Primarul Reșiței are doar cuvinte la superlativ despre modul în care gestionează situația de criză actualul Executiv liberal, susținând de curând că este foarte impresionat de nivelul de detaliu până la care se lucrează în Guvern, inclusiv pe teme care vizează sprijinul firmelor mici, dar și al multinaționalelor afectate de criza COVID.

Directorul CEETRUS România, compania care vrea să realizeze primul mall în Reșița, Tatian Diaconu, a precizat în luna mai că proiectul de revitalizare a fostei platforme industriale Mociur este doar încetinit de situația actuală și că speră ca lucrările să înceapă în primăvara anului viitor.

„Mi-a venit în minte o discuție pe care am avut-o cu cei care vor veni aici de la CEETRUS, pentru mall și îmi spuneau că sunt în discuții cu Guvernul României inclusiv pentru un sprijin al dezvoltatorilor imobiliari care au avut de suferit în această perioadă de pandemie și ei, că alături de firmele mici au avut de suferit și multinaționalele”, a declarat primarul Ioan Popa.

Edilul exemplifică modul în care au fost afectate firmele mici de criza Covid, situație cu repercusiuni și asupra celor mari, cum sunt mall-urile.

„Au fost închise mall-urile 3 luni de zile, acum s-au redeschis și îmi spunea de exemplu că una dintre probleme este că i-au prins pe cei care sunt chiriași cu hainele din ținuta de iarnă pe stoc că nu le-au mai vândut, acum e vară, dar nu au putut să comande, și dacă ar comanda sunt probleme de livrare pe ținuta de vară pentru că nu au lucrat producătorii și sunt într-un fel de contratimp pe stocurile de marfă și că sunt inițiate discuții la nivel de dezvoltatori cu Guvernul României pentru a încerca să sprijine puțin și zona asta care, chiar dacă a pornit, vânzările sunt insignifiante și există riscul ca mulți din acești retaileri care sunt în mall-uri să clacheze în următoarele luni de zile”, a precizat primarul Reșiței, Ioan Popa.

Guvernul promite programe ce au ca scop sprijinirea firmelor, prin granturi de mii de euro, să își poată reporni activitatea și să facă față acelor 3 luni sau 2 luni prin care au trecut în perioada în care și-au oprit activitatea.

Lorena POENARU

După ce primarul Ioan Popa, președintele PNL Reșița, a vorbit despre investițiile propuse de Guvern în panul de relansare economică propus, Viorel Bașag, șeful Departamentului Economic, Întreprinderi Mici, Mijlocii și Întreprinderi Mari al Organizației județene PNL Caraș-Severin, a făcut o sinteză a sprijinului oferit și agenților economici din diverse domenii care au avut de suferit în urma crizei generate de Covid-19.

„PNL are în vizor și firmele, în planul de repornire al economiei propus de Guvernul Orban. Grantul de sprijin pentru capital de lucru și investiții, pentru microîntreprinderi pe SRL fără salariați, aici sunt toate domeniile incluse, să acopere cheltuieli, stocuri, datorii furnizori, utilități.

Scheme de ajutor pentru activități de comerț și servicii afectate de Covid-19. Tot la fel, chiriile pentru firmele afectate pe timpul Covidului și se vor plăti chirii până la 3 luni pe timpul stării de urgență și al stării de alertă”, a explicat liberalul, într-o conferință de presă.

Viorel Bașag a vorbit și despre alocarea unui capital de lucru pentru repornirea activităților economice pentru IMM-uri.

„Sunt granturi de maxim 125 de mii de euro pentru domeniile HoReCa, turism, transporturi, evenimente care să acopere, cheltuieli, stocuri, datorii, furnizori și echipamente.

Granturi pentru investiții și reconversia economică – între 50 de mii de euro și 200 de mii de euro pentru domeniile: industria sanitară, farmaceutică, alimentară, auto, IT, energie, construcții, transport, turism. De exemplu, cei de la Farmec, care și-au schimbat producția și fac acum foarte multe măști”, a mai spus Viorel Bașag.

Mai sunt granturi pentru investiți pe Programul Național Regional, promise de Guvern, pe Axa 2.1 și 2.2 pentru microîntreprinderi, până la 200 de mii de euro, pentru întreprinderi medii, până la 1 milion de euro și pentru întreprinderile mari – până la 6 milioane de euro.

