Muzeul Banatului Montan din Reșița găzduiește zilele acestea expoziția de fotografie „Foc nestins. Azi, la 250 de ani de industrie”, o expoziție considerată de mulți ca fiind un eveniment deosebit de important pe de o parte pentru că ne aflăm în anul în care Reșița sărbătorește 250 de ani de foc nestins, iar pe de altă parte deoarece imaginile expuse aduc în atenție aspecte din industria reșițeană actuală.

Sunt expuse fotografii realizate pe parcursul acestui an aniversar în halele de producție ale companiilor UCM Reșița și TMK, precum și la centrala hidroelectrică Grebla de către fotograful Daniel Pușcău și de cursanții clasei de artă fotografică ai Școlii Populare de Arte și Meserii „Ion Românu” Reșița: Alin Daniel Bugariu, Dariana Armanca, David Ghilea, Denis Elchescu, Denis Țară, Diana Ciorba, Doru Bănică, Ioana Bănică, Doru Goșnea, Karina Tincul, Oana Florea, Petru Dragomir, Răzvan Ciuvelic, Simona Hurduzeu, Victor Ghițescu.

„Am pornit în această experiență neștiind ce ne așteaptă. Am rugat pe cei de la TMK, de la UCM Reșița, de la CEZ să ne faciliteze accesul în societățile lor, ne-au primit cu brațele deschise, ne-au lăsat să ne facem de cap pe unde s-a putut, unde nu a fost pericole de accidente și ceea ce a rezultat puteți vedea aici. Este o fărâmă din activitatea zilnică a muncitorilor din aceste uzine și de la hidrocentrala Grebla și este o părticică din cei care au făcut aceste poze, fie că am fost eu, fie că au fost cursanții mei, de care sunt foarte mândru. Este a doua expoziție pe care o facem anul acesta”, a precizat Daniel Pușcău, la vernisajul expoziției.

O astfel de expoziție, cu fotografii în care să fie imortalizate aspecte din prezentul industrial al Reșiței, o expoziție care „continuă identitatea Reșiței” nu a mai fost realizată de foarte mult timp, a atras atenția Flavian Savescu, artist fotograf distins cu Excelență FIAP în rang de bronz (EFIAP/B):

„Expoziția aceasta se integrează foarte bine în contextul actual și spun acest lucru deoarece îmi doresc ca ceea ce vedem astăzi în fotografii să mai existe și să poată fi văzut și de copiii noștri, să nu devină istorie, să nu vedem lucrurile acestea doar în fotografii. Ele să existe în continuare, nu așa cum multe lucruri din anii 90 încoace au dispărut. Mi-aș fi dorit să fie și cineva dintre oficialitățile orașului alături de noi, pentru că este un eveniment această expoziție. Cred că de zeci de ani așa ceva nu a mai fost făcut în Reșița și în zona aceasta, de aceea este un eveniment important.

Nu știu dacă vă amintiți fotografiile acelea vechi din Reșița, cu zonele industriale. Sunt convins că și aceste imagini vor intra în patrimoniul orașului și al zonei. Așa cum privim noi imaginile din trecut, așa o să fie privite și acestea de cei care vor urma după noi, cu mențiunea că mi-aș dori ca ele să dăinuiască în continuare și fizic, nu doar prin fotografii și să poată fi documentate în continuare”.

La rândul său gazda evenimentului, directorul Muzeului Banatului Montan, Flavius Bozu, a lansat o provocare către expozanți, exprimându-și dorința ca pe viitor să realizeze o expoziție împreună, în care să poată fi admirate atât imagini realizate în trecut în uzinele reșițene, imagini aflate în colecția muzeului, cât și fotografiile realizate pe parcursul acestui an și care se concentrează pe prezentul industriei reșițene.

Expoziția „Foc nestins. Azi, la 250 de ani de industrie”, mai poate fi vizitată la Muzeul Banatului Montan din Reșița până pe data de 7 iulie.

Foto: Sorina Cătană

 

Săptămâna dedicată împlinirii celor 50 de ani ai Muzeului Banatului Montan a început în forță, prin prezentarea unor proiecte de către specialiștii arheologiei de la Direcția Județeană pentru Cultură Timiș, ai Muzeul Banatului din Timișoara, Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș și desigur, a gazdelelor de la Muzeul Banatului Montan din Reșița.

