urma unei decizii a Tribunalului Caraș-Severin ține pe jar de peste o săptămâna scena politică din Caraș-Severin, dar și pe locuitorii din orașul de la malul Dunării, care nu știu cu siguranță nici până acum dacă actualul primar Adrian Torma și echipa de consilieri propusă de acesta vor fi incluși sau nu pe buletinele de vot.

„Este de nescris ce se întâmplă, suntem un caz unic. Nu cred că în România unui primar în funcție i s-a luat dreptul de a candida, mai ales că, mulți dintre dumneavoastră știți, că Moldova Nouă a stat foarte mulți ani pe loc și în acest moment sunt foarte multe proiecte în desfășurare , sunt multe lucruri bune care se întâmplă, se discută pentru prima dată în mod real despre turism, ceea ce mulți ne doream, nu numai în Moldova Nouă, ci și în Clisură și în județ și uite că un singur om, probabil cu pistoalele în spatele lui, virtuale, a luat o decizie tristă ca eu și PSD la Moldova Nouă să nu putem candida”, afirma în cadrul unei conferințe de presă susținută recent, primarul Torma.

La conferință a participat și vicepreședintele PSD Caraș-Severin, Gabriela Stuparu, care ulterior a revenit cu o serie de clarificări referitoare la dreptul unei persoane de a candida:

„Dincolo de toate aspectele de natură electorală și judiciară despre care am discutat pe larg în media, în conferințe de presă sau în reuniunile cu colegii de partid şi de alianță, aș vrea să expun câteva considerații referitoare la dreptul de a fi ales.

Reglementat de art.37 din Constituție, dreptul de a fi ales este – la fel ca dreptul de vot – un drept electoral fundamental, așadar un drept exclusiv politic. O primă condiție pe care o persoană trebuie să o îndeplinească pentru a fi aleasă, constă în aceea că trebuie să aibă drept de vot. Următoarele condiții se referă la calitatea de cetățean român, respectiv la domicilierea în România (în cazul aleșilor locali, în UAT-ul în care candidează). Nu în ultimul rând, persoana respectivă trebuie să aibă dreptul de a se asocia în partide politice, să aibă vârsta minimă de 23 de ani (cu excepția funcțiilor de senator și Președinte al României), să nu își fi pierdut drepturile electorale ca urmare a unei condamnări judecătorești definitive, să nu fie debilă, alienată mintal sau pusă sub interdicție.

La rândul său, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că statele au o marjă largă de apreciere în alegerea sistemului electoral și a condițiilor de aplicare a acestuia, fără însă a putea limita drepturile în discuție într-atât încât să le afecteze esența şi să le golească de conținut. În jurisprudența relevantă (în special Hotărârile pronunțate în cauzele Mathieu-Mohin et Clerfayt vs. Belgia şi Scoppola vs. Italia), s-a accentuat totodată faptul că niciuna dintre condițiile impuse nu trebuie să împiedice libera exprimare a poporului.

Se ridică așadar întrebarea legitimă: toate aceste garanții de drept intern şi internațional pot fi înlăturate de faptul că un candidat nu s-a autopropus prin semnătura proprie pentru funcția de primar sau consilier local?”, atrage atenția Gabriela Stuparu, fost vicepreședinte al Tribunalului Caraș-Severin.

Karina TINCUL

Gabriela Stuparu a fost aleasă astăzi în cadrul conferinței extraordinare a organizației PSD Caraș-Severin, vicepreședintele acestei formațiuni. Stuparu a fost vreme de 2 mandate vicepreședintele Tribunalului Caraș-Severin și a activat 27 de ani în magistratură.

„Iată că după ce m-am retras, în urmă cu aproximativ 2 ani, m-am gândit și am cochetat mereu cu ideea de a face și altceva decât magistratură. După o analiză destul de meticuloasă, pentru că a trebuit să fac această analiză a formațiunilor politice aflate pe eșichierul nostru, am hotărât într-un final că voi face pasul către PSD pentru că eu personal mă regăsesc în valorile promovate de această formațiune, pe de-o parte.

Pe de altă parte, consider că la acest moment PSD-ul este formațiunea care într-adevăr își dorește să se reformeze și care, într-adevăr a făcut și dorește să facă ceva în continuare pentru omul simplu, pentru pensionari, pentru tineri, pentru asistența medicală, pentru învățământ, pentru știință, pentru egalitatea de drepturi, pentru nediscriminare și pentru toate valorile în care eu mă regăsesc și sper să am în interiorul PSD-ului o activitate la fel de îndelungată și de fructuoasă cum cred eu că am avut în cadrul Tribunalului Caraș-Severin”, a declarat Gabriela Stuparu.

Noul vicepreședinte nu exclude în perspectivă și o posibilă candidatură pentru viitoarele alegeri.

Elena FRANȚ

Cu toate că se declară mulțumită de activitatea instanței cărășene pe anul 2016, vicepreședintele Tribunalului Caraș-Severin, Gabriela Stuparu, susține că încă sunt vulnerabilități atunci când vine vorba de personal.

Mai exact, Tribunalul cărășean duce lipsă de magistrați, în momentul de față fiind două posturi de judecători neocupate.

„Am avut și unele probleme legate în special de faptul că nu avem suficient personal în rândul magistraților, în prezent încă avem două posturi de judecători neocupate”, informează vicepreședintele instanței cărășene, Gabriela Stuparu.

