Patrimoniul Banatului de Munte în ultima sută de ani, dar și cum ar putea fi acesta pus în valoare pentru generațiile viitoare – aceasta a fost tema unei întâlniri de suflet derulate ieri la sediul Direcției Județene pentru Cultură din Caraș-Severin. Iar concluzia la care s-a ajuns în urma discuțiilor și expunerilor nu este deloc una nouă sau surprinzătoare: Caraș-Severin-ul are din abundență obiecte de patrimoniu, în special de patrimoniu industrial, domeniu spre care și-au îndreptat atenția participanții la eveniment, dar, din păcate, lipsește interesul, voința sau poate chiar capacitatea ca acestea să fie readuse la lumină.

Evenimentul, organizat de  fundația ACTIVITY în parteneriat cu Direcţia pentru Cultură s-a derulat pe două direcții: o expoziție de fotografii cu obiectivele industriale bănățene și un workshop cu tema „Ieri, azi, mâine – ce lăsăm generației viitoare”, o întrebare pe care Nadia Potoceanu, președintele fundației Activity mărturisește că și-a pus-o de multe ori pe vremea când preda elevilor.

„Poate nu este rău să le lăsam chiar amintirea a ceea ce s-a dezvoltat în Banatul de Munte, pentru că până la urmă de aici au plecat, și de la CSR și de la UCMR, oameni bine pregătiți în toate colțurile României. Acțiunea aceasta este doar un prim pas, încercăm cu acest start să vedem dacă nu putem integra obiectivele de patrimoniu industrial într-un circuit turistic pentru a promova Banatul de Munte. Am fost noi monoindutriali atât Reșița cât și Bocșa, dar lumea merge înainte și noi trebuie să mergem înainte”, a explicat Nadia Potoceanu, în opinia căreia un astfel de circuit turistic, bazat de patrimoniul industrial, ar trebui să cuprindă zona Ocna de Fier – Bocșa, acolo unde au fost realizate primele cuptoare, Reșița, Anina și Moldova Nouă.

Inginerul Marius Hegeduș a fost o prezență deosebită în cadrul acțiunii, cu prezentarea „1918-2018, o sută de ani de la reîntregirea României, o sută de ani de istorie zbuciumată, de continuare a dezvoltării industriale și a creației tehnice la Reșița”. Acesta a vorbit despre istoria și industria Reșiței și deosebit de valorosul patrimoniu care există în prezent în municipiul de pe Bârzava, patrimoniu cu un potențial extraordinar, dar din păcate de multe ori ignorat.

„Nu este valorificat din lipsă de educație istorică în primul rând. Este o mentalitate deficitară la care trebuie pusă temelia de jos. De la grădiniță, trebuie învățată istorie”.

Această idee a fost întărită și de directorul DJC, Liubița Raichici, care a atras atenția asupra faptului că de multe ori nu găsirea unei finanțări pentru reabilitarea unor monumente reprezintă o problemă, ci mentalitatea oamenilor, faptul că aceștia uneori nu înțeleg de ce ar trebui să se zbată pentru punerea în valoare a unor obiective.

„De aproape zece ani spun că la aceste ore opționale ale elevilor din Caraș-Severin trebuie introdusă istoria, mai ales cea tehnică a județului, geografia și așa mai departe. Lipsește acestă componentă. La toate acțiunile noastre, nu avem copii sau elevi interesați, deși anunțăm evenimentul. Nu vin exact pe motivul acesta, că nu există un interes real. Iar ca să existe un interes real trebuie să știi ce lucruri s-au produs și cum”, a explicat Liubița Raichici.

Directorul Direcției de Cultură din Caraș-Severin a mai precizat că la ora actuală în nivelul județului este realizată, la solicitarea Ministerului Culturii, o listă cu toate monumentele care se află într-o stare avansată de degradare și care mai pot fi salvate.

Karina TINCUL

Turismul religios, din ce în ce mai căutat la nivel mondial, este practic ignorat în județul Caraș-Severin. Asta în ciuda faptului că zona se poate lauda cu numeroase biserici sau mănăstiri de o frumusețe și cu un farmec aparte, cum ar fi biserica de la Glimboca, supranumită Voronețul Banatului sau mănăstirea Nera, unde măicuțele prepară produse naturiste aflate la mare căutare.

