În cadrul unei emisiunii Reper 24 live din această lună, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca, a promis că va face publică situația drumurilor județene din Caraș-Severin, în ceea ce privește stadiul lucrărilor de modernizare și reparații. Cu peste 800 de km de drumuri județene, cu investiții puține de-a lungul timpului, cu lucrări făcute prost ori de mântuială, cu cârpeli care au ținut până la prima ploaie, Caraș-Severinul se află în situația ingrată de a avea potențial turistic, locuri ce merită să fie vizitate, dar cu drumuri de acces pe care turiștii nu se încumetă să pornească la drum.

Într-o postare pe pagina sa de socializare, președintele Dunca a făcut publice drumurile pe care se va interveni pentru diferite lucrări. Vă prezentăm în continuare situația acestora, sursa de finanțare și stadiul proiectelor:

Modernizare DJ 571: Intersecție DN 57 – Moldova Nouă – Cărbunari – Sasca Montană – Ciuchici – intersecție DN57, finanțat prin Programul Operațional Asistență Tehnică. Proiectul se află în stadiul de evaluare DUAE privind  achiziția de servicii – realizare proiect tehnic de execuție, actualizare documentații pentru obținerea de avize și autorizații conform certificatului de urbanism.

Modernizare DJ 581 – Intersecția cu DJ 586A Secășeni – intersecția cu DN 57 Grădinari, finanțat prin POR 2014 – 2020 Axa prioritară 6. Conform raportului dirigintelui de șantier, la data de 28 februarie 2021, stadiul fizic al lucrărilor era de 0,54%.

Modernizare DJ 608 Plugova DN 6 – Globurău – Costiș – Borugi – Cornereva – Ohabița – Rusca – DN6, finanțat prin POR 2014 – 2020 Axa prioritară 6. În prezent, partenerii din proiect identifică teren pentru organizarea de șantier. Consiliul Județean va face toate demersurile pentru a asigura cei 5.000 de metri pătrați necesari în fiecare localitate pentru organizarea de șantier, după care va emite ordinul de începere a lucrărilor.

Modernizare DJ 572 Comorâște – Berzovia, aflat în rezervă prin programul POAT. A fost inclus în lista de sinteză, solicitându-se de către Compania Națională de Investiții documentațiile în vederea finanțării obiectivului.

DJ 571A Cornea – Sichevița – Gârnic – intersecție DJ 571 Moldovița, aproximativ 14 Km, va fi depus în viitorul apropiat spre finanțare prin Programul Operațional Regional.

DJ 684 Ruschița – Voislova – limită cu județul Timiș, se află în rezervă în cadrul Programului Operațional de Asistență Tehnică.

În lista de sinteză cu finanțare din fondurile naționale, subprogramul „Lucrări de primă urgență“ se află drumurile:

DJ571 pe teritoriul comunei Sichevița (aproximativ 5 Km), DJ 571B Șopotu Nou – Stăncilova. Au fost introduse în lista de sinteză a CNI în anul 2015, însă conducerea Consiliului Județean Caraș-Severin din acea perioadă nu a răspuns adreselor CNI pentru a înainta documentația, în vederea finanțării obiectivului de investiții, înaintând o expertiză tehnică întocmită în mod eronat.

Înlăturarea efectelor calamităților naturale din 13,06,2018 pe DJ582 pe raza comunei Slatina Timiș – Brebu Nou și DJ 684 Rusca Montană, au fost introduse în lista sinteză a Companiei Naționale de investiții.

Reabilitarea și modernizarea DJ608 tronson Teregova – Luncavița – Mehadica ca urmare a calamităților naturale din perioada 12 – 25. 06. 2020. Tronsonul a fost introdus în lista sinteză a CNI încă din 2016, iar mai apoi a fost scos de la finanțare în toamna anului 2020 și reintrodus în 2021.

Refacere și modernizare DJ 587 Păltiniș – Rugi a fost introdus în lista sinteză a Companiei Naționale de Investiții.

Înlăturarea efectelor calamităților naturale din perioada 13 -14.06.2018 pe DJ 683 pe raza localității Zăvoi, a fost introdus în lista sinteză a CNI.

