Emoție, nostalgie, rafinament intelectual și umor de calitate la Bocșa! Victor Creangă, cunoscut dintr-o dublă ipostază, aceea de manager al uzinei Construcții Metalice Bocșa și cea de primar al orașului în mandatul 1996 – 2000, și-a prezentat ier, în sala de ședințe a Consiliul Local Bocșa, volumul dedicat metalurgiei bocșene, „Trei secole de metalurgie pe Valea Bârzavei 1719 – 2019“.

Evenimentul organizat de Biblioteca Orășenească Tata Oancea, cu sprijinul  Primăriei și al Consiliul Local al Orașului Bocșa, a fost din toate punctele de vedere o reușită la care și-au adus contribuția omul de cultură Gabriela Șerban, criticul literar Gheorghe Jurma, primarul interimar Sorin Perian, viceprimarul interimar Mirel Patriciu Pascu și o serie de foști angajați ai Întreprinderii de Construcții Metalice Bocșa și subalterni ai emblematicului director general de la Bocșa.

Ceea ce a impresionat în cel mai sincer mod cu putință este expozeul autorului Creangă în fața auditoriului, o înșiruire de întâmplări povestite de parcă s-ar fi întâmplat ieri, o tinerețe a spiritului care nu are nicio legătură cu vârsta seniorului care a „mâncat“ industrie pe pâine. O minte sclipitoare la cei „doar“ 87 de ani ai domnului Victor Creangă, dar o inteligență antrenată în urma unui studiu livresc profund, așa cum rar ne este dat să mai vedem astăzi. Impresionant! Am avut revelația reîntâlnirii unui înțelept de care națiunea asta duce o acută lipsă, astăzi.

Ceea ce bucură realmente este faptul că Victor Creangă, în lungul său drum în care s-a șlefuit, dovedind o bogăție intelectuală nedisimulată știe să rămână umil, autodefinindu-se vertical: „sunt un țăran parvenit“, declarație care poate șoca la auzul ei, dar care vine din ființa unui bocșean care nu mai are ce pierde. Toți îl invidiază pentru legenda pe care și-a creat-o și fiecare, în felul său, are o percepție diferită despre fostul lider al CMB-ului. Cu certitudine, Creangă a fost un factor decizional de o importanță covârșitoare pe piața industrială românească, atunci când această țară și acest județ contau în piața iar bocșenii sau reșițenii aveau cuvinte ca tehnologie, ansamble sudate, stas, industrie, metalurgie pe buze lor, zi de zi. Astăzi totul e doar istorie despre ceva ce am trăit odată, dar o istorie pe care Victor Creangă, cel care apelează inspirat și la filonul său nostalgic, a dorit ca prin lucrarea dedicată celor „Trei secole de Metalurgie pe Valea Bârzavei“ să o lase posterității, ca un tribut adus anilor ce i-au întors nemăsurate satisfacții profesionale. Prin urmare, vi-o spun de la obraz domnule Creangă: Felicitări mare om al Bocșei de ieri și de azi!

Nu pot încheia fără a o felicita pentru tot ceea ce face și se vede că o face foarte bine, pe Gabriela Șerban, cea care a ținut aprinsă, indiferent de vremuri, flacăra culturii bocșene  în ultimele mai bine de două decenii și mai ales pentru această apariție editorială, borna 52 pentru Biblioteca Orășenească „Tata Oancea“ condusă de neobosita „Gabi“ din seria volumelor de istorie și cultură dedicată Bocșei, așa cum prin strădania „eminescologului“ Gheorghe Jurma acesta rămâne o pavăză a culturii bănățene.

Pentru amatorii de cultură industrială, un volum ce merită trecut în revistă, pentru cei care au bătut jetonul la CMB în schimburile 1, 2 și 3 o carte existențială ce va crea emoție, regăsind în paginile ei  o serie de realizări ale uzinei, de la sapă, grapă și tăvălug reversibil, la utilaje gigant pentru industria metalurgică sau diverse echipamente hidromecanice.

Sergiu TABAN

Bibliotecar și manager la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa, județul Caraș Severin, Gabriela Șerban s-a făcut remarcată în viața culturală a județului și în lumea iubitorilor de carte prin implicare și dinamism, devenind sursă de inspirație pentru cei din jur și reușind prin profesionalism și implicare să atragă oamenii locului în jurul bibliotecii.

Pentru competențele sale și pentru activitatea merituoasă în biblioteca orașului Bocșa, Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov i-a acordat Gabrielei Șerban premiul Monica Andriesei, distincție destinată biblioteconomiei românești.

Absolventă de biblioteconomie la Facultatea de Litere a Universității București în 1994, Gabriela Șerban a gândit și conceput programe pentru nevoile comunității sale, adresându-se tuturor vârstelor, reușind anual să mobilizeze resursele locale și să coaguleze o comunitate în jurul bibliotecii, după cum remarcă reprezentanții bibliotecii din Brașov.

Autoare, redactor, editor și jurnalist care se manifestă plenar în publicistica culturală a zonei, a inițiat și conduce revista „Bocșa culturală”, dar  și proiectul editorial Bocșa – istorie și cultură fiind inițiatoarea a diverse concursuri menite să stimuleze imaginația.

Premiul Monica Andriesei a fost instituit în 2016 prin donația și susținerea generoasă a Paulei Zimbrean, fiica Monicăi Andriesei, în memoria mamei sale.

MONICA ANDRIESEI (1948-2014) a fost o devotată bibliotecară la Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov, unde şi-a început activitatea în anul 1972. Absolventă a Facultăţii de limba şi literatura română, Universitatea Bucureşti, a urmat cursul de biblioteconomie.

La Braşov a lucrat pentru carte, lectură, bibliotecă şi oameni, ajungând să conducă secţia de împrumut carte, şi chiar directoare adjunctă de specialitate a bibliotecii, a contribuit la modernizarea bibliotecii, a iniţiat şi coordonat informatizarea completă a secţiei de împrumut, încheiată în 1998. A contribuit decisiv la îmbogăţirea colecţiei de artă a bibliotecii pe care a descris-o în albumul Pinacoteca, fiind pasionată de artă. A devenit artist iconar, exersând pictura pe sticlă şi expunând în expoziţii de grup, dar şi personale.

La 7 august 2014, s-a stins din viaţă, lăsând în urmă amintirea unui om pentru care cartea, cititul şi cultura erau un crez şi un stil de viaţă, după cum informează Blogul Bibliotecii din Brașov.

Lorena POENARU 

Sfinții Trei Ierarhi sunt cunoscuți în credința ortodoxă ca luminători, ca propovăduitori ai unor învățături menite atât să întărească dreapta credință, cât și să lumineze poporul. Mai mult, Sfinții sunt model de viață dăruită lui Dumnezeu. „Mari dascăli ai lumii și Ierarhi”, sunt socotiți cele mai strălucite modele de păstori ai credinței ortodoxe.