Un prim pas pentru promovarea acestui tip de turism de nișă s-a încercat prin intermediul unui proiect transfrontalier implemetat de fundația Activity pentru resurse umane şi dezvoltare durabilă din Reșița, în cadrul căruia a fost realizat filmul „Călătorește, crede, fii sănătos”. În cadrul peliculei, au fost prezentat un adevărat traseu turistic pe la unele din cele mai reprezentative biserici și mănăstiri, nu doar din Caraș-Severin, ci din întregul Banat, cum ar fi mănăstirile Călugăra sau Nera, cunoscuta Mraconia, supranumită și mănăstirea de sub apă, situată în zona cazanelor mici ale Dunării, în apropiere de statuia lui Decebal, mânăstirea „Sfânta Ana” din Orșova, Piatra Scrisă sau biserica de la Glimboca.

„Filmul s-a făcut în ideea că turismul religios la ora actuală a devenit un turism de nișă, care este din ce în ce mai căutat, iar Banatul are foarte multe biserici. Chiar zicea Liubița (n.r Raichici, cea care s-a ocupat de traducere în cadrul proiectului) că nu am prezentat câte ar fi dorit, dar noi a trebuit să ne limităm la un anumit spațiu, la un anumit volum al informațiilor. Filmul va fi dat la Bibliotecă, Universității, avem 20 de CD-uri și probabil că vom mai face încă vreo 30, pentru că este nevoie, sunt convinsă. S-a filmat în tot Banatul, filmările cu drona le-a făcut Georgian Popovici, iar filmările la sol le-a făcut Bujorel Purice. O să încercăm să îl punem și pe youtube”, a explicat președintele fundației Activity, Nadia Potoceanu.

Filmul a fost prezentat joi la Reșița, ocazie cu care au fost acordate și diplome de absolvire cursanților care au participat la cursul „Turism și economia turismului”, susținut de conferențiar universitar doctor Mirela Minică:

„Practic am făcut o introducere în conceptele principale de turism, analiza pieței turistice, identificarea obiectivelor turistice dintr-o anumită zonă, în special zona Banatului. Am lucrat mult prin metode informale, nu s-a învățat ca la școală, ci pur și simplu prin descoperire, fiecare a venit și a prezentat pentru anumite localități punctele pe care le consideră de interes și am încercat să facem un traseu care să cuprindă Banatul cu puncte de vizitare și diverse rute care să fie cuprinse într-un circuit național care să pornească de la București și să se închidă la Belgrad, o legătură între cele 2 capitale, trecând prin Banatul Românesc și Banatul Sârbesc”.

Proiectul „Provocare și oportunitatea dezvoltării turismului în teritoriul nostru comun” are o valoare de peste 200.000 de euro, este finanțat în cadrul  Programului INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia și implementat în colaborare cu Primăria Veliko Gradişte din Republica Serbia şi Primăria Moldova Nouă.

Karina TINCUL

Centrul municipiului Reșița a găzduit în această după-amiază un Târg gastronomic organizat în cadrul unui proiect transfrontalier de Fundația Activity pentru resurse umane și dezvoltare durabilă în colaborare cu Primăria Reșița și cu Primăria din Veliko Gradiște.

Timp de câteva ore, reșițenii care au trecut prin zona centrală a orașului și s-au oprit la standurile amenajate cu mâncare au putut savura aperitive, grătare, tocăniță și sarmale cu mămăligă, ciorbă de fasole dar și de pește, gogoși, covrigi, clătite și ciocolată de casă. Totul pe gratis, după cum explica și principalul organzator al evenimentului, Nadia Potoceanu, președintele fundației Activity.

„Sunt bucuroasă că au fost așa mulți vizitatori și că toată lumea este entuziasmată.  Am avut un sentiment ciudat, deși s-a anunțat că este gratis, cei mai săraci dintre vizitatori au vrut să plătească”.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157694313072781″]

Târgul gastronomic a fost precedat de atelierul de lucru „Turism gastronomic și de relaxare”, derulat la sediul Primăriei Reșița și în cadrul căruia au fost abordate teme legate de oportunitățile turismului în Reșița și Caraș-Severin și de importanța turismului gastronomic în păstrarea tradițiilor. La evenimente au fost prezenți din partea partenerilor sârbi, consulul Serbiei la Timișoara, Vladan Tadic și primarul din Veliko Gradiște, Dragan Milic.