Reabilitare, refacere și modernizare DJ 572 Comorâște – limită cu județul Timiș, un tronson de 33 de km, a fost introdus în lista sinteză a CNI. În urma solicitării Consiliului Județean Caraș-Severin, Compania Națională de Investiții a solicitat documentația în vederea finanțării obiectivului de investiții.

Reabilitarea și modernizarea DJ 585 Ramna – Valea Pai, aproximativ 7 Km, a fost introdus în lista sinteză a CNI.

În subprogramul „Drumuri de interes județean, drumuri de interes local“, finanțate toate prin Compania Națională de Investiții, se află 6 tronsoane de drum din Caraș-Severin:

Modernizare 582E Prislop – Semenic s-a transmis către CNI nota conceptuală, tema de proiectare și extrasele CF, în vederea finanțării.

Modernizare DJ 608A Telescaun – Muntele Mic, aproximativ 14 km, s-a transmis către CNI solicitarea privind introducerea în fișa de sinteză și extrasele CF în vederea finanțării acestui obiectiv.

Modernizare DJ 582D Vălig – Crivaia – Vila Klaus, aproximativ 14 Km,  s-a transmis către CNI solicitarea privind introducerea în fișa de sinteză și extrasele CF în vederea finanțării acestui obiectiv.

Drum Forestier Sucu- Olteana – 153D; Romsilva a emis un aviz favorabil în cadrul Comitetului Director Județean, document ce a fost transmis spre aprobare CA Romsilva România.

În aceeași situație se află și drumurile forestiere Bistra – Corciova – 119D și Sucu – Olteana 156D și 157D.

Se pare că bugetul alocat Consiliului Județean Caraș-Severin nu poate susține modernizare unui tronson de drum județean și toate lucrările trebuie să fie centralizate la București. Pentru acest an, după cum a afirmat Romeo Dunca în cadrul emisiunii Reper24 live, suma alocată pentru drumurile județene este de 8 milioane de lei, din care jumătate trebuie achitate pentru lucrările de deszăpezire efectuate în această iarnă, conform contractelor existente. Diferența este insuficientă și pentru reparații curente gen plombări pentru toate drumurile din Caraș-Severin care necesită lucrări urgente de reparații și modernizare.

Dan AGACHE

Fonduri europene în valoare un miliard de euro au fost contractate în Regiunea Vest prin Programul Operațional Regional 2014-2020, ceea cu peste 300 de milioane de euro mai mult decât suma alocată inițial regiunii.

„Am atins pragul de 1 miliard de euro, fonduri europene nerambursabile contractate în Regiunea Vest prin Regio – Programul Operațional Regional (Regio-POR) 2014-2020. Vestea ne bucură cu atât mai mult cu cât am depășit considerabil alocarea inițială a regiunii, care a fost de 645 de milioane de euro”, anunță reprezentanții ADR Vest.

În Regiunea Vest au fost contractate până în prezent 700 de proiecte, care însumează 1,027 miliarde euro finanțări nerambursabile – contribuția netă a Uniunii Europene și 1,270 miliarde euro suma totală contractată. Alte contracte se află în pregătire și vor fi semnate în perioada următoare.

„Sunt foarte mulți bani, foarte multe contracte care trebuie transformate în lucrări și apoi în obiective realizate, iar beneficiarii proiectelor Regio-POR vor avea toată susținerea, tot suportul ADR Vest în acest parcurs. Fiecare dintre noi trebuie să contribuie câte puțin la acest bine comun al transformării ideilor în proiecte și mai apoi în obiective și servicii îmbunătățite, adică la creșterea calității vieții noastre”, a precizat  directorul general al ADR Vest, Sorin Maxim.

Karina TINCUL

Mandatul primarului din orașul stațiune de pe Valea Cernei, Cristian Miclău, se evidențiază prin proiectele derulate cu diferite surse de finanțare, ce însumează peste 30 de milioane de euro.

„Avem 6 proiecte pe fonduri europene, 2 proiecte pe Ministerul Dezvoltării, unul pe CNI și unul pe fonduri norvegiene. Unele sunt în implementare, iar pentru altele urmează să semnăm contractele de finanțare, iar altele sunt în procedură de licitație publică pentru atribuirea lucrărilor”, a declarat primarul din Băile Herculane, Cristian Miclău.