Pornind de la aceste considerente, joi 30 ianuarie, după Sfânta Liturghie, de sărbătoarea Sfinților Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur, Centrul de tineret „Sf. Stelian” Bocșa Română, în parteneriat cu Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa au organizat cea de-a V-a ediție a Simpozionului „Sfinții Trei Ierarhi, modele  de educație creștină”.

Această a V-a ediție a fost una specială, constituită din trei părți: prima parte a fost cea religioasă, credincioșii participând la Sfânta Liturghie, iar, la final, copii de la Grădinița PP Bocșa, însoțiți de dna. ed. Dariana Dragoescu, și tineri de la Școala Generală nr. 1 Bocșa, membrii ai Centrului Catehetic „Sf. Stelian”, s-au împărtășit cu sfânt trupul și sângele Domnului.

Cea de-a doua parte a Simpozionului a fost dedicat cărții. Au fost prezentate volumele: In memoriam înv. Elena Mureșan (Reșița: TIM, 2019), Shalom from Israel! Pagini din jurnal de pelerin de G

abriela Șerban (Reșița: TIM, 2019), revista „Bocșa culturală” nr. 4/ 2019 și Centenar România, centenar părintele Galeriu de Argentina Grămadă. Au vorbit prof. Stela Boulescu, bibl. Gabriela Șerban și prof.dr. Dorel Viorel Cherciu.

Cea de-a treia parte a Simpozionului a aparținut părintelui drd. Silviu Ferciug și a fost dedicată unui proiect al Institutului de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române care, în primele zile ale lunii februarie 2020, împlinește un veac de existență în slujba națiunii române și a cercetării științifice.

Cu acest prilej, pe parcursul întreg anului 2020 se vor desfășura activități diverse. Una dintre acestea este și cea din data de 30 ianuarie 2020, ora 12.00. La această dată și oră, în instituții partenere din toată țara, s-a prezentat, în 12 minute, un material sintetic despre istoria institutului, în format PPT.

Între Instituțiile partenere se numără și Parohia Ortodoxă „Sf. Nicolae” Bocșa Română, de asemenea Liceul Teoretic „Tata Oancea”, precum și Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa.

Evenimentul s-a încheiat cu tradiționalele diplome de apreciere din partea organizatorilor acordate celor care, prin faptele lor, se străduiesc să fie utili oamenilor și plăcuți lui Dumnezeu, dar și harnicilor tineri ai Centrului Catehetic „Sf. Stelian” Bocșa Română.

Gabriela ȘERBAN

Ca în fiecare an, Primăria și Consiliul Local Răcășdia, împreună cu Asociația Culturală „Voința”, Școala Gimnazială „Gheorghe Guga” și Biserica Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” Răcășdia adună scriitori din tot Banatul într-o minunată sărbătoare a cărții, generând bucurie și armonie între arte.

Debutând în ziua de 15 august 2019, zi cu mare însemnătate în calendarul ortodox, credincioșii sărbătorind Adormirea Maicii Domnului, Zilele culturii răcășdene s-au deschis la Biserica Ortodoxă din localitate, biserică cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, o biserică frumoasă, ca o catedrală, slujită cu pricepere de pr. Gheorghe Tibuleac, prin închinare și rugăciune, moment de mare impact emoțional.

Apoi, la Școala Gimnazială „Gheorghe Guga” din Răcășdia a avut loc Simpozionul „Dascălii de altădată ai satului”, eveniment moderat de dl. Iosif Nica. Au fost prezentate comunicări de către scriitori precum Simion Dănilă, Ion Marin Almăjan, Parnea Aniela, Felicia Mioc, Ioan Medoia și Ioan Kaleve.

Cu acest prilej al sărbătorii culturale răcășdene au fost prezentate și volumele: „Calendare de fum” (Timișoara: Eubeea, 2019) de Costel Simedrea, „Cărășeni de neuitat” vol 39 (Timișoara: Eurostampa, 2019) de Constantin Falcă și un volum de poezie religioasă „Dacă El trece” (Timișoara: Eurostampa, 2019) semnat Adriana Boia, toate cele trei volume fiind apărute sub egida și cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Răcășdia, prin grija primarului Ilie Mirco Lechici.

Despre cărți și autori au vorbit scriitori și oameni de cultură precum Nicolae Sârbu, Ilie Chelariu, Ion Medoia, Gabriela Șerban, Iulian Barbu, Lorin Cimponeru, Petru Bungărzan și Nicolae Preda.

Evenimentul dedicat cărții și autorilor de cărți s-a încheiat prin lectură publică, recital de poezie, dar și prin prezentarea unor publicații seriale precum „Jurnal de Răcășdia” și „Paralela 45”.

În cuvântul de deschidere, pr. Gheorghe Tibuleac preciza că: „sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este o zi deosebită și pentru comunitatea din Răcășdia, deoarece biserica din localitate își sărbătorește hramul și este o zi în care  fiii satului se reîntorc la casele părintești, iar comunitatea prinde viață prin manifestările spirituale, culturale, artistice și sportive ce se desfășoară pe parcursul celor două zile de prăznuire”.

Iată că același lucru s-a întâmplat și în cazul poetului Costel Simedrea și al dr. Constantin Falcă. Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului i-a adus înapoi, acasă, la Răcășdia, alături de dragi prieteni și colaboratori pentru a sărbători cea mai frumoasă și de folos zăbavă, cititul cărților, precum și pe făcătorii acestora.

Felicitări, tuturor și la multe sărbători ale cărții!

Gabriela ȘERBAN

 

După cum ne-au obișnuit credincioșii Bisericii Ortodoxe „Sf. Nicolae” din Bocșa Română, Hramul Parohiei este un prilej de sărbătoare și bucurie pentru invitații și credincioșii prezenți, dar, mai ales, pentru copiii și tinerii participanți la acest eveniment.

Joi, 6 decembrie 2018, Parohia „Sf. Nicolae” Bocșa Română și-a sărbătorit hramul printr-un complex de evenimente cultural-spirituale. Rugăciunea și bucuria au fost ingredientele unei frumoase sărbători la care au participat sute de credincioși, biserica dovedindu-se neîncăpătoare.

Tot cu acest prilej a fost lansat cel de-al 11-lea volum al cărții „Gânduri către Dumnezeu”, volum care cuprinde cele mai reușite lucrări literar-artistice ale copiilor, premiate în cadrul celei de-a 11–a ediții a concursului județean de creații literar-artistice cu același nume, volum prefațat de prof. Stela Boulescu (Bocșa) și înnobilat de poezia prof. Cristina Sărățeanu (Reșița).