Cele două manifestări au avut loc în cadrul proiectului „Provocare și oportunitatea dezvoltării turismului în teritoriul nostru comun”, finanțat prin programul INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Serbia. Valoarea totală a proiectului este de 231.640 de euro.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157668232304868″]

Karina TINCUL

Posibilitățile de dezvoltare ale turismului din Caraș-Severin au fost dezbătute ieri la sediul Primăriei Reșița, în cadrul unui atelier organizat de fundația Activity cu ocazia Zilei Internaționale a Turismului.

„Ne dorim cu toții ca județul nostru să devină ceea ce trebuie să fie de fapt, un județ în care turismul să fie la el acasă, și turiștii să fie respectați”, a precizat cu acest prilej președintele fundației Activity, Nadia Potoceanu, care a recunoscut însă că din păcate, la ora actuală, turismul cărășean este încă departe de ceea ce ar putea deveni și de ceea ce se oferă în alte țări, problemele fiind cele deja cunoscute, de la cele legate de unitățile de cazare până la cele de infrastructură. Mai mult decât atât, aceasta s-a arătat deranjată de lipsa de interes și implicare a celor din domeniu și în special a factorilor de decizie din județ:

„Lumea nu este receptivă, parcă suntem prea opaci, indiferenți. Oameni buni, trebuie să facem ceva cu zona noastră și nu putem singuri, câte unul. Toată lumea trebuie să lucreze împreună”.

Întâlnirea a fost organizată în cadrul proiectului „Provocarea și oportunitatea dezvoltării turismului în teritoriul nostru comun”, finanțat prin Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia, proiect în cadrul căruia se dorește și găsirea unui brand al județului Caraș-Severin.

„Cineva mi-a propus să facem un brand din apele Banatului, pentru că avem ape minerale, avem Herculanele, avem apa de la la Calina, avem la Rusova o apă deosebită, bună pentru foarte multe afecțiuni și pe care nimeni nu o exploatează încă, izvorul este în curtea bisericii, e adevărat că nu are un gust deosebit, dar este foarte eficientă pentru sănătate, avem cascada de la Bigăr, avem Ochiul Bei, avem Balta Nera, există foarte multe lucruri de arătat”, a precizat Nadia Potoceanu, care a adăugat că, de asemenea, se poate pune accent pe turismul culinar sau pe cel religios.

Pe de altă parte, președintele fundației Activity a afirmat că un alt aspect important și care nu este exploatat se referă la patrimoniul industrial, județul Caraș-Severin fiind practic cel mai reprezentativ din acest punct de vedere din România.

Prezent la întâlnire a fost și profesorul Gheorghe Popovici, autorul celei mai cuprinzătoare cărți despre Banatul Montan, care a făcut la rândul său o pledoarie pentru dezvoltarea turismului din zonă, venind cu câteva propuneri în acest sens ce ar putea da un imbold turismului de aventură sau celui tematic din județul Caraș-Severin.

Dezbaterea de la Reșița a fost urmată de o deplasare la monumentul turismului de la Rusca Montană,  monument unic în lume, ridicat în anii 1936-1937 la inițiativa Clubului Turistic Bănățan.

Karina TINCUL

Obiectivele turistice din județul Caraș-Severin vor putea fi accesate prin intermediul unei aplicații pentru telefonul mobil, aplicație creată în cadrul unui proiect transfrontalier implementat de fundația Activity din Reșița, în colaborare cu Primăriile din Moldova Nouă și Veliko Gradiște. Lansarea oficială a proiectului a avut loc săptămâna aceasta la Universitatea Eftimie Murgu din Reșița.