Printre proiectele realizate în mandatul pnl-istului Miclău se numără pietruirea Pieței Hercules, în centrul vechi al orașului, din bani europeni, dar și a Pieței 1 Mai, precum și alte investiții:

„Am rezolvat problema transportului în comun prin înființarea sectorului de gospodărie comunală și în cadrul acestui serviciu de transport local pentru călători am acordat gratuități pentru elevi, studenți, pensionari, persoane de peste 65 de ani, care circulă gratuit indiferent de numărul de călătorii.

Am reușit pe partea de agrement să aducem un trenuleț în stațiune, este înființat un centru de echitație care primește turiștii și poate face pentru turiști și călătorii cu caleașca.

Am intabulat o serie de terenuri ale primăriei care trebuiau intabulate.

Printre realizări se mai numără:

- Trotuarul de la Hotelul Geta la Podul Roșu, pe ambele sensuri de mers, a fost reabilitat;

- Trotuarul de la Gară până la Liceul Hercules;

- Am finalizat infrastructura cu rigole, pe strada principală;

- A fost finalizat Centrul de Permanență din zona blocuri.

În perioada 2016-2020 putem spune la capitolul realizări despre asfaltarea curții Liceului Hercules, modernizarea toaletei din parcul central, reabilitarea locului de joacă din zona blocuri, amenajarea unui nou loc de joacă la Grădinița „Floare de Colț”, a declarat primarul Cristian Miclău.

În perioada imediat următoare, locuitorii se vor bucura și de un magazin de retail la Herculane, foarte important atât pentru turiști, cât și pentru localnici, care va beneficia de produse de calitate la prețuri adecvate, după cum ne-a informat primarul.

Edilul în funcție își propune și proiecte pentru viitor, candidând la alegerile din 27 septembrie pentru un nou mandat în fruntea administrației locale, din partea PNL.

„Printre proiecte pentru viitor, pe care nu am reușit în primul mandat să le duc la bun sfârșit, asta și datorită conjuncturii politice la momentul respectiv, avem: îndiguirile la râul Cerna și avem podul de fontă. Reabilitarea cinematografului este un alt proiect aflat pe lista realizărilor propuse pentru următorul mandat, dar și colonadele din centrul vechi al orașului, aflate în patrimoniul Primăriei care vor fi reabilitate din bugetul local”, a precizat edilul în funcție la Băile Herculane, Cristian Miclău.

Tot ca proiecte de viitor avute în vedere într-un următor mandat, ar fi un teren de mini-fotbal care se dorește a fi realizat în zona sălii de sport și asfaltarea câtorva străzi de acces în anumite zone ale orașului stațiune de pe Valea Cernei.

Lorena POENARU

Într-un document-cadru al Comisiei de Educație și Cultură din Parlamentul European, eurodeputatul Victor Negrescu susține alocarea de fonduri europene pentru educația din România.

Comisia pentru Educație și Cultură din Parlamentul European (CULT) solicită instituțiilor UE să sprijine direct procesul de digitalizare a educației din statele membre, în cadrul unui document-cadru realizat de euro deputatul Victor Negrescu, ce stabilește prioritățile forului legislativ european în acest domeniu. Este începutul unei dezbateri cruciale a instituțiilor europene privind măsurile de digitalizare a educației, Comisia Europeană urmând să prezinte propunerile sale în următoarele săptămâni.

Raportul realizat de Victor Negrescu solicită Uniunii Europene intervenții consistente pentru sprijinirea sistemelor de învățământ europene și pentru reducerea inegalităților dintre statele membre sau din interiorul sistemelor naționale de educație, precum și alocarea pentru educație a 10% din fondurile prevăzute în Planul european de relansare, un sprijin major pentru sisteme cum este cel din România.

Este propusă, de asemenea, crearea unei Universități Online Europene, care să preia conținut de la mai multe universități consacrate din spațiul UE, crearea de programe europene și naționale, finanțate din fonduri europene, pentru a susține părinții care își ajută copiii să facă față cerințelor educației online, precum și crearea de instrumente care să sprijine profesorii în familiarizarea cu specificul educației digitale.

„Propunerile incluse în acest document reprezintă așteptările și exigențele Parlamentului European, la începutul unei perioade extrem de importante când la Bruxelles se stabilesc direcțiile prin care dezvoltăm digitalizarea educației. Ca europarlamentar și cadru universitar, cunoscând bine problemele mari de acces la infrastructura digitală și înțelegând lecția crizei COVID-19, am pus un accent puternic pe nevoia de combatere a inegalităților și de sprijinire a grupurilor și regiunilor defavorizate”, afirmă Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European.