„Gânduri către Dumnezeu” este de 11 ani, proiectul de suflet al Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa, organizat în parteneriat cu instituțiile școlare din oraș și, mai nou, din județ, cu sprijinul și participarea efectivă a Episcopiei Caransebeșului și a Protopopiatului Reșița, precum și a Centrelor de tineret din cadrul Eparhiei.

Importante instituții județene, publice și private, susțin continuitatea acestui proiect care se adresează copiilor și tinerilor din școlile cărășene și care, după cum bine observa P.On.arh.dr. Casian Rușeț, „înseamnă seriozitate și fidelitate, caracteristici esențiale în cazul oricărui proiect”.

Sărbătoarea Bisericii „Sf. Nicolae” din Bocșa Română a cuprins un minunat recital de colinde al copiilor și tinerilor de la Centrul de tineret „Sf. Stelian”, coordonați de prof. Gianina Mură, dar și un extraordinar concert de colinde susținut de Corul „Armonia”, cor cu tradiție și prestigiu în cadrul mișcării corale din Banat, dirijat cu profesionalism de pr.drd. Silviu Ferciug.

La final, organizatorii au împărțit cadouri copiilor și tinerilor, precum și iconița Sf. Nicolae, ocrotitorul Bisericii.

Evenimentul a fost organizat de Parohia „Sf. Nicolae” Bocșa Română (paroh pr.drd. Silviu Ferciug), în parteneriat cu Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”(manag. Gabriela Șerban), cu binecuvântarea PS Lucian, episcopul Caransebeșului și cu participarea P.On. Protopop Gheorghe Șuveți și a P.On. arhimandrit dr. Casian Rușeț, consilier cultural în cadrul Episcopiei Caransebeșului, care, cu bucurie și emoție mărturisea că, privind acești minunați copii, l-a descoperit, în zâmbetul lor, pe Sf. Nicolae.

Rugăciune, bucurie, straie de sărbătoare, tradiție și continuitate, trecut, prezent și viitor, toate acestea s-au regăsit împreună la sărbătoarea cinstirii hramului Bisericii „Sf. Nicolae” la Bocșa în anul omagial al unității de credință și neam.

Gabriela ȘERBAN

Clădirea în care își desfășoară de 50 de ani activitatea Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa a fost retrocedată. Pentru moment, noii proprietari ai imobilului nu au luat legătura cu administrația locală, dar atât directorul bibliotecii Gabriela Șerban, cât și primarul Eugen Cismăneațu au confirmat că vor avea loc discuții cu aceștia pentru a se încerca ajungerea la un acord pentru ca biblioteca să își poată continua activitatea în acest spațiu. În cazul în care nu se va reuși acest lucru, se au în vedere mai multe opțiuni pentru mutarea într-un alt imobil a bibliotecii care a sărbătorit zilele trecute 65 de ani de activitate.

„Clădirea a fost retrocedată unui fost proprietar, tocmai am primit o adresă în acest sens. Vom invita noul proprietar să vedem dacă ne permite să mai stăm în clădirea respectivă, dacă nu va trebui să respectăm legea”, a explicat recent în cadrul unei emisiuni live la Reper 24, primarul Eugen Cismăneanțu.

Din informațiile pe care le avem la acestă oră, clădirea bibliotecii a fost retrocedată copiilor unor etnici germani care au părăsit pe vremuri orașul Bocșa și care se pare că la vremea respectivă ar fi fost despăgubiți de statul român.

„Eu am discutat acum câțiva ani cu ei și erau foarte încântați că în clădirea lor există o bibliotecă, o instituție de cultură care este atât de apreciată și nu a fost nicio discuție despre retrocedare și chiar nu știu de unde a apărut chestiunea aceasta acum, după 10 ani. Bănuim că ei vor doar niște bani, probabil că o să se ajungă la o înțelegere pe tema aceasta”, a precizat pentru Reper 24, directorul instituției de cultură, Gabriela Șerban.

Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” funcționează în actualul sediu încă din anul 1968, iar de-a lungul anilor administrația locală a investit diverse sume în repararea clădirii și chiar construirea unor anexe, pe măsură ce activitatea bibliotecii s-a extins, iar spațiul a devenit neîncăpător.

„Pe noi ne-ar încânta să ne mutăm într-o clădire frumoasă și încăpătoare, pentru că adevărul este că biblioteca noastră a devenit neîncăpătoare și pentru cărți și pentru oameni, ținând cont de activitatea care există aici. Doar că aș prefera să fie, la fel ca actualul sediu, în apropierea acestor instituții școlare, având în vedere că cei mai mulți dintre utilizatorii serviciilor bibliotecii sunt elevi.

Am înțeles că Primăria s-a gândit la niște alternative, fie la vechiul cinematograf, să îl reamenajeze și să mute biblioteca acolo, fie un alt spațiu, tot aici în Montană, deci există înțelegere din partea Primăriei. Dar, până la urmă noi nu am vrea să renunțăm nici la acest spațiu, unde administrația locală a investit bani de-a lungul timpului, ținând cont că biblioteca funcționează aici de 50 de ani. Deci este normal să nu renunțăm nici la această clădire, care poate să rămână un spațiu pentru biblioteca, o filială pentru copii”, a mai adăugat Gabriela Șerban.

Biblioteca din Bocşa se poate mândri în prezent cu un fond de peste 71.000 de cărți și documente, din toate domeniile. Instituția a sărbătorit zilele trecute într-un cadru festiv 65 de ani de activitate, ocazie cu care a fost editat și prezentat un volum dedicat Bocșei: „Reprezentanți bocșeni la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918”, autori Valentin Costea şi Gabriela Șerban.

Karina TINCUL

Zilele „Credință și cultură la Moniom”, ed. a VI-a, 4-10 noiembrie 2018 

Duminică, 4 noiembrie 2018, la Parohia „Sf. Arh. Mihail și Gavriil” Moniom au debutat Zilele „Credință și cultură la Moniom”, eveniment care se desfășoară în perioada 4 – 10 noiembrie și este patronat de Episcopia Caransebeșului.

„Pentru al șaselea an consecutiv, credincioșii parohiei cu hramul „Sf. Arh. Mihail și Gavriil” Moniom își cinstesc ocrotitorii printr-o serie de manifestări cu caracter duhovnicesc, cultural și educativ. Ne-am propus ca evenimentele derulate în această perioadă – 4 -10 noiembrie – să fie unele de bucurie, bucuria de a fi împreună, de a petrece timp binecuvântat în rugăciune, socializare și întoarcere la tradiție, la povața și înțelepciunea strămoșilor”, mărturisea părintele inspector Mihai Ciucur în deschiderea evenimentului.

Așadar, în duminica a 22-a după Rusalii, când Evanghelia predică despre Bogatul nemilostiv și săracul Lazăr, Biserica „Sf. Arh. Mihail și Gavriil” Moniom și-a așteptat invitații frumos gătită, ca în zi de sărbătoare. Flori multicolore, ștergarul tradițional și mândrul tricolor au fost elementele cheie care au ademenit în mod plăcut invitații și le-au înviorat privirea.