Probleme sunt și în ceea ce privește stabilirea unor președinți de secție delegați, proces blocat de plecarea judecătorului Rustic Ciasc de pe funcția de președinte al Tribunalului Caraș-Severin.

„Avem în continuare, la cele 3 secții ale Tribunalului, președinți de secție delegați, deci nu pe mandat. Sperăm ca odată cu soluționarea problemei privind vacantarea postului de președinte, cu ocazia soluționării de către Instanța Supremă a contestației domnului judecător Ciasc, să se soluționeze într-un fel sau altul și această situație pentru a putea, ulterior, să demarăm procedurile de desemnare a președinților de secții pe mandate și nu prin delegare”, a mai adăugat Gabriela Stuparu.

Reamintim că Rustin Ciasc a fost revocat de pe funcția de președinte al Tribunalului Caraș-Severin în vara anului trecut, atunci când Inspecția Judiciară a făcut verificări cu privire la modului de îndeplinire de către judecătorii cu funcţii de conducere a atribuţiilor manageriale de planificare, organizare, coordonare, control-reglare şi comunicare, precum şi respectarea obligaţiilor prevăzute de legi şi regulamente, pentru a asigura buna funcţionare a instanțelor şi calitatea corespunzătoare a serviciului public la Tribunalul Caraș-Severin.

Raportul fiind negativ la adresa conducerii Tribunalului, Consiliul Superior al Magistraturii a fost nevoit să îl revoce pe Ciasc de pe funcție. De asemenea, și vicepreședintele instanței cărășene, Gabriela Stuparu, a avut aceeași soartă, pentru scurt timp însă. Aceasta s-a reîntors pe funcție în septembrie, după ce CSM i-a admis contestația.

Alexandra JURCA

Aflată într-o stare avansată de degradare, clădirea în care funcționează în prezent Judecătoria Oravița nu s-a bucurat în ultimii ani decât de cârpeli minore. Tocmai de aceea, conducerea Tribunalului Caraș-Severin a decis că aceasta nu mai este funcțională, astfel că s-au căutat soluții pentru construirea unui imobil nou.

Terenul pe care se va construi noul palat de justiţie din Oraviţa a fost identificat încă din luna septembrie a anului trecut, atunci când primarul Dumitru Ursu a făcut toate demersurile necesare pentru stabilirea unei suprafețe concrete pe care Judecătoria să fie ridicată

„Ridicarea unei noi clădiri în care să funcţioneze Judecătoria Oraviţa era o măsură necesară, atât din perspectiva organizării instanţei, cât şi din perspectiva realizării actului de justiţie şi a creşterii satisfacţiei publice faţă de sistemul judiciar. Clădirea actuală este într-o stare de continuă degradare cauzată de apele subterane din zonă, o soluţie tehnică de reabilitare fiind lipsită de eficienţă”, a precizat atunci Alin Chiseev, preşedintele Tribunalului.

În momentul de față, susține Gabriela Stuparu, vicepreședintele Tribunalului Caraș-Severin, se așteaptă elaborarea ghidului în care sunt trecute standardele generale după care trebuie ridicată o instanță în România, și abia apoi lucrările vor putea fi demarate.

„De-a lungul timpului, de prin anii 90, s-au mai efectuat doar lucrări de reparații, de întreținere. Din cauza amplasamentului acestei clădiri care se află pe un curs de apă subteran, orice lucrări ar fi efectuate, până la urmă tot apare un grad de degradare. Ideea construirii unei noi clădiri este singura care poate rezolva problema.

Terenul este primit de la primărie. Deocamdată așteptăm să avem documentația, avem nevoie de acel ghid care se va elabora pentru a se standardiza oarecum modul în care vor arăta instanțele în țară pentră că până în acest moment s-a construit așa cum s-a construit, fiecare instanță arată altfel. Se dorește standardizarea de către Minister a felului în care vor arăta imobilele în care își vor desfășura activitatea instanțele de judecată”, explică Gabriela Stuparu.

9 ani pentru mansardarea Tribunalului Caraș-Severin! La Oravița cât durează?

Cu toate că proiectul de mansardare a Tribunalului Caraș-Severin s-a întins pe aproape 9 ani, lucrările efective fiind începute abia recent, vicepreședintele instituției susține că această situație nu se va repeta și la Judecătoria Oravița. Dacă va exista sprijinul și finanțele necesare, noul palat de justiție va fi construit destul de repede.

„Proiectul de mansardare a Tribunalului Caraș-Severin a fost început de vechea echipă managerială, noi am făcut la vremea respectivă o serie de demersuri, inclusiv deplasări la Ministerul Justiției, dar banii veneau de la ordonatorul principal. Este bine că măcar anul trecut au venit și banii și în sfârșit am demarat această lucrare. Sperăm că pentru Judecătoria Oravița lucrurile vor sta altfel și lucrările nu vor dura ani de zile. Să sperăm că vom primi sprijinul și finanțele necesare pentru finalizarea acestei construcții pentru că acea clădire actuală este într-o stare avansată de degradare”.

Legat de necesitatea unei astfel de investiții, Gabriela Stuparu a menționat că proiectul  unei noi clădiri este absolut justificat. Dacă au fost discuții cu privire la închiderea unei instanțe, acestea au fost  legate de Judecătoria Moldova Nouă însă, cu privire la Judecătira Oravița, nu se pune această problemă.

Alexandra JURCA