Documentul face în mai multe rânduri referire la situația din România, subliniind că este important ca multe dintre problemele cu care se confruntă sistemul educațional, precum slaba dezvoltare a infrastructurii de specialitate, inegalitatea sau accesul limitat al elevilor la tehnologia digitală, să fie gestionate cu susținere de la nivel european. De altfel, europarlamentarul Victor Negrescu a fost unul dintre cei mai fermi susținători ai creării de instrumente digitale adaptate pentru educație, fiind inițiatorul primei tablete educaționale din România.

Propunerea Parlamentului va fi supusă unor consultări atât în România, cât și în celelalte state membre, prin intermediul birourilor Parlamentului European.

Dan AGACHE

„Asta înseamnă să fii un bun gospodar”, este concluzia unei vizite realizate la Reșița de vicepremierul Raluca Turcan și de Ioan-Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene, vizită în care primarul Ioan Popa le-a prezentat celor doi membri ai Guvernului Orban proiectele în derulare în municipiul de pe Bârzava, cele pentru care s-a obținut deja o finanțare europeană, precum și proiectele în pregătire pentru viitorul ciclu financiar, când planul edilului este să atragă alte 200 de milioane de euro.

„Aici am văzut viitorul, aici am văzut creșterea calității vieții, am înțeles cât de important este parteneriatul cu mediul economic, cât de important este să privești spre fondurile europene ca o sursă principală de dezvoltare și să nu aștepți în permanență să îți dea statul, ci să valorifici fiecare oportunitate și aici sunt foarte optimistă că alături de actualul primar, cele peste 154 de milioane de euro fonduri europene deja angajate pe acest exercițiu financiar vor putea fi completate cu cel puțin 200 de milioane de euro în proiecte pe care noi astăzi le-am putut contura ca oportunități de a susține tot acest concept de dezvoltare pe care dl primar Popa l-a creat în Reșița”, a precizat Raluca Turcan, în cadrul unei conferințe de presă susținută la finalul vizitei în Caraș-Severin.

La rândul său, ministrul Ioan Marcel Boloș, care a lucrat în trecut în cadrul administrației locale din Oradea, oraș considerat ca fiind model de dezvoltare și atragere de fonduri europene, a transmis felicitări primarului Ioan Popa, declarându-se profund impresionat de portofoliul de proiecte al edilului reșițean.

„Două cifre sunt relevante: 154 de milioane de euro proiecte pe care le are contractate cu finanțare din fonduri europene și planuri de viitor pentru alte 200 de milioane de euro, pentru dezvoltarea municipiului Reșița. Așadar, dacă până mai ieri se discuta despre modelul de dezvoltare locală de la Oradea, iată că a venit vremea în care și primarii din Caraș-Severin să aibă aceeași performanță de lăudat.

Am văzut proiecte de mobilitate urbană, de la linia de tramvai până la achiziția de mijloace de transport în comun, până la centrul care astăzi își schimbă fața. (…) Am avut discuții și despre ceea ce înseamnă următorul ciclu de finanțare, 2021-2027. Am fost plăcut surprins, cu doamna vicepremier, să vedem un plan de dezvoltare pe termen lung articulat, asta înseamnă să fii un foarte bun gospodar. Vreau să dau și câteva exemple, de la proiecte care au în vedere dezvoltarea turismului, aquaparkul care poate fi un pol de atracție a turiștilor de 20 de milioane de euro sau investiția de asemenea în turism, de pe Semenic, de 40 de milioane de euro sau funicularul care se regândește într-o nouă arhitectură de 19 milioane de euro. Sunt toate proiecte care sunt eligibile pentru finanțare din fonduri europene, pentru că România pentru prima dată are bugetul acesta imens pe care l-a negociat președintele Klaus Iohannis la nivelul UE, iar Guvernul Orban trebuie să întocmească documentele strategice astfel încât banii să fie accesați”, a precizat ministrul Boloș, care i-a urat primarului Popa putere de muncă pentru a putea duce la bun sfârșit toate proiectele pe care și-a propus să le implementeze la Reșița.