Toate aceste programe au ca scop sprijinirea firmelor, să își poată reporni activitatea și să facă față acelor 3 luni sau 2 luni prin care au trecut în perioada în care și-au oprit activitatea.

În concluzie, planul de relansare economică al PNL enunţă un sprijin masiv al statului pentru aproape toate domeniile economiei şi invocă investiții de zeci de miliarde de lei şi euro în infrastructură, agricultură, sănătate sau educaţie.

Lorena POENARU

Citește și „Până nu acționăm asupra lor coercitiv, nu înțeleg că trebuie să se conformeze”! Zeci de clădiri din Reșița, supraimpozitate!

Dan AGACHE

Decizia aparține ministrului de Interne, Marcel Vela, care a cerut să se ia măsuri în urma cazului de la Timișoara. Ministrul a dispus ca toate societățile comerciale care dețin sau vând substanțe chimice folosite pentru deratizare să fie verificate. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne, Monica Dajbog.

„În ceea ce privește situația tragică înregistrată zilele trecute la Timișoara, ministrul Ion Marcel Vela a dat dispoziție să se verifice toate societățile comerciale care dețin sau comercializează substanțe și produse chimice folosite pentru serviciile de deratizare”, a anunțat la sediul MAI, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne, comisar-șef de poliție Monica Dajbog, într-o declarație de presă.

În urma unei acțiuni de deratizare, realizată de o firmă privată, în două blocuri din Timișoara, doi copii și mama unuia dintre ei și-au pierdut viața. Patronul firmei care a făcut deratizările folosind substanțe periculoase a fost arestat pentru 30 de zile.

foto: firmaderatizare.ro

Elena FRANȚ

În 1993, familia Zifceak punea bazele fermei MAXAGRO Farm, iar timp de peste 20 de ani aceasta a reușit să combine într-o simbioză perfectă munca, fondurile europene și prestările de servicii achiziționând unele din cele mai performante branduri de camioane.

MAXAGRO este un grup de firme cu tradiție în domeniul agricol, care dispune de capital 100% românesc. Cu o experiență de peste 25 de ani în agricultură, MAXAGRO are terenuri atât în județul Caraș-Severin, cât și în județul Timiș însumând 10.000 de hectare teren cultivabil și o capacitate de stocare a cerealelor de 38.000 de tone.

Astăzi, Grupul MAXAGRO deține și cea mai mare fermă de vaci de lapte din județul Timiș, precum și o flotă de utilaje de ultimă generație, cei doi frați reușind în ultimul an să investească o sumă considerabilă în utilaje performante, mai exact 5 milioane de euro.

MAXAGRO este în primul rând o fermă de familie, condusă de doi tineri care au o viziune sănătoasă  atât în plan familial, sarcinile fiind bine împărțite între membrii familiei, cât și în plan investițional, foarte importantă fiind stația de biogaz care asigură independența energetică a exploatației.

În ultimii ani, MAXAGRO a investit aproximativ 100 de milione euro în tehnologie, pentru extinderea grupului, cifra de afaceri ridicându-se la 50 de milioane de euro.

MAXAGRO a sărbătorit anul acesta 25 de ani de existență iar trendul ascendent în privința investițiilor nu se oprește aici, cei doi frați propunându-și ca în viitor să aloce, an de an, câte 5 milioane de euro în tehnologie agricolă de precizie reducând și impactul asupra mediului.

Diana RADU

Concurență neloială în piața tractărilor auto din Caraș-Severin! Aceasta este principala acuzație a celui care conduce cea mai cunoscută firmă în domeniul asistenței rutiere din județ, firma Tractăm Orice. Adrian Nicolae Pascu vorbește despre o lipsă de interes a organelor de control care ar trebui să verifice legalitatea modului de funcționare a firmelor care au ca obiect de activitate tractările auto.

„Ne confruntăm cu o situație foarte nefavorabilă nouă. Noi avem toate actele, avem toate autorizațiile, toate utilajele înmatriculate și toate asigurările și pentru noi este o problemă gravă existența unor „firme” care fac o activitate similară, dar nu de aceeași anvergură și nu cu aceleași utilaje. Folosesc mașini neînmatriculate în România, motiv pentru care RCA-ul nu există, rovinietă nu există și chiar ne deranjează și vrem să fie reglementată această situație, pentru că la un moment dat ne va deranja și mai mult.

