Din cauza lipsei banilor pentru investiții, Ministrul Dezvoltării Cseke Attila a sistat finanțarea proiectelor derulate prin PNDL 1 și PNDL 2. Toate proiectele finanțate prin aceste programe intră într-un „stop joc“, ceea ce înseamnî pe deoparte oprirea lucrărilor, pe de altă parte imposibilitatea firmelor care au câștigat execuția lucrărilor de a mai plăti salariații. Stoparea finanțărilor afectează și comuna Prigor din Caraș-Severin, primărie ce derulează un proiect în valoare de 12 milioane de lei privind reabilitarea a două drumuri comunale: DC 38 și DC 39.

„Proiectul a fost adjudecat de o firmă de construcții în 2019, iar lucrările au început în primăvara lui 2020 prin decopertarea stratului existent de asfalt pe cei 16 Km de drum ce face legătura între Prigor, Borlovenii Vechi, Borlovenii Noi și Pătaș, cu acces spre comuna Bozovici“ – a declarat primarul comunei Prigor Simona Miclău. „Înainte de alegerile de anul trecut lucrările au fost sistate, iar după ce am preluat mandatul de primar al comunei am chemat toți factorii implicați și s-a decis reluarea lucrărilor, care în momentul de față au un grad de execuție de aproximativ 30%“.

Din păcate decizia ministerului de a sista finanțările în cazul programelor PNDL a blocat cea mai mare parte a derulării proiectelor: „Ar mai fi cam 10% din proiect de executat până la turnarea celor 2 straturi de asfalt pe cele două drumuri comunale. Sincer vă spun sunt foarte tristă și supărată gândidu-mă la locuitorii satelor din comuna mea, care acum sunt oarecum izolați. Trăim cu speranța ca măcar în toamnă, la o rectificare bugetară, să putem să reluăm lucrările la aceste două drumuri. Contractul de execuție se întinde pe 20 de luni, iar în acest moment noi avem ca 13 luni de când acesta a început“. 

„Nu-mi rămâne decât să trag un semnal de alarmă și să sper că vom reuși să finalizăm această lucrare. Îi rugăm și pe guvernanță să se coboare la nevoile comunităților locale și toate zonele țării să fie scoase din anonimat“ a mai precizat Simona Miclău, primarul comunei Prigor din Caraș-Severin.

Dan AGACHE

Una dintre promisiunile electorale pe care s-a marșat puternic în campania din toamna anului trecut, de la parlamentare, a fost aceea de alimentare cu gaz metan a tuturor localităților din Caraș-Severin. Au fost desigur și altele, dar aceasta a fost cel mai des folosită de către candidați. Odată ajunși la putere se pare că vorba românului cu „socoteala de-acasă ce nu se potrivește cu cea din târg“ are valoare practică. Proiectul nu e cuprins în, celebrul de-acum, Program Național de Redresare și Reziliență. Nu se știe dacă va putea fi finanțat cu fonduri europene prin POIM, Programul Operațional de Infrastructură Mare.

Cu toate acestea, mai toți primarii încearcă să țină pasul cu toate documentele necesare, avizele și studiile necesare, pentru a fi pregătiți să înceapă lucrările cât mai curând. Este și cazul comunei Mehadia din Caraș-Severin, comună ce va fi tranzitată de magistrala de gaz metan. Primarul localității, Petru Bardac, este încrezător că lucrurile vor intra pe un făgaș normal iar comuna, deși are o rețea internă destul de lungă, va putea beneficia de alimentare cu gaz metan.

„Cu toate că nu am făcut mare tam-tam pe speța asta, pot să vă spun că facem pași fermi spre rețeaua de gaz  ce va alimenta comuna noastră. Lucrăm la studiul de fezabilitate, am realizat ridicările topografice, am finalizat studiile geologice și ulterior finalizării studiului de fezabilitate la care lucrăm acum, să obținem avizele de la toate instituțiile care converg din această lucrare.