Întreaga conferință de presă susținută la Reșița poate fi urmărită aici:

Vicepremierul Raluca Turcan și ministrul Boloș au fost însoțiți la conferința de presă susținută la Reșița de primarul Ioan Popa, de candidatul liberalilor pentru președinția Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca, de subsecretarul de stat Andrei Ungur, de primarii de la Anina și Băile Herculane, Gheorghe Românu și Cristian Miclău, precum și de candidații PNL pentru Primăriile Caransebeș, Moldova Nouă, Oravița și Bocșa -Andra Pleșa, Ion Chisăliță, Doru Novăcescu și Emanuel Dănilă.

Karina TINCUL

Ministrul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, Ion Ştefan, a semnat 31 de contracte noi de finanţare cu fonduri europene prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020. Proiectele, în valoare totală de 125.645.567,59 de lei, au ca beneficiari atât instituții publice, unități administrativ-teritoriale (UAT), cât și întreprinderi mici și mijlocii (IMM).

Printre proiecte se află și o unitate de învățământ cărășeană, care urmează să fie reabilitată cu bani europeni.

Cei 14,6 milioane de lei, cât însumează valoarea proiectului, vor fi investiți în reabilitarea Școlii Gimnaziale Nr. 7 din cartierul Govândari.

Cele 4 corpuri de clădire vor fi reabilitate termic, instalaţiile interioare vor fi refăcute și vor fi renovate sălile de curs, laboratoarele, atelierele, biblioteca, terenul şi sala de sport, care vor beneficia de dotări cu mobilier nou şi echipamentele necesare.

Unitatea de învățământ, catalogată ca fiind cea mai mare școală gimnazială din Reșița va avea supraveghere video şi lift.  Gardul de împrejmuire al incintei şcolii va fi și el refăcut, va fi modernizată baza sportivă în aer liber cu terenuri de baschet şi minifotbal, cu marcaj pentru handbal, volei şi tenis de câmp, iar complexul şcolar va fi iluminat exterior.

Lorena POENARU

Europarlamentarul Alianței USR PLUS, Dragoș Pîslaru a avut o discuție cu Daniel Toma, candidat la Primăria Municipiului Reșița, despre fondurile europene dedicate administrațiilor publice locale, în urma unei vizite de lucru.

Aflat în țară cu ocazia deschiderii cabinetului său din Municipiul Timișoara, europarlamentarul Alianței USR PLUS Dragoș Pîslaru le-a vorbit candidaților USR PLUS despre cum pot folosi la nivelul administrațiilor publice locale fondurile care-i revin României în următorul exercițiu financiar al Uniunii Europene.

Alianța USR PLUS are o delegație formată din 8 europarlamentari în Parlamentul European. Această delegație a reușit să devină cea mai puternică, cea mai dinamică și cea mai influentă delegație a României în Parlamentul European. „Aducem Europa în România” – este deviza europarlamentarilor USR PLUS, care urmăresc interesul României în contextul european.

„Eu sunt chiar co-raportor al Parlamentului European pe dosarul în valoare de 675 miliarde de euro – facilitatea de redresare și reziliență. Este cel mai mare dosar de perspectivă transformațională în Europa. Și asta ne face capabili să urmărim interesul României și să vedem cum România poate într-adevăr beneficia de o suma pe această facilitate de redresare, 30,5 miliarde de euro peste fondurile europene clasice. Asta este de fapt schimbarea care are loc.

Pe lângă banii pentru străzi, fațade, reparații pe care România trebuie să le facă, România are nevoie de o perspectivă nouă, de o viziune. Lucrul acesta se face cu competență, cu oameni profesioniști, cu oameni care înțeleg transformările la nivel european, cu oameni care au onestitatea și naturalețea de a aduce o bulă de aer proaspăt într-o politică care a dezamăgit din cauza partidelor vechi. Banatul este fruntea. Haideți să vedem cum facem ca lucrurile astea să fie puse în practică în context european”, a explicat Dragoș Pîslaru.

Conform USR Plus Caraș-Severin, România are rata cea mai scăzută de absorbție în UE de fonduri europene și asta este și vina administrațiilor locale, o diferență foarte mare între administrațiile locale care înțeleg sistemul și au reușit să atragă fonduri și cele care nu au reușit.