„Proiectul este interesant pentru că în afară de lucrurile cu care noi suntem deja obișnuiți, partea de instruire și de training, avem foarte multe lucruri concrete, cum ar fi o aplicație IT, care va fi foarte interesantă pentru telefon și calculator, privind obiectivele turistice din cele două zone. Această aplicație va conține nu doar locația ci și mult mai multe informații despre obiectivul respectiv și va fi în limba română și în limba engleză. Al doilea lucru interesant va fi reprezentat de crearea a 7 drumuri, trasee turistice cu nume specifice, drumul romantic, drumul bunicilor, drumul îndrăgostiților, care vor fi dotate cu aparatură din lemn pentru a favoriza socializarea și două dintre ele cu aparatură sportivă, la Moldova Nouă și la Veliko Gradiște”, a precizat managerul proiectului, Nadia Potoceanu.

Proiectul „Provocare și oportunitatea dezvoltării turismului în teritoriul nostru comun” are o valoare de 231.640 de euro, termenul de finalizare fiind iulie 2018.

Pe lângă realizarea traseelor turistice și a aplicației IT, prin acest proiect se mai dorește și realizarea unui film despre turismul medical și religios, precum și a unor CD-uri care descriu obiectivele turistice românești și sârbe și legenda lor, organizarea unui târg gastronomic în Reșița, Veliko Gradiște și Moldova Nouă, crearea unui brand de promovare a teritoriului comun ca destinație turistică atractivă, instruirea a 40 de persoane în domeniul turismului.

Karina TINCUL

Autoritățile locale din Moldova Nouă și Veliko Gradişte vor lucra la promovarea turismului transfrontalier, dezvoltarea unei cooperări durabile între operatorii de turiști din cele două zone și chiar crearea unui brand comun pentru atragerea turiștilor. Totul în cadrul unui proiect finanţat prin Programul INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia. 

„Provocare și oportunitatea dezvoltării turismului în teritoriul nostru comun” este numele respectivului proiect, implementat de fundaţia ACTIVITY pentru resurse umane şi dezvoltare  durabilă Reşiţa, care este partenerul lider, alături de Primăria Veliko Gradişte din Republica Serbia şi Primăria Moldova Noua. Valoarea totală a proiectului este de 231.640,50 euro, acesta urmând să se finalizeze în luna iulie 2018.

Obiectivul general al proiectului este „îmbunătățirea standardelor de calitate a vieții în regiunea proiectului prin promovarea turismului tematic, susținerea și extinderea rețelei de cooperare durabilă între operatorii de turism din zona transfrontalieră și stimularea dezvoltării turismului”, după cum se precizează într-un comunicat de presă al fundației Activity.

Obiectivele specifice sunt: sprijin pentru dezvoltarea ofertelor turistice transfrontaliere, sprijinirea creării unui brand comun și a îmbunătățirii standardelor de calitate ale serviciile oferite de companii, instruire pentru îmbunătățirea serviciilor turistice.

Printre rezultatele așteptate ale proiectului se numără: crearea a 7 trasee turistice marcate și dotate cu mobilier specific în regiunile noastre, realizarea unei aplicații IT cu informații despre obiectivele turistice din regiunea noastră (pentru PC și telefon), a unui film despre turismul medical și religios, precum și a unor CD-uri care descriu obiectivele turistice românești și sârbe și legenda lor, organizarea unui târg gastronomic în Reșița, Veliko Gradiște și Moldova Nouă, crearea unui brand: organizarea unei Zile a Dunării și „Zilei Turismului” în Moldova Nouă, Veliko Gradiște și Reșița, care vizează promovarea teritoriului comun ca destinație turistică atractivă, instruirea a 40 de persoane în domeniul turismului.

Karina TINCUL

Liceul Tehnologic Clisura Dunării din Moldova Nouă se poate mândri de anul acesta cu un parc nou nouț, la  realizarea căruia și-au adus contribuția chiar elevii unității de învățământ. Parcul, unul dintre cele patru pe care le are cel mai mare liceu din județul Caraș-Severin, a fost reabilitat în cadrul unui proiect implementat de Fundația Activity, în colaborare cu Primăria Moldova Nouă și bineînțeles cu școala beneficiară.