„Patrimoniul cultural bănățean, încotro?”, constituie o dezbatere publică care s-a bucurat de un interes al celor dedicați acestui domeniu și care au demonstrat prin sintezele prezentate că își desfășoară cu pasiune fiecare ceas de activitate. Muzeele din Banat se confruntă cu probleme legate de lipsa acută a specialiștilor, dar și de o finanțare care să facă atractivă această ramură intrinsecăa culturii.

Așa cum afirma dr. în istorie Livia Magina, „Patrimoniul cultural, prin componentele sale materiale şi imateriale, constituie baza moştenirii unui popor, fiind o consecinţă directă a evoluţiilor socio-economice şi politice, cu specificităţi datorate apartenenţei la o comunitate, etnie, naţiune, religie. Cu toate acestea, importanţa socială, dar mai ales economică a patrimoniului cultural, este prea puţin cunoscută şi valorificată. Patrimoniul cultural este componentă fundamentală a diversității culturale și a dialogului intercultural“.

La rândul său, proaspătul director al Muzeului Banatului Montan, Flavius Bozu, a ținut să remarce la deschiderea săptămânii care marchează jumătate de veac de existență ai Muzeului Banatului Montan:

Specialiștii de la Muzeul Banatului din Timișoara au prezentat o lucrare documentată despre cele 400 de movile funerare din Banat și modul în care au fost acestea supuse cercetarii arheologice, în ultimii ani.

Despre patrimoniul cultural din județul Timiș, o prezentare amplă și aplaudată la scenă deschisă i-a aparținut arheologului Victor Bunoiu, consilierul Direcției Județene pentru Cultură Timiș.

Despre considerentele şi nevoile identificate prin analizele făcute la nivel local, în „Anul european al patrimoniului cultural”, arhg. Victor Bunoiu, consilier pe probleme de arheologie în cadrul Direcţiei Județene pentru Cultură Timiș, a declarat:

Managerul Muzeului Banatului Montan din Reșița, Flavius Bozu și purtătorul de cuvânt al MBM, arh. dr. Livia Magina, vor fi prezenți joi, 17 mai, ora 19:00, la Reper 24, unde vor dezbate pe marginea celor 50 de ani de activitate împliniți de muzeul reșițean și perspectivele acestei instituții.

Sergiu TABAN

Muzeul Banatului Montan din Reșița sărbătorește anul acesta o jumătate de veac de activitate ca instituție județeană, ocazie cu care săptămâna viitoare vor fi organizate mai multe evenimente culturale care să evidențieze activitatea muzeală din municipiul de pe Bârzava.

Muzeul reșițean a apărut practic după mijlocul secolului trecut. El s-a înfiripat din inițiativa societății civile locale din orașul industrial Reșița.. În anul 1957 s-a constituit un „Comitet pentru înființarea muzeului”, în cadrul Uzinei Constructoare de Mașini din Reșița, iar ulterior, în urma unor donații, s-a constituit și prima expoziție a muzeului reșițean, rememorează actualul director al instituției, Flavius Bozu:

„Ulterior, în 1962, Muzeu a fost recunoscut și de către Ministerul Învățământului și Culturii din România, cum se numea la momentul respectiv , iar primul director al muzeului reșițean a fost profesorul Octavian Răuț. El a inițiat de altminteri și primele cercetări arheologice ale muzeului, la castrul roman de la Berzovia și la ferma romană de la Ramna”.

După reorganizarea administrativă, pe județe a României, în anul 1968 muzeul reșițean a devenit Muzeul de Istorie al județului Caraș-Severin. S-a constituit astfel o instituție care derula activitatea de cercetare și conservare a patrimoniului cultural pentru un spațiu geografic și administrativ de circa 9.000 km2.

„Ulterior, drumului muzeului a fost unul ascendent. Până în prezent s-au desfășurat foarte multe cercetări arheologice care au îmbogățit de-a lungul timpului patrimoniul Muzeului Județean, cum s-a numit pentru o bună perioadă de timp. În 1997, el și-a schimbat titulatura devenind Muzeul Banatului Montan, așa cum este cunoscut astăzi.