Apoi partea liturgică, slujbă înălțătoare oficiată de un sobor de preoți vrednici – pr.prof. Gheorghe Tistu (Caransebeș), pr. Marinel Bobescu (Oravița) și pr. insp. Mihai Ciucur (Moniom) – moment care a mângâiat sufletele invitaților și ale tuturor credincioșilor veniți în număr mare la Sfânta Liturghie.

Rugăciune, închinare, totul în comuniune cu harul preoților slujitori secondați de tinerii bisericii, astă dată mult mai mulți, dând răspunsurile liturgice, oblojind sufletul și încântând auzul credincioșilor prezenți.

Urmând cuvintele Mântuitorului – „Lăsați copiii să vină la mine deoarece a unora ca aceștia este Împărăția lui Dumnezeu!” – mulțime de părinți, alături de  copii și tineri, îmbrăcați în straie de sărbătoare, s-au îndreptat spre Sfântul Potir pentru a gusta din Sfânta Împărtășanie.

După un astfel moment de mare bucurie duhovnicească, organizatorii au gândit o altfel de bucurie, aceea de a fi împreună – tineri din tot Banatul de Munte – pentru a dărui credincioșilor prezenți picături de credință și lumină tinerească.

„Pui de Cer” – grupul de copii coordonați de prof. Georgiana Ciucur și studenta Anita Radics, ”Corul ATOR”  – grup de tineri ortodocși din Banatul Montan evoluând sub bagheta magică a prof.pr. Gheorghe Tistu și Corul „Laudae” – corul mixt al Protopopiatului Reșița coordonat cu dăruire și pricepere de prof. Georgiana Ciucur, preoteasa Moniomului, sunt reprezentanții care au asigurat partea artistică a evenimentului  la moment de sărbătoare a hramului bisericii, în an omagial al unității de credință și de neam, în an comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918.

Pricesne închinate Maicii Domnului și cântece dedicate eroilor neamului românesc au făcut parte din repertoriile corurilor prezente, iar interpretările au fost atent cercetate de invitatul special, maestrul Sabin Păuța.

Un moment emoționant a fost recitalul poetic susținut de dr. Liubița Raichici, directorul Direcției pentru Cultură Caraș-Severin, de astă dată prezentă în calitate de poet și membru al corului „Laudae”.

Întâlnire a bucuriei, Sf. Liturghie de hram de la Biserica „Sf. Arh. Mihail și Gavriil” Moniom și momentele artistice întrevăd viitoare bucurii pregătite de organizatori pentru următoarele zile de „Credință și cultură la Moniom” prilejuite de sărbătoarea hramului Bisericii „Sf. Arh. Mihail și Gavriil” în anul sărbătorii Centenarului Marii Uniri.

Iar această râvnă vine, și la această ediție, din partea Episcopiei Caransebeșului, cu binecuvântarea ierarhului, Prea Sfințitului Părinte Lucian, prin truda pr. insp. Mihai Ciucur și a harnicei sale preotese, precum și prin înțelegerea și bunăvoința credincioșilor parohiei Moniom, care-și doresc ca Biserica lor să fie întotdeauna „un loc al  Bucuriei și al Luminii”.

Gabriela ȘERBAN

Acum 21 de ani autoritățile locale bocșene au hotărât ca Sf. Prooroc Ilie să fie patronul spiritual al orașului Bocșa dat fiind faptul că cel mai important și cu tradiție eveniment al orașului este la această sărbătoare, când mii de oameni, din toate părțile, se îndreaptă în pelerinaj spre Mănăstirea Sf. Ilie de la Izvor Vasiova.

Așadar, de 21 de ani, cu prilejul acestei sfinte sărbători, alături de obișnuitul praznic al hramului Mănăstirii care se desfășoară în perioada 19 și 20 iulie și care constă într-un program de slujbe religioase pe timp de zi și de noapte, la care iau parte o mulțime de pelerini, instituțiile de cultură s-au alăturat acestei frumoase sărbători și au organizat, de-a lungul vremii, diverse activități culturale, mai mult sau mai puțin fastuoase, însă de impact.

Lansări de cărți, expoziții, întâlniri cu scriitorii, urmate apoi de tradiționalul pelerinaj la Mănăstire au fost organizate de către Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa cu prilejul acestui eveniment. Mai mult, instituția cărții a inițiat un proiect intitulat „La Bocșa de Sf. Ilie”, proiect cuprins în programul de activitate și în cadrul căruia au fost puse la cale astfel de întâmplări îmbucurătoare pentru publicul amator de artă, literatură, cultură.

Din anul 2017 autoritățile locale au hotărât ca în această perioadă a anului să fie o adevărată sărbătoare a orașului organizând „Zilele orașului Bocșa”, un eveniment care cuprinde activități culturale, partea religioasă și tradițională, dar și un program recreativ, de show, constând în spectacole folclorice și muzică pop-dance (muzică ușoară).

Evident, în cadrul acestui eveniment complex intitulat „Zilele orașului Bocșa” biblioteca își derulează deja tradiționalul proiect „La Bocșa de Sf. Ilie” organizând activități culturale cunoscute și specifice: lansări de cărți, expoziții, lansări de reviste, întâlniri cu scriitori și oameni de seamă.

Joi, 19 iulie 2018, în sala de ședințe a Consiliului Local Bocșa a avut loc un triplu eveniment organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” în parteneriat cu Mănăstirea Sf. Ilie, Casa de cultură și Primăria orașului Bocșa, și anume: lansarea volumului „Picături de artă și credință la Bocșa”, lansarea celui de-al doilea număr pe anul 2018 al revistei „Bocșa culturală” și vernisarea unei expoziții pe temă religioasă – biserici din Bocșa – picturi realizate de Nik Potocean.

Volumul ”Picături de artă și credință la Bocșa” (coordonator Gabriela Șerban, prefață Gheorghe Jurma și imagini Nik Potocean) a apărut la editura TIM din Reșița și se înscrie în seria „Bocșa – istorie și cultură” având nr. 43 de apariție. Este un nou volum apărut sub egida Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea”, cu sprijinul TransProtector (dir. Ionel Pau), dar și cu sprijinul și importantă contribuție a editurii TIM și a directorului acesteia, criticul Gheorghe Jurma.

Mai mult, realizatorii au considerat că, în acest an al sărbătorii centenarului Marii Uniri, în anul omagial al unității de credință și de neam, un astfel de volum nu face altceva decât să împletească armonios arta și spiritualitatea printr-un excepțional act cultural.