Fundația Activity este la cel de-al doilea proiect de acest gen, primul fiind derulat la Liceul Mircea Eliade din Reșița, amintea, cu ocazia inaugurării parcului de la Moldova Nouă, președintele fundației, Nadia Potoceanu: „Am lucrat aici, la Moldova Nouă, pentru că liceul este cel mai mare din județ, are foarte multe parcuri și consider că merita să aibă un astfel de proiect. Necazul este că a plouat, că foarte multe flori nu s-au prins, nu știu care este motivul, dar sper ca până la Ziua Dunării să reușim să refacem totul. Mă bucur că am lucrat cu copiii, pentru că până la urmă e parcul lor, este orașul lor și este foarte important pentru ei”.

Reprezentantul Primăriei Moldova Nouă în cadrul proiectului, Sașa Ocanovici, s-a declarat mulțumit de rezultatul obținut și și-a exprimat speranța ca pe viitor colaborarea cu Fundația Activity să continue și să fie reabilitate și celelalte trei parcuri ale liceului în care își desfășoară activitatea peste 1.800 de elevi.

La rândul său, directorul adjunct la Liceului Tehnologic Clisura Dunării, Mariana Doina Lupu, a remarcat plăcerea cu care elevii s-au implicat în reabilitarea parcului, educația ecologică a tinerilor fiind de altfel un alt scop al acestui proiect: „Copiii au fost foarte implicați și au făcut totul cu plăcere. În fiecare zi au fost tot mai mulți elevi care au dorit să se implice în proiect. Printre rezultatele așteptate la acest proiect au fost educația ecologică și chiar conștientizarea elevilor de a trăi într-un mediu curat, într-un mediu cât mai natural, astăzi când poluarea joacă un rol atât de mare în viața noastră”.

De la inaugurarea parcului nu au putut lipsi elevii care și-au adus contribuția, mai mică sau mai mare, la reabilitarea spațiului verde de care se vor putea bucura pe viitor. Una dintre participante, elevă în clasa a XI-a, a povestit cu câtă plăcere a participat la acest proiect, primul de acest gen derulat la liceul din Moldova Nouă: „Să lucrez la acest proiect a fost o oportunitate de a colabora cu toată echipa școlii, să lucrez împreună cu colegii și cred că parcul reprezintă un beneficiu atât pentru noi cât și pentru locuitorii orașului. Sper că, peste ani de zile, atunci când o să revin aici în liceu, o să privesc cu nostalgie la acest parc și o să mă gândesc la vremurile când eram și eu tânără”.

Implicarea elevilor în proiect nu se oprește aici, ei fiind cei care se vor ocupa pe viitor de întreținerea spațiului verde la înfrumusețarea căruia și-au adus contribuția cu atât entuziasm.

Proiectul „Verde pentru școala mea” este finanțat de Fundaţia pentru Parteneriat şi MOL România, având o valoare de aproape 13.000 de lei, din care 33% reprezintă contribuția partenerilor.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157654700013916″]

Karina TINCUL

Fundația Activity pentru resurse umane şi dezvoltare durabilă a sărbătorit săptămâna aceasta 15 ani de activitate, 15 ani de muncă și de proiecte implementate cu succes. Activitățile aniversare au fost deschise ieri cu o expoziție de valorificare a ultimelor două proiecte derulate de fundație. 

La manifestarea găzduită de Direcția pentru Cultură din Caraș-Severin au fost prezenți alături de președintele fundației Activity, Nadia Potoceanu, directorul Direcției de Cultură, Liubița Raichici, criticul Ada Cruceanu, directorul executiv al Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Timișoara, Anca Lolescu, numeroși membri și colaboratori ai fundației aniversate.

Succesul obținut de-a lungul anilor de fundația Activity s-a bazat în primul rând pe munca depusă de întreaga echipă, a ținut să precizeze Nadia Potoceanu: ”Au fost 15 ani grozavi, 15 ani de muncă, de pasiune, nu a mea în exclusivitate pentru că totdeauna am avut o baftă nemaipomenită, să am un colectiv care m-a ajutat. Primul meu coleg la fundație, care chiar a lucrat și a lansat fundația în mod grozav a fost Dana Busuioc, care la ora actuală este la Berlin, și care a contribuit la lansarea celor două organizații realizate de Activity care funcționează și astăzi în Reșița și anume Clubul Femeilor Manager și Centrul de Voluntariat”.