Șoferii lor nu dețin atestate, sau nu au categoriile auto, plus firmele care trebuie licențiate la autoritățile competente. Ar trebui verificate lucrurile de jos, începând cu CNADR-ul, apoi cu organele abilitate să controleze RCA-urile și permisele, Poliția Rutieră, ISCTR-ul, ANAFUL la fel, să ne ajute pentru că noi la fiecare tractare oferim bon fiscal, cu casă de marcat 2019, dăm facturi, ordine de plată, se văd tranzacțiile prin bancă, nu suntem la negru, dovedim totul cu acte”, a declarat Adrian Nicolae Pascu.

Administratorul firmei de tractări auto spune că multe din aceste firme fantomă din Reșița comit ilegalități și dorește ca acestea să intre în legalitate.

„Tractările, transportul, asistența rutieră implică calitate și noi asta facem, o dovedim, ne știe tot județul și toată țara. Nu avem nicio problemă cu nimeni, nu avem nimic, dar vreau ca toți cei care facem acest serviciu să fim în legalitate. Și noi am plecat de jos, dar ne-am dat seama că nu este momentul să mai fim pirați și am vrut să oferim niște servicii legale, că dacă plătesc și eu și restul, mai crește puțin orașul acesta. E nevoie să li se facă niște controale amănunțite!”, mai spune Adrian Pascu.

Administratorul firmei de tractări auto a cerut un punct de vedere și IPJ Caraș-Severin, de a cărui răspuns nu a fost însă mulțumit.

„Vă rugăm să înțelegeți că activitatea de degajare a căilor rutiere în urma unor accidente rutiere, nu este o atribuție a structurilor de poliție, ea revenind administratorilor drumului public. În acest context, nu putem să ne extindem competențele peste cele stabilite în normele legale.

Totodată, deși apreciem activitatea desfășurată de compania dumneavoastră, dat fiind faptul că sunt și alte firme care au același obiect de activitate, dacă am dispune ca dumneavoastră să fiți anunțați despre producerea unor accidente rutiere, am genera o situație de „manual” prin care am favoriza o firmă în detrimentul altora”, este răspunsul IPJ Caraș-Severin.

Diana RADU

Deşi există bani pentru diverse proiecte de infrastructură câștigate de primării, nu se lucrează, chiar dacă sunt puse în joc sume mari de bani pentru diverse proiecte de infrastructură, edilii se lovesc, spun ei, de neseriozitatea firmelor care câştigă licitaţiile pentru execuția lucrărilor. Mulţi dintre constructori au luat lucrări finanțate prin PNDL și nu-şi onorează obligaţiile.
PNDL este un program de finanţare multianual, coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, ce are ca obiectiv general sprijinirea unităţilor administrativ-teritoriale pentru echiparea teritoriului administrativ ale acestora cu toate dotările tehnico-edilitare, de infrastructură educaţională, de sănătate şi de mediu, sportivă, social-culturală şi turistică, administrativă şi de acces la căile de comunicaţie în vederea asigurării unui climat investiţional atractiv pentru localităţile României.

Cu aceeași situație se confruntă și Primăria Răcășdia în cadrul proiectului ”Alimentare cu apă și canalizare”, PNDL1, început în 2013, finalizat în 2016, de o firmă care a câștigat atunci licitația, un proiect de 2,5 milioane de euro, iar după finalizarea străzilor magistrale, incluse în acest prim proiect, a fost implementat pe PNDL1 un proiect ce prevedea doar partea de ramificații, și care s-a împotmolit.

„Dacă ai constructor bun se poate!”, este concluzia la care a ajuns primarul din Răcășdia, Mirko Lechici, după implementarea a câtorva proiecte pe PNDL, în momentul în care a început să se izbească de tot felul de neplăceri create de constructorii care au câștigat licitațiile pentru lucrări finanțate prin acest program.

„Pe PNDL1 am un proiect demarat în 15 iunie 2017, cu o firmă italiană – La Rocca Societa’ Cooperativa Napoli, filiala București, care nici în momentul de față nu au terminat, după 2 ani!”, spunea primarul din Răcășdia, în luna iunie.
Sătul să mai aștepte să-și facă treaba constructorul, dar și să le tot spună oamenilor să mai aibă răbdare, edilul a decis la un moment dat să rezilieze contractul cu constructorul, dar a revenit asupra acestei hotărâri în speranța că pe ultima sută de metri se mai poate trage puțin de răbdarea oamenilor, pentru că ce a fost mai mult din lucrare era deja realizat.