„Bibliotecara Gabriela Șerban, care a inițiat și coordonat cartea, a gândit să ofere utile sinteze despre bisericile din Bocșa și o viziune artistică a lor prin picturile lui Nicolae Potocean. E o propunere interesantă, în continuarea altor studii mai vechi sau mai recente dedicate istoriei și geografiei ecleziastice bănățene, inclusiv ale cercetărilor din Bocșa, de altfel citate în articolele cuprinse în volum”, specifică Gheorghe Jurma în prefața cărții.

În volum sunt cuprinse 11 lucrări ale artistului plastic Nicolae Nik Potocean, reprezentând cele 11 biserici ortodoxe, catolice și reformată din orașul Bocșa, lucrări expuse și vernisate în cadrul manifestării.

La eveniment au luat parte oameni de cultură, scriitori, preoți și mulți prieteni ai bibliotecii. Despre eveniment au vorbit la modul superlativ pr.prof.dr. Ionel Petrică (Bocșa), pr. insp. Mihai Ciucur (Reșița), pr.dr.Valentin Bugariu (Birda), prof.dr. Mihai Vișan (Bocșa), scriitorul și editorul Gheorghe Jurma (Reșița), scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu (Mehadia), Dan Liuț (Bocșa), prof.dr. Călin Chincea (Berzovia), Mihai Chiper (Anina), poetul Iulian Barbu (Reșița), scriitorul Titus Suciu (Timișoara) și alți dragi prieteni, importanți oameni de cultură.

Revista „Bocșa culturală” nr. 2/ 2018 (101) a fost prezentată succint, în sală fiind prezenți mulți dintre colaboratorii revistei, poeți, scriitori, dascăli și preoți, realizatori de cărți, reviste și alte publicații importante.

Evenimentul s-a încheiat cu o sesiune de autografe și cu tradiționalul pelerinaj la Mănăstirea Sf. Ilie de la Izvor Vasiova.

Gabriela ȘERBAN

„ Portretul unui gând” (Suceava: Alexandria Publishing House, 2015) și „Tu ce-ai făcut astăzi?” (Suceava: Alexandria Publishing House, 2017) sunt cele două volume semnate de poetul Ovidiu Scridon și prezentate joi, 10 mai 2018, la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa.

Primul volum – „Portretul unui gând” –  se bucură de o excelentă prefață semnată de scriitorul dr. George Stanca și intitulată „Ovidiu Scridon – un poet de muzică”. De asemenea, poeta, publicista și important om de televiziune Clara Mărgineanu semnează, în același volum, o veritabilă prezentare intitulată „Un destin numit Ovidiu Scridon”.

Cel de-al doilea volum – „Tu ce-ai făcut astăzi?” – are în deschidere o excepțională prefață a prof. Daniela Toma, care poartă ca titlu o propoziție: „Ritmul febril al scrisului vine ca un vulcan din cer…”

Așadar, poezie de calitate propusă „la pachet” cu un miniconcert de muzică folk. Excelent! Dar, cine este cel care propune? Cine este Ovidiu Scridon? El, însuși, se prezintă:

„Sunt un om liber şi de-aici pleacă totul. Am dobândit acest spirit de mic; … am fost, pentru mai mulţi ani, paraşutist sportiv, iar primele performanţe sunt legate de această opţiune. Mă pot lăuda chiar că mi s-au împlinit aproape toate visele importante. N-am de gând să vă dezvălui secretul, dar cred că ţine de universul în care trăiesc şi din care fac parte chitara, poezia, călătoriile şi alte câteva vicii inofensive. Obişnuiesc să privesc oamenii în ochi, mă bucur uneori de lucruri aparent nesemnificative, caut firescul în relaţiile cu semenii şi întotdeauna îmi place să savurez partea plină a paharului. Toate acestea îmi permit să am un fond pozitiv şi mai mult decât atât, să rămân un om liber.”

Cantautorul Ovidiu Scridon trăiește acum în București, dar are o fascinantă poveste de viață.

Potrivit site-ului său, s-a născut în 06 octombrie 1970 în oraşul Tîrnăveni din judeţul Mureş. Fascinat de mic de manifestările Cenaclului Flacăra, motiv pentru care este atras de chitară de foarte tânăr.

După absolvirea liceului din Cluj-Napoca, este militar în termen într-o unitate de parașutiști prezentă în primele linii ale evenimentelor din 1989, din capitală.

În 1993 devine student al Academiei de Studii Economice din Bucureşti, loc în care de-altfel debutează în cadrul manifestărilor cultural artistice studenţeşti; festivaluri, cenacluri, baluri, tabere, etc. În 1996 una din piesele lui este declarată oficial Imnul studenţilor din România. În toţi aceşti ani scrie versuri, compune muzică şi pentru o scurtă perioadă de timp este membru al Cenaclului „Totuşi Iubirea”.

În 1996 face primele înregistrări în studioul B`inişor al lui Valeriu Sterian şi editează albumul “Într-o zi…”, album ce se bucură de-un succes neaşteptat.

În perioada 1994-1998 este extrem de activ, fiind prezent atât în majoritatea spectacolelor studenţeşti din capitală şi din celelalte centre universitare cât şi în majoritatea concursurilor şi a festivalurilor de folk. După absolvirea facultăţii devine coordonatorul de antenă al postului Radio Total, moment în care priorităţile urmează o altă cale, mai puţin cea a muzicii folk.

După cinci ani petrecuţi în Radio Total, urmează alţii aproape trei în grupul MediaPro, iar intre noiembrie 2006 si iunie 2011 a fost Coordonatorul Traffic-ului de publicitate al grupului de presă Realitatea-Caţavencu.

Este absolvent al unui master de Comunicare şi Relaţii Publice în cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative “David Ogilvy” din Bucureşti şi al unui master de Management în cadrul Universităţii Penn State din State Colege, Pennsylvania, USA.

Mulţumită internetului, a promovării pieselor sale în cadrul grupurilor montane şi-n diverse alte medii, anii 1993-1998, de vârf, din punct de vedere componistic şi concertistic, au fost de fapt ani de investiţii. Chiar cu o absenţă considerabilă, Ovidiu Scridon este un nume cunoscut printre iubitorii muzicii folk şi nu numai.

A reapărut pe scena românească la-nceputul anului 2007, plin de optimism, energie şi bucuria de-a împărtăşi din emoţiile lui, alături de chitara şi muzicuţele sale, însă n-a renunțat nici la job-ul din America și nici la prieteniile legate acolo.

De asemenea, este membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România participând, astfel, la multe concerte și evenimente susținute atât în țară cât și în străinătate (SUA, Italia, UK). Totodată, este și un răsfățat al emisiunilor radio și televiziune, fiind adesea prezent ca invitat.

În 2012 îi apare la Editura Tritonic volumul de versuri „Portretul unui gând”, reeditat în 2015 la Editura Alexandria Publishing, apoi, în 2017, la aceeași editură, în același format, îi apare volumul de versuri „Tu ce-ai făcut astăzi?”. De asemenea, îi este în curs de apariţie cartea de aventură şi călătorie „Cum am descoperit America”, dar și volume de proză precum: „Bucuriile ne sunt la-ndemână” și „Doi ani și șase luni”.