Este o lucrare pe termen lung și așteptăm să se deschidă finanțările europene, astfel încât să găsim sursă de finanțare, singura cale de a reuși să ne conectăm și noi la rețeaua care va veni, așa cum am discutat cu reprezentanții Transgaz. Depindem mult de magistrala care va traversa comuna noastră și va lega localitățile Prunișor din Mehedinți de Jupa, de lângă Caransebeș. Noi vrem să ținem pasul cu lucrările Transgaz-ului, astfel încât atunci când magistrala va traversa localitatea noastră, noi să putem să facem racordurile pentru rețeaua internă. Mehadia are o rețea internă mare, peste 40 de Km pentru a reuși alimentarea tuturor imobilelor din comună și din satele aparținătoare. Lucrările vor genera costuri foarte mari de implementare și trebuie să fim foarte atenți la acest proiect, pentru că alături de ceea ce mi-am propus eu privind infrastructura de apă și canalizare, alimentarea cu gaz reprezintă cele mai mari proiecte ale mele din acest mandat“, a afirmat Petru Bardac, primarul comunei Mehadia.

Dan AGACHE

În cadrul unei conferințe de presă care a avut loc la sediul organizației județene a PSD, președintele Silviu Hurduzeu, deputat de Caraș-Severin în Parlamentul României a lansat cuvinte dure la adresa actualei administrații județene, condusă de „Clotilde Armand al Carașului cu pantaloni și elicopter”, după cum îl descrie social-democratul pe președintele Romeo Dunca.

„După ce a reușit să se certe cu toată lumea, a devenit Clotilde Armand, un etalon al incompetenței administrative și de aceea fac această comparație, pentru că ei reușesc să se certe cu toată lumea. Actualul președinte al CJ s-a certat cu opoziția, s-a certat cu proprii salariați, s-a certat cu medicii, s-a certat cu presa. Nu știu, mai are cu cineva cu care să se certe?!”, afirmă Silviu Hurduzeu.

Ca argument la acuzația de „etalon al incompetenței administrative”, prin care l-a descris pe actualul președinte al Consiliului Județean, Silviu Hurduzeu a adus în prim plan situație recentă care se referă la intenția președintelui Romeo Dunca de a renunța la proiectele de reabilitare energetică a celor trei staționare ale Spitalului Județean de Urgență din Reșița.

„Am asistat din nou la un flik flak cu sănătatea cărășenilor, acele proiect, și profit de ocazie să-i dau o veste tristă domnului Stănescu: domnule secretar general, trei proiecte semnate de dumneavoastră și de mine, dumneavoastră în calitatea de ministru al Dezvoltării, eu în calitate de președinte al Consiliului Județean, trei proiecte cu finanțare europeană pentru cele trei staționare ale SJU din Reșița, care au fost puse pe ordinea de zi pentru a se renunța la acea finanțare, le-a retras, dar cu promisiunea fermă a președintelui că vor fi repuse. Se dă cu piciorul la o finanțare europeană de peste 35 de milioane de lei!

Pentru că era vorba de reabilitare din punct de vedere energetic a celor trei staționare, aveau și o componentă neeligibilă destul de mare, care, după ce s-au făcut proiectele tehnice, am înțeles că a crescut, nu am văzut eu proiectele tehnice. Dar și așa, cele trei staționare au nevoie de lucrări de modernizare, în așteptarea spitalului nou, care în cele mai optimiste vise nu se va realiza mai devreme de 10 ani și sigur că ne dorim cu toții un spital nou, și eu mi-aș dori un spital nou, sau în așteptarea unui spital modular care nu rezolvă problemele de sănătate din Reșița și din județul Caraș-Severin, era nevoie de modernizarea acestor spitale”, a declarat președintele PSD Caraș-Severin, deputatul Silviu Hurduzeu.

Parlamentarul a mai susținut că, pe lângă faptul că prin decizia președintelui Consiliului Județean se pierde o importantă finanțare europeană nerambursabilă, pe acea componentă neeligibilă existând posibilitatea împrumuturilor, care, fiind pentru fonduri europene, nu afectează gradul de îndatorare al unui administrații județene, se pierd în timp și medici.

„Am văzut la adresa medicilor, doar aroganță și dispreț”, a fost concluzia finală a președintelui PSD Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu.

Lorena POENARU

Aflată la al treilea mandat în fruntea administrației locale, Magdalena Ciurea, primarul comunei Ramna se poate mândri cu proiectele pe care le-a implementat pentru comunitate, o parte dintre ele fiind spre finalizare. Amintim aici asfaltarea drumului comunal 86 Berzovia-Ramna, lucrările pe acest drum apropiindu-se de final. Considerat o mare realizare pentru comună, proiectul a primit finanțare prin PNDL 2.

De asemenea, pe ultima sută de metri se află și proiectul de alimentare cu apă.