„Sunt foarte bucuros că, prin europarlamentarii noștri, putem primi informații vitale despre fondurile europene de la Bruxelles și mă voi strădui întotdeauna să găsesc soluții pentru a transforma Reșița resursele financiare disponibile pentru creșterea calității vieții reșițenilor”, a declarat Daniel Toma, prezent la întâlnire.

Lorena POENARU

Peste 19 milioane de lei, bani proveniți din fonduri europene, vor fi investiți la Oravița, în îmbunătățirea calității vieții locuitorilor din oraș prin realizarea de investiții în obiective educaționale și spații publice. Contractul a fost semnat ieri de reprezentanții Agenţiei pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest, în calitate de Organism Intermediar pentru POR, şi cei ai Primăriei Oraviţa.

„Proiectul de la Oraviţa vizează îmbunătățirea calității vieții populației prin creșterea calității procesului educațional și prin oferirea unor posibilități de petrecere a timpului liber de calitate, în special locuitorilor din zona Gării, identificată ca zonă marginalizată”, explică Alina Strugariu, purtătorul de cuvânt al ADR Vest.

În cadrul proiectului sunt prevăzute ample lucrări de reabilitare, modernizare și dotare la Școala Generală „Romulus Ladea”. Se va interveni la diferite corpuri de clădire ale şcolii (spații destinate învățământului primar, gimnazial şi preşcolar, sală de sport), prin: refacerea/ consolidarea structurii de rezistență, refacerea șarpantei din lemn cu învelitoare din tablă profilată, izolarea planșeului peste etaj, a soclului şi pereților, înlocuirea ferestrelor, refacerea termoizolației și hidroizolației, instalarea unui sistem de iluminat cu tehnologie LED, montarea de ventilo-convectoare pentru încălzire, refacerea tencuielilor interior-exterior, dotarea cu echipamente a sălilor de curs, laboratoarelor şi atelierelor, achiziția unor softuri educaționale etc.

O altă componentă a proiectului cuprinde amenajarea parcului din Zona Gării, prin  amenajarea de locuri de joacă pentru copii, plantări de copaci, înlocuirea stâlpilor de iluminat cu stâlpi cu panouri fotovoltaice, amplasarea de bănci, coșuri de gunoi şi toalete ecologice, împrejmuirea parcului și realizarea unui număr de patru căi de acces.

Valoarea totală a investiției este de 19.569.075,21 lei, din care 19.175.831,24 lei finanţare nerambursabilă, prin Axa prioritară 13 – Sprijinirea regenerării orașelor mici și mijlocii, apelul de proiecte dedicat sprijinirii obiectivelor Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD). Perioada de implementare este de 38 de luni.

foto: arhiva

Karina TINCUL

Toate corpurile de iluminat din Reșița vor fi schimbate, peste 4 milioane de euro urmând să fie investiți în modernizarea, dar și extinderea sistemului de iluminat în municipiul de pe Bârzava. Proiectul va fi finanțat prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020, contractual fiind semnat ieri de ministrul Dezvoltării, Ion Ștefan.

„Schimbăm practic toate corpurile de iluminat de pe vapori de sodiu, pe LED și în afară de asta mai avem câteva străzi care nu au avut iluminat și facem o extindere a iluminatului public în oraș pe străzile marginale și în parcuri, la Intim, în Parcul Tricolorului mai suplimentăm. Modernizăm absolut tot orașul la capitolul iluminat public. Reșița are peste 5.000 de stâlpi de iluminat și practic vom schimba toate aceste corpuri”, a explicat pentru Reper 24, primarul Ioan Popa.

De altfel, edilul anunța încă din 2018 că intenționează să modernizeze sistemul de iluminat din oraș și că va depune spre finanțare pe fonduri europene un proiect pentru schimbarea iluminatului de pe vapori de sodiu pe LED și astfel realizarea unei economii substanțiale la plata facturilor pentru consumul de energie electrică. „Și aici este vorba tot de eficiență energetică. Să nu uităm că o lampă pe sodiu care consumă 300 W poate fi înlocuită de un led de 60 W și are aceeași luminozitate”, a preciza la momentul respectiv primarul.

Prin acest proiect se urmărește scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră și reducerea consumului de energie electrică cu peste 60%.

Proiectul se alătură altor finanțări obținute în ultimele săptămâni de Primăria Reșița, precum faza trei a proiectului de reintroducere a tramvaiului, modernizarea Grădiniței Palatul Fermecat și proiectele privind creșterea eficienței energetice pentru mai multe blocuri din municipiu.