Acțiunea aniversară derulată la sediul Direcției de Cultură a fost și un bun moment pentru ca Nadia Potoceanu să își amintească de primul proiect al fundației Activity: ”Se numea ”De patru ori femeie” și se chema așa nu pentru că la vremea respectivă era în vogă Tatu cu ”De trei ori femeie”, ci pentru că erau 4 județe implicate în proiect: Arad, Timiș, Hunedoara și Caraș-Severin. A fost un proiect deosebit și prin el s-a făcut Clubul femeilor manager”.

Invitații la aniverservarea celor 15 ani de activitate ai fundației reșițene au avut ocazia să admire o expoziție de valorificare a ultimelor două proiecte derulate de Activity: ”Concentrează-te pe artele tradiționale ca mijloc de creștere economică”, finanțat prin programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia și ”Banca europeană de amintiri”, derular prin programul Grundtvig.

După cum preciza chiar directorul fundației Activity ”totdeauna ultimele proiecte sunt cele mai importante pentru că la fiecare dintre ele, la următorul știi că ai greșit sau nu ai greșit ceva și faci ceva în plus”. De altfel, ultimele 3 proiecte derulate de fundației Activity au fost trecute în Ghidul de bune practici pentru Comunitatea Europeană. Importanța proiectelor derulate de Activity a fost subliniată și de directorul Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră din Timișoara, Anca Lolescu, care  a ținut să fie prezentă la aniversare și să-i transmită felicitările sale Nadiei Potoceanu: ”Pentru mine este un exemplu de om și a fost încă de când am cunoscut-o, cu mult înainte să fiu la BRCT. Este un exemplu ca femeie, ca mamă, ca manager, dar și în calitate de conducător de proiecte. Să ne vedem și când împlinește fundația 30 de ani”.

Cu ocazia aniversării celor 15 ani de activitate ai fundației Activity, directorul organizației a anunțat că pe viitor vor interveni o serie de modificări în statutul fundației: ”Vom schimba modul de alegere al conducerii, președintele va fi ales doar pe 4 ani, pentru că am și eu o vârstă și sper ca tineretul din jurul meu să înceapă să se implice”.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157648097470173″]

Karina TINCUL

La această întrebare au încercat să răspundă preţ de nu mai puţin de 1 an, actorii principali ai proiectului ,,Concentrează-te pe artele tradiţionale, ca mijloc de creştere economică”, Fundaţia Activity pentru resurse umane şi dezvoltare durabilă, din postura de partener lider, partenerul transfrontalier –  Primăria Veliko Gradişte şi partenerul local – Primăria Moldova Nouă.

Valoarea totală a proiectului derulat prin programul IPA de cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia, care a căutat să conştientizeze comunităţile în legătură cu valoarea manufacturii de tradiţie din regiunea de graniţă româno – sârbă – altfel spus Banatul Istoric, prin evidenţierea şi revitalizarea meşteşugurilor artizanale locale şi dezvoltarea abilităţilor creative ale populaţiei, a avut o valoarea de 167.110 euro, din care 142.043 euro (85%) a reprezentat contribuţia din fondurile UE iar 25.066 de euro (15%) co-finanţarea proiectului şi contribuţia partenerilor.

Interesul în jurul artelor tradiţionale a semnificat, între altele, mai multe ateliere de lucru în care doritorii au învăţat olăritul, croşetatul, tricotatul, broderia, pictura pe sticlă.

Sala de conferinţe a Hotelului Rogge din Reşiţa a fost martora întâlnirii finale a partenerilor implicaţi, a concluziilor acestora dar şi a dezideratului neîmplinit, despre care ne-a vorbit managerul proiectului, profesor univ. Nadia Potoceanu, Preşedinte Fundaţia Activity:

La rândul ei, Iasmina Petrovici, reprezentant al Primăriei Veliko Gradişte a declarat că proiectul s-a bucurat de un real succes, atât din punct de vedere al implementării acestuia, cît şi al modului în care acesta a prins în rândul comunităţii de acolo.

 Din partea primăriei Moldova Nouă, cuvântul partenerului local a fost adresat de Saşa Ocanovici, cel care a mulţumit tuturor celor implicaţi pentru experienţa memorabilă şi pozitivă pe care proiectul l-a însemnat pentru Moldova Nouă.

 Sergiu TABAN