„La Valeapai este gata tot, și stația de apă este gata, Urmează să se facă forajele și mai sunt câteva cămine de pus și se finalizează”, ne-a mărturisit primarul comunei Ramna, Magdalena Ciurea.

Printre prioritățile edilului din comuna Ramna se află și asfaltările de drumuri.

„Pentru drumul comunal Valeapai – Hotar Vermeș s-a terminat licitația, am eliberat autorizația de construire, 3,6 km revenind spre asfaltare comunei Ramna și se mai așteaptă pentru primirea angajamentelor financiare pe care trebuie să le dea Ministerul Finanțelor.

În cel mai scurt timp o să încep asfaltarea unei bucăți de drum de la Bărbosu până la Grind, pe care am pietruit-o în urmă cu 2 ani și acum vreau să asfaltez, pentru că acest tronson scurtează cu 10 km drumul de la Ramna la Bărbosu, care era prin Valeapai.

Sunt în lista sinteză cu 3 km de asfalt pe străzile comunale din Bărbosu și circa 4,9 km drumul comunal 87 Bărbosu-Valeapai, de la calamitățile din 2016, urmează să depun documentația la CNI”, a mai declarat Magdalena Ciurea, primarul comunei Ramna.

Edilul comunei cărășene a mai afirmat că și pentru drumul Ramna-Valeapai, care se întinde pe 7 km, se fac demersuri de către Consiliul Județean pentru finanțare, un tronson care așteaptă de mulți ani să fie reabilitat.

Lorena POENARU

Proiectul „Reconversia funcțională a unui teren degradat și neutilizat din intravilanul orașului Oravița și transformarea acestuia într-o zonă verde de agrement și recreere pentru comunitate” are drept scop îmbunătățirea factorilor de mediu și a condițiilor de viață ale locuitorilor din mediul urban și este în plină desfășurare în orașul din Valea Carașului.

Zona căreia i se adresează în mod direct proiectul este o aglomerație de blocuri vechi din zona Gării, iar proiectul își propune îmbunătățirea condițiilor de viață ale riveranilor prin construirea unui parc pe o suprafață de cca. 4 ha de teren actualmente degradat și neutilizat.

„Dintre obiectivele specifice ale proiectului pot să enumăr: reconversia funcțională a 2 parcele de teren aflate în stare de degradare cu o suprafață totală de 4,1 ha din mediul urban al orașului prin plantarea cu spațiu verde a 38.744 mp. Acest fapt va permite creșterea suprafeței spațiilor verzi la 12,58 mp/locuitor, cu impact pozitiv imediat asupra calității vieții și stării de sănătate a populației urbane“, a precizat pentru Reper 24, edilul Oraviței, Dumitru Ursu.

Va fi satisfăcută în același timp dorința de agrement și recreere a populației orașului Oravița prin realizarea unui parc cu 8 zone de activități de interes pentru comunitate în materie de activități recreaționale și culturale pentru toate vârstele. Valoarea proiectului este de peste 3 milioane de lei, iar finanțarea este posibilă prin Programul Operațional Regional.

„ Proiectul prevede  amenajarea de locuri de joacă pentru copii, plantări de copaci, înlocuirea stâlpilor de iluminat cu stâlpi cu panouri fotovoltaice, amplasarea de bănci, coșuri de gunoi și toalete ecologice, împrejmuirea parcului și realizarea unui număr de patru căi de acces“, a mai precizat primarul Oraviței, Dumitru Ursu.

Dan AGACHE

Vremea ploioasă din această primăvară nu a împiedicat constructorii din Cornereva să-și ducă munca mai departe, astfel încât toate proiectele aflate în diverse faze de execuție să fie finalizate conform contractelor. Edilul Nicolae Novăcescu este mulțumit de felul în care decurg lucrările și este permanent pe șantiere pentru a verifica modul de execuție.

„Se lucrează și la drumuri, la canalizare, la alimentarea cu apă, la Căminul Cultural, la școală, deci avem mai multe șantiere. Eu sunt mulțumit că se lucrează, pentru că trebuie să și încheiem aceste lucrări, nu doar să le începem. Pentru buna desfășurare a acestor activități, eu sunt mai toată ziua pe teren pentru a reuși să realizăm aceste obiective pe care ni le-am propus.