Întors în țară, una dintre dorințele și plăcerile sale râvnite a fost călătoria. Și-a dorit dintotdeauna să poată „lua țara la picior”, să cunoască locuri și oameni, să-și bucure sufletul cu astfel de întâlniri.

Om cald, ardelean meticulos și foarte ordonat, Ovidiu Scridon deține magistral arta seducției. Nu-i posibil să nu te cucerească prin felul său de-a fi. Caracteristic oamenilor valoroși, este deosebit de modest și foarte corect.

Pornit într-un astfel de tur de promovare a cărțiilor sale, dar, după cum spuneam și pentru a se întâlni cu oamenii, pentru a cunoaște noi locuri și oameni, Ovidiu Scridon a ajuns și-n Caraș-Severin, ducând versul și muzica lui în mai multe localități: Caransebeș, Reșița, Bocșa, Anina, Oravița.

Joi, 10 mai 2018, Biblioteca Publică din Bocșa a fost onorată să fie gazda unui astfel de eveniment: prezentarea unui scriitor și muzician, dar și audiția unui recital de muzică și poezie.

În public au fost prezenți și tineri ai Liceului Teoretic „Tata Oancea” însoțiți de dna. prof. drd. Liana Ferciug, tineri care au recitat din volumele invitatului și au intonat alături de acesta melodii cunoscute din muzica folk. Timp de două ore sala Biblionet s-a transformat într-o adevărată sală de concert.

Despre cel mai recent volum semnat Ovidiu Scridon „Tu ce-ai făcut astăzi” a vorbit prof.drd. Liana Ferciug, insistând pe talentul autorului și frumusețea versurilor, menționând, de altfel, și prefața grăitoare a dnei. prof. Daniela Toma.  „…Ovidiu Scridon posedă secretul echilibrului și succesului, așa cum muzica lui restaurează lumi esențiale într-un mod tandru. Și, dacă există și o altă față a acestui lucru, atunci, cu siguranță avem de-a face cu cele mai proaspete câmpii de cuvinte!” conchide prefațatoarea.

Un volum frumos, cu un titlu expresiv, care ne îndeamnă la meditație, pentru că, nu-i așa, fiecare dintre noi, la sfârșitul unei zile ar trebui să ne punem fireasca întrebare: ce-am făcut astăzi? Și, pentru ca răspunsul să fie unul mulțumitor, ar trebui să acordăm mai multă atenție fiecărei zile, să facem lucruri bune, să putem sta cu fruntea sus și „să ne-ndreptăm spre dormitor cu pacea-n suflet” pentru că „am salvat lumea cu un zâmbet”.

Evenimentul s-a dovedit a fi unul reușit, unul al bucuriei și al prețuirii calității de a fi Om. Vorba poetului: „Ai privit oamenii în ochi cu seninătate?/ Ai lăsat adevărul să evadeze/ Din încleștarea gândurilor tale?/ Ai simțit bucuria clipei, firescul emoțiilor…” Noi am făcut toate acestea și ziua noastră a fost una minunată! Mulțumim, Ovidiu Scridon!

Gabriela Șerban

 

Bocșa culturală, revista trimestrială de cultură, a ajuns, în cel de-al XIX-lea an de activitate, la numărul 100, care va fi lansat în curând. Deoarece este o  publicație a Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” din Bocșa, aflăm povestea revistei de la doamna GABRIELA ȘERBAN, managerul și, de fapt, sufletul bibliotecii și al revistei.

• Cum ați evoca în câteva propoziții OMUL DE CULTURĂ Gabriela Șerban?

Eu aș evoca într-un singur cuvânt omul de cultură Gabriela Șerban: neastâmpărat. Atât. Până la urmă, despre noi vorbesc faptele noastre. Bune sau rele, ele ne caracterizează și azi și ne vor contura și mâine. Așadar, neastâmpărul de ieri și de azi sper să fie unul important, grăitor – sau mai bine zis util – mâine,  să conteze în viitor. Pentru că, potrivit zodiei, vărsătorii trăiesc pentru viitor. Iar eu mă consider un vărsător autentic.

• 19 ani și 100 de numere – același titlu: BOCȘA CULTURALĂ. Cum a fost?

Frumos. Greu. Frumos. În acest semnificativ an 2018, an al aniversării centenarului Marii Uniri, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, Caraș-Severin, se află în mijlocul a două evenimente importante, care se cer marcate: cei 65 de ani de bibliotecă și lectură publică la Bocșa și apariția numărului 100 al revistei trimestriale ”Bocșa culturală”.

Așa cum ați precizat, revista „Bocşa culturală” se află în cel de-al 19-lea an de apariţie şi adună în paginile sale istoria locului, promovează oameni şi fapte care fac cinste comunităţii. Este o oglindă a activităţii bibliotecii, dar şi o contribuţie originală la construcţia spirituală a zonei. Din acest motiv, utilizatorii serviciilor bibliotecii, care lucrează la elaborarea unor lucrări de referinţă cu privire la istoria şi cultura locală, la personalităţile locului, la fapte şi evenimente  de importanţă locală, zonală sau naţională, apelează adesea la această publicaţie a bibliotecii.

Dincolo de faptul că adună în paginile ei întreaga activitate a unei instituţii, promovează actul cultural şi lectura, valorile locale şi zestrea spirituală locală, stimulează creativitatea şi talentul.

Dacă ar fi să efectuăm o minimă statistică a celor 100 de numere de revistă, am putea concluziona astfel: 2527 de pagini, peste 2178 articole (potrivit celor două bibliografii ale revistei), 483 autori, câțiva artiști plastici și câțiva traducători și nenumărate imagini.

E mult? E puțin? Nu știu. Știu doar că nu este ușor să realizezi o sută de numere de revistă culturală astăzi când ne lovim de atâta ignoranță. Când câștigul material este mai presus decât sufletul.

Am reușit pentru că am avut alături oameni de nădejde, oameni care cred în spiritul culturii și care consideră importantă și valoroasă apariția unei reviste. Și nu orice fel de revistă, ci una de cultură.

• Care este povestea primului numărBocșa culturală?

Revista Bocșa culturală s-a născut la inițiativa primarului de la acea vreme, Victor Creangă. Acesta își dorea o comunicare cu alegătorii și astfel a apărut un buletin informativ, care în foarte scurt timp s-a transformat în „foaie culturală” redactată în cele mai simpliste forme pe calculatoarele primăriei, apoi pe calculatorul bibliotecii, iar poetul Octavian Doclin a fost unul dintre puţinii oameni care au avut încredere în această publicaţie şi, evident, în mine, pentru că eu o realizam.