„Am ajuns la faza de instalat 19 cămine, adică la 19 gospodării mai sunt de montat, restul de aproape 600 sunt deja racordate. De ce s-a ajuns aici? Firma a dat lucrările în subcontractare la o altă firmă din Italia, care au venit aici dar mai mult au vorbit decât au lucrat, i-au dat afară, apoi a venit o a doua firmă din Italia, la fel! A venit o a treia firmă din Italia, apoi a venit a patra firmă…! Nu era o lucrare foarte, foarte complicată. Se executau doar lucrări de extindere, adică ramificații de la rețeaua principală de apă și canal, spre casă, adică între 2 și 4 m, în funcție de distanța. În concluzie, erau de făcut 600 de branșări care se repetau la fiecare casă”, ne povestea cam ce au avut de îndurat, primarul, dar și comunitatea din Răcășdia.

„Eu personal le-aș fi făcut într-o săptămână! Și mi-a rămas chiar strada principală de făcut, unde sunt distanțe scurte! Asta s-a întâmplat și am așteptat să se termine ca să putem să înființăm și noi serviciul de apă și canal și să-i dăm drumul. Lumea nu mai poate, au trecut trei ani de zile: avem apă, avem canal, dar nu am putut să folosim. Ei s-au branșat săracii, și-au făcut spre interior, și-au făcut băile, numai să se dea drumul la apă și canal!”, a declarat primarul Mirko Lechici.
Aceasta este doar una dintre situațiile nefericite și un exemplu elocvent al modului în care decurge execuția lucrărilor unu proiect național pentru o comunitate din județul Caraș-Severin.

foto: radioiasi.ro

Elena FRANȚ

Răbdarea autorităților locale din Caraș-Severin ajunge la limită atunci când vine vorba despre lucrările demarate de Aquacaraș și Hidroconstrucția și sub-contractate unor firme depășite complet de situație. Cu străzi sparte și lucrări întârziate, autoritățile din Bocșa au decis că se impun măsuri drastice pentru mobilizarea constructorilor dezinteresați.

Astfel, în cea mai recentă ședință de lucru convocată de către Primăria Bocșa împreună cu responsabilii pentru implementarea proiectului European „Extindere și alimentare cu apă și canalizare în orașul Bocșa’’ s-au pus pe masă atât lipsurile proiectului, cât și nevoia de a crea cât mai puțin disconfort și urgentarea lucrărilor la acest proiect.

La întâlnire a participat conducerea firmei de construcții care se ocupă de lucrări, un reprezentant Aquacaras, dirigintele de șantier și proiectantul Adrian Raicu.

Alertați de realitatea sumbră din teren, autoritățile locale bocșene au decis să le ofere responsabililor termen până la începutul acestei săptămâni pentru a remedia toate daunele cauzate până acum pe raza orașului. Tot până la începutul acestei săptămâni, constructorul are obligația de a începe lucrările la rețeaua principală care se află pe marginea drumului național 58B.

A doua decizie luată în cadrul întâlnirii se referă la reabilitarea în totalitate a străzilor unde lipsesc capace atât de apă, cât și de canal, dar și refacerea străzilor în așa fel încât acestea să fie din nou practicabile.

Mai exact, pentru un număr de aproximativ 50 de străzi, constructorul a primit un termen de 30 zile pentru realizarea lucrărilor.

De asemenea, proiectantul are obligația ca în termenul cel mai scurt să propună soluții prin care străzile asfaltate să nu fie afectate de noile lucrări care ar putea fi demarate.

În cazul în care firma care se ocupă de șantierele de pe raza orașului nu respectă obligațiile impuse de autoritățile locale bocșene, edilul-șef Eugen Cismăneanțu susține că Primăria își va rezerva dreptul de a sesiza organele statului.

Alexandra JURCA

Răbdarea autorităților locale din Reșița a ajuns la limită, după ce anticele șantiere ale firmelor care se ocupă de lucrările de apă și canalizare se transformă în adevărate pericole publice care amenință serios la siguranța reșițenilor.

