Premiul „Alexander Tietz“, acordat anul de Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița, a ajuns anul acesta în Austria, fiind înmânat prim-ministrului Landului Stiria, Hermann Schützenhöfer.

Oficialul austriac a fost premiat pentru merite deosebite în sprijinirea etniei germane din Banatul Montan, în cadrul unei ceremonii festive organizate în reședința guvernamentală din Graz. La festivitate a participat secretarul 2 al ambasadei României la Viena, Adrian Adam, reprezentanți ai capitalei Graz, ai Diecezei romano-catolice de Graz – Seckau, ai Mișcării Federaliste Europene, ai Asociației Culturale „Südmark” din Graz, ai vincențienilor laici din Stiria, ai Crucii Negre Austriece, filiale Stiria, ai Guvernului Landului și ai structurilor acestora teritoriale, prefecți (Bezirkshauptmann), reprezentanți ai Parlamentului Stiriei și primari.

Distincția a fost înmânată de președintele Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Erwin Josef Țigla, și vicepreședintelui Christian Paul Chioncel.

Premiul anual, cea mai importantă recunoaștere acordată de Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița, încununează meritele deosebite realizate în conservarea, păstrarea și perpetuarea limbii, culturii, civilizației și spiritualității germanilor din spațiul Banatului Montan.

Karina TINCUL

Julius Meier-Grafe, unul dintre cei mai buni cunoscători ai picturii franceze, s-a născut la Reşiţa. Anul acesta, Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa va marca împlinirea a 80 de ani de la moartea istoricului care a scris monografii despre Van Gogh sau Paul Cézanne.

Personalitate aproape uitată în Banat, Julius Meier-Graefe s-a născut la Reşiţa, la 10 iunie 1867 şi a fost un cunoscut critic şi istoric de artă al secolului XIX.

După studii inginereşti la München, Julius Meier-Graefe a urmat, după plecarea sa la Berlin în anul 1890, studii de istorie şi istorie a artelor plastice. A trăit mai mult la Paris, fiind unul dintre cei mai buni cunoscători ai picturii franceze din secolul al XIX-lea. În scrierea sa în trei volume (apărute: 1904, 1914 – 1924) „Istoria dezvoltării artei moderne“, i-a consacrat impresionismului francez un loc aparte.

Printre monografiile artiştilor plastici scrise de Julius Meier-se numără şi cele ale lui Paul Cézanne şi Vincent van Gogh. Cu pana ascuţită şi limbă ageră, el a scris şi publicat multe materiale despre arta plastică contemporană lui.

Este cunoscut ca unul dintre importanţii antemergători ai impresionismului.

Julius Meier-Graefe a murit la 5 iunie 1935, în Vevey, Elveţia.

Anul acesta, la 80 de ani de la moarte, Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa va marca momentul printr-un plic filatelic ocazional şi o ştampilă adecvată.

„Una dintre misiunile culturale însuşite de către Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin şi de către Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa este cea de a reaminti iubitorilor de cultură şi spiritualitate personalităţile care s-au născut sau au trăit pe meleagurile Banatului Montan, numele lor fiind trecute în cartea de aur a acestui spaţiu de interferenţe culturale”, susţin reprezentanţii FDGR din judeţ.

Diana RADU

Făşangul german la Reşiţa şi în Banatul Montan

Preşedintele Forumului Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin, Erwin Josef Ţigla, ne-a transmis la redacţie un set de informaţii despre ediţia de anul acesta a sărbătorii etnicilor germani. Vă redăm aceste informaţii în integralitatea lor:

„Cu prilejul făşangului, pe străzile Reşiţei umblau mascaţii. În duminica făşangului obiceiul îşi găsea apogeul. Mascaţii cutreierau străzile singuri sau în grup, străzile vuiau de spectatori. Întreaga vale a Bârzavei răsuna de strigături, sunete de zurgălăi, de ţipete de bucurie şi plânsete, sunete de diferite intensităţi şi tonalităţi, acorduri de acordeoane şi alte instrumente muzicale. Copiii fugeau după mascaţi strigând Ripp-Ripp-hali-pup.“

Astfel descria profesorul, scriitorul şi etnograful reşiţean Alexander Tietz în cartea sa „Wo in den Tälern die Schlote rauchen” („Unde fumegă furnalele în văi”) despre perioada de făşang la Reşiţa.

Povestea zilelor de făşang la Reşiţa poate continua cu amintiri ale oamenilor în vârstă de astăzi. Astfel amintindu-şi de anii dintre cele două Războaie Mondiale, ei povestesc despre o atmosferă incadescentă. Toată populaţia era prezentă fie pe stradă ziua, fie în diferitele localuri unde se continua distracţia seara, respectiv toată noaptea. Erau prezentate diferite măşti, diversitatea lor fiind recunoscută şi apreciată de spectatori. Noaptea târziu aveau loc demascările, moment gustat de tot cei prezenţi. Şi nu în ultimul rând, manifestarea culminantă se petrecea în ultima zi a făşangului. La ora 24 se ardea simbolic făşangul sau se înmormânta, depinde de locul desfăşurării manifestării.

Dar de fapt ce înseamnă făşangul? Este perioada cuprinsă între prima săptămână de după Bobotează şi Miercurea Cenuşii, adica ziua în care creştinii apuseni (romano-catolicii, evanghelicii-luterani şi reformaţii) intră în Postul Mare de dinaintea Sărbătorii Paştelui.

Din păcate, războiul, urmările sale şi perioada de persecuţii care a urmat, au condus la „îngheţarea” acestei sărbători. Abia în anii `70 ai secolului trecut, Ansamblul de Operată în limba germană, mentorul activităţii culturale germane din acea perioadă, a revigorat această tradiţie prin organizarea faimoaselor baluri mascate la care participau şi 1.200 de invitaţi. Pentru muzică semnau renumite formaţii de muzică germană din Banatul de Şes şi din Reşiţa. Din păcate, datorită emigrării multor persoane din conducerea ansamblului, acesta şi-a încheiat activitatea în mijlocul anilor `80 şi implicit nu s-au mai organizat aceste baluri.

Primul bal de făşang de după evenimentele din 1989 s-a desfăşurat în anul 1991, în organizarea Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa. De atunci, an de an, asociaţia organizează această manifestare, reuşita ei consemnându-se în fiecare an în cadrul mass-mediei scrise şi vorbite. Anul acesta, balul de făşang se desfăşoară în ziua de 1  martie, pentru a 24-a oară.

Din 2000, asociaţia organizează în perioada făşangului din fiecare an Sărbătoarea tăiţeilor, o manifestare gustată de toţi cei prezenţi. Desigur se servesc tăiţei, se ascultă muzică, se dansează şi se cântă, se ascultă scheciuri.

Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa organizează an de an şi ultima zi a făşangului, o după-amiază de voie bună înaintea intrării în post, Sărbătoarea gogoşilor.

Anul acesta, reşiţenilor li se alătură multe organizaţii şi parteneri în derularea Făşangului german în Banatul Montan. Făşangul 2014 în Banatul Montan reprezintă şi astăzi o prezenţă activă în viaţa tradiţională a etniei germane din Reşiţa şi din întreg judeţul Caraş-Severin.

Erwin Josef Ţigla