Karina TINCUL

Sincer, eu nu sunt în specialist în economie și nu am fost niciodată. Dacă am mâncare pe masă, hârtie de scris și un pix la îndemână, totul e OK. Dacă mai am și ceva firfirei în buzunar, atunci spun că economia….duduie. Toate acestea văzute prin ochii unui profan. Cei de meserie văd cu totul altfel lucrurile. Este și opinia profesorului universitar Liviu Spătaru, pe care l-am invitat să ne explice cum e văzută economia României prin ochii unui specialist:

„Este foarte greu să prefigurezi o economie post pandemie, indiferent de nivelul la care vrei să faci previziunile, pentru că în acest moment lucrurile sunt imprevizibile și sunt departe de a se fi încheiat. Felul în care am abordat pandemia de covid a fost pur și simplu tehnic și tehnologic, din punct de vedere al sănătății. Nu ne-am gândit la economie, nu ne-am gândit la tehnologie, nu ne-am gândit la progresul societății, nu ne-am gândit la interconectivitatea actorilor sociali, nu ne-am gândit la legăturile inter-umane care se distrug și se sparg și sunt baza dezvoltării societății până la urmă. Tot am predicat că trebuie izolare socială, dar izolarea socială distruge societate și în primul rând distruge economia, iar acest lucru se va vedea. Faptul că la început Guvernul previziona un minus de 2% din PIB-ul României, pe mine m-a făcut să râd; scăderea de 2% s-a transformat între timp într-o reducere de 6% așa cum arată instituțiile abilitate ale Uniunii Europene. Dar și acest 6% mie mi se pare ușor hilar, pentru că sunt convins că lucrurile vor sta mult mai grav, mult mai rău și vom avea la Produsul Intern Brut și la Produsul Intern net, pe cale de consecință, un minus de 10%, cel puțin“.

„Deasemenea, cifrele legate de deficitul bugetar sunt aberante la început, ele au fost reașezate cât de cât; în 2019 se spune că am avut un deficit bugetar de peste 4%, Uniunea Europeană prognozează peste 6%, iar cred că se va duce tot către 10%. Acesta este motivul pentru care cred că lucrurile devin ușor, ușor impredictibile. Un deficit de 10% și un șomaj de 6 – 7% și poate chiar mai sus, cu un deficit uriaș de forță de muncă în România  din cauza exodului spre celelalte țări, în condițiile în care cea mai mare resursă pe care o are țara noastră este forța de muncă, alta nu prea mai avem, nu văd deloc bine economia României în perioada care urmează. Prevăd că vom ajunge la nivelul anului 2019, cam prin anul 2022 – 2023, dar sper să fiu un profet mincinos“.

Despre măsurile ce ar trebui adoptate de un executiv, indiferent de culoarea sa politică, pentru salvarea economiei românești, Liviu Spătaru a mai adăugat: „Ar trebui să se uite foarte, foarte bine în jur și nu să împrumute neapărat ceea ce fac ceilalți, ci să evite greșelile pe care le fac ceilalți. Piața și economia asta liberă, pe care eu le consider depășite, chiar dacă vor fi voci care mă vor acuza pentru cele spuse, dar eu cred că liberalismul este depășit. Piața liberă tinde să facă lucrurile în așa fel încât piața să fie mai bună, nu oamenii să trăiască mai bine. Această perfecționare a pieței prin legile economice nu are nimic în comun cu umanismul și cu ceea ce am vrea noi să construim pentru oameni în viitor. Cred că diriguitorii noștri ar trebui să se uite bine în jur și să pună un foarte mare accent pe eficientizare. Ce vreau să spun cu asta: nu trebuie să ne repezim să mai facem micro-hidrocentrale de exemplu, trebuie să construim celulele acelea foarte interesante și eficiente de energie verde. Să furăm cât mai multă energie de la soare și de la vânt. Eu nu văd o preocupare foarte serioasă în România, spre a eficientiza sectorul energetic. Să nu se gândească foarte mult la absorbția fondurilor europene pentru că se vor termina sau nu ne vor fi permise. Regândite chestiuni logice și de mare eficiență“.

foto: Facebook

Dan AGACHE