Reprezentanții Primăriei au realizat astăzi o vizită la cele mai „bombardate” astfel de străzi din municipiu iar realitatea din teren este cu adevărat îngrijorătoare, consideră autoritățile locale. Cratere de doi sau trei metri se întind fie în mijlocul străzilor reșițene, fie pe malul Bârzavei, neacoperite de zile bune. Mai mult, cetățenii susțin că se sparge în neștire fără niciun fel de explicație.

În astfel de condiții, municipalitatea a decis că se impun măsuri drastice. Primarul Mihai Stepanescu amenință cu plângeri penale începând de astăzi la adresa tuturor firmelor care au subconstractat de la Hidroconstrucția lucrările de apă și canal, și care nu-și fac treaba așa cum trebuie.

Una dintre zonele vizate în acest sens este Bulevardul Muncii, acolo unde în spatele blocurilor 13 și 15, societatea SC Tomis Guard SRL, condusă de Florentin Soare, a lăsat în urmă un șantier de zile mari. Mai mult, locuitorii zonei susțin că firma în cauză sapă fără motiv de câteva săptămâni bune, fără a ține cont de deranjul pe care îl produc, sau de pericolele la care îi expun pe cei care trec prin zonă.

„Ne aflăm pe un şantier din Reşiţa unde există un contract în derulare între Hidroconstrucţia care a câştigat licitaţia, şi Aquacaraş. Este un contract pe care nu îl are Primăria dar noi am dat şanse atât operatorului, cât şi cetăţenilor din zonă pentru a se bucura de apă, de canalizare, iar aici în Micro 3 este vorba de refacerea şi extinderea pe 800 de metri a canalizării. De câteva săptămâni bune nu se mai întâmplă nimic. Operatorul nu face nimic, Hidroconstrucţia nu a venit cu altă firmă sau ei personal să execute lucrarea.

 Cel care răspunde de lucrare a lăsat totul întors pe dos. Este vorba despre firma SC Tomis Guard SRL, condusă de Florentin Soare. Le-am atras atenţia săptămânal, se creează pericole publice. Ferească Dumnezeu să treacă reşiţenii pe aici să li se întâmple ceva. Se ocupă domeniul public fără aprobarea noastră, se distruge domeniul public, Bârzava a fost curăţată prin parteneriat cu Apele Române, acum malul e distrus.

Cu cine să investim la Reşiţa dacă operatorul judeţean nu urmăreşte lucrările şi cei care lucrează nu își dau interesul. Trebuie să răspundă cei care distrug sau crează asemenea pericole publice. Această firmă va avea o plangere penală, ocupă şi distrug domenii publice și crează pericole publice. Noi am dat şanse, am vrut să se investească dar firmele nu mai sunt serioase ca altă dată”, explică primarul Mihai Stepanescu.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157657538842222″]

Aceeași situație se regăsește și pe Bulevardul Republicii, acolo unde societatea subcontractată de Hidroconstrucția deschide zilnic șantiere pe care uită să le mai acopere, pentru ca apoi să se apuce de altele.

 „Aici este vorba despre societatea Sulfatim SRL, condus de Şandru Gheorghe, care trebuia să înlocuiască conductele de apă de 507 metri. Atunci când s-a spart actualul traseu am fost aici cu o echipă de la Primărie, operatorul judeţean, administratorii de bloc şi firma care se ocupă de lucrări.

Am informat cetăţenii cu privire la lucrări, au fost de acord să se modifice conducta şi ulterior să se refacă întreaga suprafaţă, tot trotuarul nu doar unde s-a spart. S-a refăcut doar unde s-a spart iar apoi cei de la Aquacaraş şi Hidroconstrucţia au considerat că e bine să intervină cu hidranţi dar au uitat hidranţii. Acum vor sparge din nou. Mă întreb cine greşeşte, noi că dăm posibilitatea oamenilor să aibă reţele de apă şi canalizare sau cei care ar trebui să se ocupe de lucrări. Se lucrează nepotrivit şi cu răspunderi. Unde se crează pericole publice noi şi nu se mai poate merge în ritmul acesta”, a mai menționat edilul-șef.

Plouă cu dosare penale și în Lunca Pomostului!

Pornit să-i penalizeze aspru pe cei care își bat joc de reșițeni prin dezinteresul cu care tratează lucrările, primarul Mihai Stepanescu are de gând să ia măsuri drastice. În vizorul autorităților se află, astfel, și Lunca Pomostului, acolo unde sunt șapte străzi răscolite complet în ultimele luni.