Primarul Victor Creangă a hotărât ca această publicaţie să fie realizată de bibliotecă, deoarece este instituţia culturală cea mai frecventată de public, care are ce spune, care găseşte cu uşurinţă subiecte, teme, colaboratori, instituţia cea mai la-ndemâna cetăţenilor. Iar în directorul acestei instituţii Victor Creangă a crezut încă de la început, acordându-i încredere şi sprijin.

Din cauza lipsei banilor, dar şi din pricina lipsei unor specialişti, publicaţia „Bocşa culturală” era mai mult un buletin informativ al bibliotecii. Şi, bineînţeles că s-au găsit câţiva (puţini, e adevărat) cârcotaşi care, în loc să sprijine iniţiativa, să ofere sugestii şi soluţii, au încercat să stopeze avântul iniţiatorilor.

A fost momentul în care Octavian Doclin a intervenit, alături de alţi susţinători, şi a pledat pentru această publicaţie: „Bocşa culturală” . A fost vocea care a susţinut cu vehemenţă existenţa unei publicaţii la bibliotecă şi a felicitat în plen realizatorii, precum şi curajul şi munca Gabrielei Tiperciuc- Şerban, redactorul şef. A fost vocea care, în faţa primarului Victor Creangă, a contat.

Astfel că, o mână de oameni, cu cheltuieli minime, au dus mai departe acest proiect inedit pentru biblioteca bocşană.

În anul 2003, la aniversarea a 50 de ani de bibliotecă publică la Bocşa, am hotărât ca revista să apară într-un nou format, aniversar, adică în format tipărit şi copertat, apelând la deja colaboratorul nostru, Gheorghe Jurma.

Această nouă apariţie s-a bucurat de succes şi, din nou poetul Octavian Doclin, realizatorul prestigioasei reviste „Reflex”, a venit cu propunerea ca revista „Bocşa culturală” să apară în acest format, chiar dacă apariţia nu va mai fi una lunară, ci trimestrială, luând în considerare costurile crescute. Primarul de atunci, Mirel Patriciu Pascu, prezent la eveniment şi atent la propunere, a acceptat şi a promis sprijin pentru apariţia publicaţiei, aceasta devenind o revistă culturală a oraşului.

Aşadar, din iunie 2003, revista „Bocşa culturală” apare trimestrial, redactată de bibliotecă, editată la editura „Timpul” – astăzi TIM – din Reşiţa şi coordonată de Gabriela Tiperciuc-Şerban cu sprijinul lui  Gheorghe Jurma.

Iar dacă fondatorul revistei este considerat, pe bună dreptate, Victor Creangă, poetul Octavian Doclin poate fi considerat, fără dubii, cel mai important susţinător al acestei minunate „întâmplări” culturale!

• Din cine este format colectivul redacțional actual?

Colectivul redacțional este redus numeric, deoarece ne lovim de o problemă cu care, de altfel, se confruntă și alte publicații. Toată lumea are impresia că din realizarea unei reviste se câștigă bani. Am avut chiar surpriza să fiu întrebată de unii dascăli cu cât sunt eu plătită și cât plătesc eu pentru articole. Ori așa ceva nu există. Noi nu avem bani decât pentru tipărirea revistei, datorită actualului primar, Gabriel Eugen Cismăneanțu, și Consiliului Local, cărora le-am mulțumit întotdeauna pentru receptivitate și înțelegere. Atât. Revista „Bocşa culturală” oferă informaţii de interes public pentru comunitatea locală şi este cuprinsă în activitatea bibliotecii de informare a utilizatorilor, de animaţie culturală şi comunicare a colecţiilor, de atracţie a nonpublicului spre lectură, spre bibliotecă. O am cuprinsă în fișa postului și este, putem spune, „o sarcină de serviciu”, pe care, da, eu o îndeplinesc cu pasiune. Și atunci, ca să nu mai existe discuții de nici un fel, colectivul redacționaleste colectivul bibliotecii, adică cei doi vrednici bibliotecari, și editorul – criticul și scriitorul Gheorghe Jurma. Bineînțeles că eu am o echipă cu care mă consult și colaborez foarte strâns, o echipă de oameni cu care lucrez de foarte multă vreme, cum sunt: prof. Stela Boulescu, muzicologul Constantin Tufan Stan, pr. Doru Melinescu și încă alții câțiva.

• Cum s-a construit în timp revista? Care au fost personalitățile care și-au adus cel mai mare aport în publicare?

Ca orice revistă, încă de la început am construit câteva rubrici permanente. Nu multe. Suficiente pentru a ilustra caracterul enciclopedic al publicației: literatură, istorie, religie, muzică, folclor, educație, biografii și monografii, evenimente, toate acestea sunt surprinse în paginile celor 100 de numere. Și aici pot afirma cu mândrie că cele mai citite și bine primitede către public sunt rubrici precum: „Să vorbim românește” (inițiată și susținută de prof. Stela Boulescu), „Dascăli de frunte” (inițiată de prof. Dimitrie Costa și susținută de prof.drd. Liana Ferciug), „Să ne prețuim valorile” (rubrică inițiată de pedagogul-artist Maria Goian și continuată de mine), „Pagini de istorie”(excelentă rubrică a istoricului Mircea Rusnac), etc. Nu lipsite de interes sunt și paginile semnate de tineri, de elevi, care se dovedesc a fi, unii dintre ei, foarte creativi.

Am dovedit că suntem receptivi la noutate, însă nu am uitat nici tradițiile, istoria, trecutul. Avem satisfacția de a obține câteva colaborări importante, astfel crescând valoarea revistei: scriitori, muzicologi, istorici, sociologi, filologi. Însă fiecare semnatar din paginile publicației noastre este deosebit de important. Este unic în felul său, iar contribuția sa este esențială. Răsfoind cele două bibliografii ale revistei (prima realizată pentru perioada 2000 – 2009, iar cea de-a doua pentru perioada 2009 – 2013) am redescoperit nume importante care au acceptat să publice (gratuit!) în „Bocșa culturală” și voi enumera câteva: muzicologul Doru Popovici, muzicologul Dumitru Jompan, scriitorul Radu Theodoru, muzicologul Constantin Tufan Stan, poetul Octavian Doclin, muzicologul Damian Vulpe, regretatul istoric, profesor universitar Nicolae Bocșan, regretatul profesor Gheorghe Luchescu, traducătorul Simion Dănilă, scriitorul și remarcabilul ufolog român Dan D. Farcaș, istoricul Mircea Rusnac, scriitorul și istoricul literar Ionel Bota, evident scriitorul Gheorghe Jurma, poetul Nicolae Sârbu, publicistul Erwin Josef Țigla, bine cunoscutul poet și jurnalist Robert Șerban, scriitoarea Viorica Gligor, scriitoarea Edith Cobilanschi, scriitoarea Nina Ceranu, pr.dr. Valentin Bugariu, istoricul Dana Bălănescu, remarcabilul istoric și critic literar Cornel Ungureanu, scriitorul Vasile Bogdan, scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu, scriitorul Gheorghe Secheșan, scriitorul Titus Suciu, scriitorul Daniel Luca, scriitoarea Maria Nițu și mulți alții…Sunt nume importante pe harta culturală a Banatului și nu numai și bineînțeles că dau greutate revistei.