Industrializarea în forță a orașului în perioada de dinainte de 1989 a marcat să spunem într-un fel nefericit destinele muzeului. El a fost nevoit să își mute patrimoniul în mai multe locații, începând cu 1976 până în 1987 când a fost finalizată construcția în care ne desfășurăm astăzi activitatea.

Prima expoziție cu caracter permanent care a ocupat cele patru săli de expoziție ale muzeului a fost inaugurată în anul 2000, iar acum suntem mândri să avem o expoziție permanentă care este dedicată industrializării Banatului de Munte”, a mai precizat Flavius Bozu.

Seria de activități dedicate muzeului reșițean debutează luni, 14 mai, la ora 10:00, cu o dezbatere publică cu tema „Patrimoniul cultural bănățean, încotro?”, la care vor lua parte specialiști din domeniu din județele Caraș-Severin și Timiș.

„Este o întrebare pe care ar trebuie să ne-o adresăm zi de zi atât nouă, cât și celor care ne conduc, dar mai ales societății, pentru că fiecare locuitor al Reșiței și al județului Caraș-Severin trebuie să fie conștient de patrimoniul foarte bogat, din punct de vedere cultural și istoric pe care îl are județul nostru”, a adăugat Bozu.

Iată programul complet al manifestărilor derulate săptămâna viitoare la muzeul reșițean:

Luni, 14 mai, ORA 10:00:

ANUL EUROPEAN AL PATRIMONIULUI: Patrimoniul cultural bănățean, încotro?

Marți, 15 mai, ORA 14:00:

Vernisaj expoziție personală  de pictură Vasile Popovici

Miercuri, 16 mai, ORA 14:00

Vernisajul expoziţiei de etnografie Activităţi casnice feminine în gospodăriile ţărănești bănăţene: 100 de ani

Vineri, 18 mai, Ziua Internațională a muzeelor, ORA 14:00:

Prezentări de carte: Din activitatea editorială a Muzeului Banatului Montan 2017

Participă cercetători și specialiști din Reșița și Timișoara.

Sâmbătă, 19 mai, Ziua Internațională a muzeelor, ORA 18:00 – 02:00

Noaptea Muzeelor

Karina TINCUL

Muzeul Banatului Montan din Reșița are o nouă conducere. Funcția de director, rămasă vacantă după decesul profesorului Dumitru Țeicu, va fi ocupată de Flavius Bozu, cel care ocupa până acum funcția de director al Casei de Cultură a Studenților din Reșița.

Bozu a fost numit director interimar la muzeul reșițean și are sarcina de a organiza concursul pentru ocuparea funcției în următoarele trei luni de zile. Acesta a precizat încă de pe acum că are intenția de a participa la concurs și de a-și pune în practică planul managerial.

„Este momentul pentru o nouă viziune la Muzeul Banatului Montan din Reșița”, a declarat Flavius Bozu, pentru Reper 24.

„Trecând peste partea administrativă care mi-a fost încredințată, viziunea mea constă în readucerea muzeului, nu neapărat pe linia de plutire, ci să ajungă iarăși să își îndeplinească cele patru funcții principale ale oricărui muzeu: cercetare, conservare, evidență și partea de școală.

Partea de cercetare s-a desfășurat cu brio până acum. La partea de școală iarăși și-a făcut treaba muzeul, iar în ultima vreme profesorii au înțeles că muzeul este o unealtă spre a-i ajuta pe copii să înțeleagă mai bine istoria noastră locală. Iar în ceea ce privește celelalte două aspecte, aici intervine viziunea mea și intenția mea de a valorifica mai mult decât până acum partea de patrimoniu și ce înseamnă istoricul local, prin expoziții, în principal o expoziție permanentă, pentru că muzeul de ani buni de zile nu a mai are o asemenea expoziție, dar și expoziții temporare, expoziții itinerante cu care să mergem prin țară, să aducem expoziții care să atragă mai mulți vizitatori”, a mai adăugat Flavius Bozu.

Muzeul Banatului Montan din Reșița a fost condus timp de 28 de ani de către Dumitru Țeicu, cel care și-a legat numele de istoria medievală a Banatului, în special de arheologia locurilor sacre, conducând săpături în cele mai importante situri ale Banatului de munte.

Karina TINCUL