„Am vizitat un grup de străzi din zona Luncă a Reşiţei unde lucrează firma SC Instal Buta SRL. Permisele de spargere au fost emise din 2014 în luna august, bineînţeles că pe multe dintre străzi termenul a expirat, este vorba de o reţea de apă de 669 de metri pe Bălcescu şi Titulescu iar pe celelalte cinci străzi vizate este vorba de o reţea de apă de 1509 metri, contractată de aceeaşi firmă cu termen de valabilitate permis până în luna aprilie a anului în curs, deci şi aici este vorba despre un permis de spargere expirat.

S-au refăcut parţial acele suprafeţe afectate de lucrări dar s-au refăcut prost. Chiar şi după această etapă s-a revenit şi cred că Hidroconstrucţia, care a câştigat la licitaţie acest proiect și l-a încredinţat firmei Instal Buta ar trebui să ne explice de ce acum s-a intervenit din nou după ce s-a refăcut, dacă le putem zice refaceri.

Ar trebui să stea în atenţia celor care se ocupă de proiect, Primăria doar creează cadrul desfăşurării lucrărilor, nu se ocupă de proiect. Ei ar trebui să ne informeze şi de ce nu e semnalizat locul. Se impune aici, ca şi pe Republicii să dăm amenzi pentru faptul că nu există panou de informare. Nu sunt elemente de oprire a trecerii cetăţenilor. Nu este vorba de măsuri dure, dar aşa vom proceda”, a mai menționat primarul Stepanescu.

Reprezentantul Hidroconstrucția, prezent pe teren împreună cu autoritățile locale, recunoaște că situația a ajuns la acest nivel din cauza neatenției celor care se ocupă de lucrări.

„A fost o execuţie neconformă, reprezentantul companiei a făcut mai sus căminul cu 3, 4 centimetri şi ne-a dat neconformitate. Mâine nu veţi mai vedea groapa, vom remedia”, explică Gabriel Filan.

Alexandra JURCA

Sâmbătă, 4 iulie, pe Stadionul Municipal din Caransebeş a avut loc competiţia sportivă intitulată „Cupa Comunităţii”.

La eveniment au participat patru echipe ale firmelor care sponsorizează dezvoltarea Centrului de Reintegrare Socială, instituţie în care urmează să fie construite 10 case pentru familiile nevoiaşe din Caransebeş şi împrejurimi.

Astfel, pe terenul de fotbal s-au întrecut echipele firmelor TMD Friction România SRL, Hyperion Trans SRL, SC Mobirom SA şi Alris Instalaţii. Proiectul este dezvoltat de Asociaţia Jesus Christ Living Hope Ministry, în parteneriat cu Primăria Caransebeş, reprezentată la acest eveniment de city-managerul Nicolae Borcean.

Din partea sponsorilor au participat la acţiune Ovidiu Roman, de la SC Mobirom SA, Ion Petrescu, de la Hyperion Trans SRL, care nu numai că a fost prezent, dar a şi jucat împreună cu echipa, şi Andy Turner de la TMD Friction România SRL.

Competiţia a avut ca scop principal strângerea de fonduri şi, în plan secundar, întrecerea sportivă în sine, condiţia participării la această manifestare fiind ca firmele să se implice în dezvoltarea Centrului social.

În acest sens, a fost desemnat un juriu care să evalueze complet cele două criterii de departajare – sportiv şi economic. Din juriu au făcut parte reprezentanţi a trei agenţi economici din Caransebeş, respectiv Samuel Dugălia, Silviu Avram şi Richard Nestor.

Câştigătorii competeţiei au fost: CUPA COMUNITĂŢII, premiu pentru echipa cu cea mai bună performanţă sportivă, a revenit firmei TMD Friction România SRL;
TROFEUL „Sport pentru suport”, pentru echipa a cărei firmă se angajează să ajute Centrul cu cel mai mare aport economic, acest premiu fiind câştigat tot de compania SC TMD Friction România SRL, care s-a angajat să finanţeze Centrul în proporţie de 85% şi, în lipsa resurselor necesare, chiar şi peste acest procent.

La nivel individual, Premiul pentru jucătorul competiţiei a fost câştigat de Ion Gherghinescu, de la firma SC Mobirom SA, iar Premiul pentru cel mai fair-play jucător, de Ion Petrescu, de la firma Hyperion Trans SRL.

Cosmin VLAD