Revista „Bocşa culturală” apare, din anul 2003, la editura TIM din Reşiţa cu ISSN 1582-9375, în format A4, coperta color, în 200 de exemplare şi circulă în ţară şi străinătate. Prin rubricile permanente deţinute, revista debutează și promovează tinere talente, promovează turismul (local, zonal, naţional şi internaţional), activităţi literare, sportive şi educaţionale, arta, profesionalismul, talentul şi excelenţa. Iar între personalitățile care au sprijinit necondiționat revista de-a lungul vremii, într-un fel sau altul, se află: regizorul Ioan Cărmăzan, muzicologul Doru Popovici, regretatul sculptor Constantin Lucaci, omul politic Sorin Frunzăverde, scriitorul și istoricul literar Cornel Ungureanu, poetul Octavian Doclin, scriitorul Ilie Chelariu, Prea Sfințitul Părinte Lucian – Episcopul Caransebeșului, jurnalistul Doru Dinu Glăvan, pr.dr.duhovnic Ionel Petrica, oameni de afaceri bocșeni precum Ionel Pau și Radu Gligor și… sigur mai sunt și alții de care nu-mi amintesc acum.

• Sunt convinsă că fiecare număr este important pentru echipa de redacție, dar, totuși, care au fost momentele de glorie ale revistei de-a lungul anilor?

Fiecare număr este deosebit de important pentru noi și cu fiecare număr revista pare mai frumoasă, mai reușită, mai interesantă. Asta ne și dorim. Acesta este scopul: ca de la număr la număr să fie mai interesantă, mai atractivă. Și-i mulțumesc domnului Gheorghe Jurma pentru toate îndrumările și pentru tot sprijinul și pentru toate criticile care, în timp, s-au dovedit constructive. Unul dintre momentele de glorie ale revistei a fost cel din 2003 când „Bocșa culturală” a trecut de la faza de „foaie” la cea de „revistă” în adevăratul sens. Apoi, evident, momente de glorie au fost la aniversarea revistei – la 10 ani, la 15 ani și iată, pregătim numărul 100 și, la anul, sărbătoarea celui de-al 20-lea an. Sunt momente importante pentru orice publicație, sunt momente de bucurie și satisfacție cu atât mai mult cu cât este vorba despre o revistă culturală, iată, cu tradiție.

• Credeți că revistele de cultură tipărite mai au viitor în această epocă digitală, în care toată lumea citește „online”?

Eu cred, încă, în tipar. Și asta afirm nu doar din prisma managerului cultural care participă la nenumărate evenimente și ia contact cu scriitori, editori, ci și din punctul de vedere al bibliotecarului care are tangență cu publicul cititor. Atâta timp cât acest public cititor există, cât bibliotecile au cititori, cât la prezentările de cărți și întâlnirile cu scriitorii există public și se vând cărți, tiparul nu este în pericol. Bineînțeles că nici editorii și nici scriitorii nu se îmbogățesc din asta, dar… „nu sperați că veți scăpa de cărți” (și chiar recomand acest excelent volum care redă convorbiri ale lui Jean-Philippe de Tonnac cu Jean Claude Carrière și Umberto Eco). Evident, rolul celor care slujesc cartea este foarte important. Ei trebuie să dețină „arta” de a cuceri cititorul, de a-i stârni interesul pentru lectură, de a-i dezvolta bucuria foșnetului și mirosului paginilor tipărite. Este valabil și în cazul revistelor culturale. Mai mult, eu consider revistele culturale mult mai utile și mai importante decât alte publicații, deoarece în paginile acestor reviste e adunată istoria unui loc, unui spațiu. Sunt „arhivate” evenimente și adevărate tezaure pe care nu le găsești în altă parte.  Și, da. Cine este pasionat de lectură citește sub orice formă, de pe diferiți suporți informaționali. Cred că „nu vom scăpa” de varianta tipărită, doar că tirajele revistelor de cultură scad și, mai nou, toate aceste reviste circulă și online.Ceea ce este foarte bine! Așa avem și noi cititori și colaboratori din toată lumea: Germania (Cristian Paul Mozoru, Peter Kneipp), SUA (Anca Coon, Ben Todică), Norvegia (Felicia Voinea) etc.

• Ce își propune revista pentru anul Centenarului? Dar pe termen lung?

Ținând cont de această importantă sărbătoare a Centenarului Marii Uniri, în paginile revistei „Bocșa culturală” cititorii vor regăsi rubrica „Istorie”, care va avea subiecte elocvente. De exemplu: participanți bocșeni la 1 Decembrie 1918. Pe termen lung, ne propunem ca unele dintre rubricile revistei să le constituim în volume. De exemplu rubrica „Dascăli de frunte” poate deveni o carte importantă a Bocșei; „Să vorbim corect românește” ar fi un volum deosebit de interesant și util; „Participanți bocșeni la 1 Decembrie 1918”este un volum în lucru, pe care sperăm să-l lansăm la aniversarea bibliotecii, adică în vară. Și, evident, ne dorim să păstrăm actualii colaboratori, dar și să atragem unii noi, să menținem rubrici interesante și să atragem cititori tineri. Să fim atractivi pentru tineri.

• Cum ați descrie într-un cuvânt viața culturală din Bocșa azi?

Diversă.

• Despre OMUL Gabriela Șerban, din nou … Care e lucrul pe care l-ați dorit întotdeauna să îl faceți și încă nu l-ați făcut?

N-am călătorit, încă, la Paris. Și-mi doresc cu ardoare. Și, probabil, următoarea „călătorie de plăcere” va avea destinația Paris. De obicei, ce-mi doresc foarte tare, îndeplinesc. Dar, chiar trebuie să-mi doresc acel lucru.

• Dacă s-ar ivi oportunitatea de a transmite un mesaj unei mase mari de oameni, care ar fi acel mesaj?

Să învețe să se bucure de lucrurile mărunte; să învețe să privească în jur și să încerce să vadă frumusețea acestor lucruri, și-apoi să poată exclama: „cât de minunate sunt lucrurile Tale, Doamne, toate întru înțelepciune le-ai făcut!” și, ascultând și îndemnul gânditorului german Goethe, să nu lase să treacă nici o zi fără să asculte, să vadă sau să citească ceva frumos.

Vă mulțumesc și doresc viață lungă revistei și un impact maxim în comunitate!

Nicoleta MARCU