Am mari speranțe că vom reuși să încheiem până la sfârșitul acestui an lucrările la Căminul Cultural. De asemenea, avem două tronsoane de canalizare ce se vor încheia tot în acest an. Mai finalizăm și o parte din drumurile comunale. Aici avem două proiecte începute; unul pe fonduri europene, prin AFIR, iar celălalt prin fonduri guvernamentale, prin Ministerul Dezvoltării. Sunt 25 de km în total, dar configurația comunei este atipică; nu avem de făcut un drum de 25 de km, ci lucrăm în mai multe zone: 500 de metri într-un cătun, 1 Km în altă parte, mai 800 de metri în alt sat și tot așa“, a precizat edilul comunei Cornereva, Nicolae Novăcescu.

Chiar dacă sunt porțiuni mici și dispersate, toate aceste drumuri vor avea parte de consolidarea infrastructurii, asfalt nou, podețe, rigole de scurgere a apei, ziduri de sprijin, iar acolo unde este posibil, în funcție și de bugetul propriu, Primăria va încerca să facă și trotuare.

Dan AGACHE

Cetatea Ladislau de pe Clisura Dunării, din Coronini, județul Caraș-Severin, începe să prindă contur în forma ei restaurată pe măsură ce avansează lucrările inițiate acolo cu bani europeni prin Regio POR.

Fortificația datează de la 1427-1428!

Reprezentanții ADR Vest, cei care au asigurat finanțarea, spun că este un proiect complex, care cuprinde consolidarea, restaurarea, conservarea și protecția Cetății Ladislau, realizarea unui punct de belvedere prin amenajarea Turnului 3 de Sud-Vest, conservarea zidurilor și turnurilor cetății cu asize de piatră, amenajarea de platforme și pasarele, construirea unui corp anexă, realizarea de instalații electrice și sanitare, realizarea iluminatului arhitectural și ambiental, amenajarea incintei sitului și realizarea de alei pietonale.

Până în prezent s-a realizat un progres al lucrărilor de aproximativ 20% în zonă.

„Cetatea medievală va fi introdusă în diverse circuite turistice naționale și internaționale, în vederea creșterii numărului de turiști, și este prevăzută diversificarea serviciilor culturale prin organizarea și desfășurarea a minimum patru evenimente anuale periodice, cu accent pe păstrarea tradițiilor locale.

Obiectivul proiectului este de a dezvolta turismul în zonă prin restaurarea și punerea în valoare a acestui monument istoric și de a crește gradul de informare și interes pentru cultură”, au declarat reprezentanții ADR Vest.

Valoarea totală a investiției este de 19,8 milioane lei, din care 19,3 milioane lei reprezintă finanțare europeană, asigurată prin Regio-POR 2014-2020, Axa prioritară 5 – Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural.

Beneficiarul proiectului este Primăria Comunei Coronini.

Lorena POENARU

Managerul general al societății Aquacaraș, Gheorghe Aurel Filipescu, împreună cu vicepreședintele Consiliului Județean, Marius Isac au participat la o serie de întâlniri organizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Conform unui comunicat de presă al societății cărășene de apă-canal, una din întâlniri a fost o ședință de lucru coordonată de Cristian Ghinea, ministrul de resort, și a avut ca temă pregătirea etapei următoare de accesare a finanțărilor europene, pentru continuarea investițiilor de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în județul Caraș-Severin.

În urma discuțiilor purtate s-a desprins concluzia că societatea Aquacaraș SA se încadrează în termenele necesare pentru demararea următoarei etape de investiții, având deja parcurse o serie de etape.

Una dintre acestea este elaborate studiilor premergătoare Studiului de Fezabilitate,de exemplu: studii topografice, geotehnice, hidrogeologice, studii privind balanța apei, studii de gestionare a nămolului.

Studiul de Fezabilitate a fost avizat de către beneficiar și transmis spre verificare către AM-POIM, în prezent fiind în verificare și la B.E.I.

S-au obținut Certificatele de Urbanism pentru UAT-urile parte din proiect și a fost demarată procedura de obținere a Avizului de Mediu, s-a emis decizia etapei de evaluare inițială;

În acest moment sunt în curs de elaborare documentațiile de atribuire pentru contractele de execuție.

A fost demarată procedura de obținere a autorizației de gospodărire a apelor. Pentru îmbunătățirea calității serviciilor, asigurarea continuității serviciilor și diminuarea duratei de remediere a avariilor, a fost propusă în cadrul proiectului și achiziția de echipamente și dotări. Termenul de depunere a ofertelor a fost 08.03.2021, în prezent fiind în curs de evaluare ofertele depuse.

Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Caraș-Severin are în vedere, în etapa următoare, continuarea extinderii și reabilitării rețelelor de apă potabilă și canalizare în cele opt localități urbane: Reșița, Caransebeș, Bocșa, Oravița, Oțelu Roșu, Moldova Nouă, Anina și Băile Herculane, precum și extinderea acestor rețele în cinci comune: Teregova, Mehadia, Topleț, Ticvaniu Mare și Grădinari.

Conducerea societății susține că investițiile propuse pentru sistemele de alimentare cu apă și canalizare sunt următoarele:

– extinderea/reabilitarea surselor de apă și a conductelor de aducțiune;

– extinderea/reabilitarea capacităților de tratare și înmagazinare apa potabilă;

– extinderea/reabilitarea rețelelor de distribuție a apei potabile și a stațiilor de pompare;

– extinderea/reabilitarea rețelelor de canalizare, a stațiilor de pompare apă uzată și a capacităților de epurare.

Pentru anul 2021 societatea Aquacaraș are ca obiective:

–     obținerea Avizului de Mediu;

–     aprobarea de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a Studiului de Fezabilitate;

–     semnarea contractului de finanțare pentru „Proiectul regional de dezvoltare a  infrastructurii de apă și apă uzată din județul Caraș-Severin/Regiunea Vest”;

–     publicarea  și atribuirea contractelor de servicii și lucrări aferente proiectului;

–     atribuirea contractului de furnizare utilaje și echipamente.

Odată cu finalizarea implementării Proiectului de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Caraș-Severin, urmează ca nivelul de servicii de alimentare cu apă în aria proiectului să crească, de la o rată de 85% cât este acum, la 100%. De asemenea, rata de colectare și tratare corespunzătoare a apelor uzate menajere va crește și ea la 100%, de la 74% în prezent, mai susține conducerea Aquacaraș.

Valoarea investițiilor propuse în cadrul proiectului:

–     pentru sistemele de alimentare cu apa- 88.653.288 Euro/ fără TVA

–     pentru sistemele de canalizare- 60.413.847 Euro/ fără TVA

Luni, 26 aprilie, este programată următoarea întâlnirea de lucru cu reprezentanții ministerului de resort și ai autorității de management, unde se va analiza și revizui documentația necesară investiției în cele două sisteme de alimentare cu apă și canalizare din orașele Reșița și Bocșa. Se va detalia situația existentă și se va verifica corelarea prognozelor cu documentația aferentă.

Termenul impus de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru finalizarea verificării documentațiilor întregului proiect este 30 septembrie 2021, după cum a precizat conducerea Aquacaraș.

Lorena POENARU

„Hidroelectrica a inaugurat, la sfârșitul săptămânii trecute, drumul judeţean DJ 608 Plugova-Cornereva, pentru care s-au investit 22,38 milioane lei, a declarat directorul general al companiei, Mihai David“. Așa suna o știre de la începutul lunii noiembrie în anul 2009, adică acum aproape 12 ani. „Pentru execuţia barajului Cornereva a fost necesară devierea drumului judeţean existent, lucrare executată de Hidroconstrucţia SA, Sucursala Porţile de Fier, beneficiarul final de folosinţă fiind Consiliul Judeţean Caraş-Severin“.

De atunci anii au trecut, drumul s-a deteriorat, alte lucrări în afară de câteva plombe care au ținut până la prima ploaie nu s-au făcut, în schimb s-au păpat an după an, mulți bani. După mai multe tentative eșuate de reabilitare a acestui drum de interes pentru locuitorii din zonă dar și pentru turiști și nu numai s-a scris mult, dar s-a făcut puțin.

După mai bine de 11 ani se pare că a venit și rândul acestui drum județean să fie reabilitat. În comuna Teregova a avut loc astăzi predarea amplasamentului către constructor, care are de acum posibilitatea să-și demonstreze bunele intenții și profesionalismul. La sediul Primăriei din comună cărășană Teregova s-a semnat oficial actul de predare a acestui drum, act ce permite începerea lucrărilor. Au fost prezente oficialități locale și județene care, rând pe rând, și-au spus opinia referitoare la reabilitarea acestui celebru de acum DJ 608, în lungime totală de 41 de Km.

Primarul comunei Teregova, Maria Damian:„M-aș bucura ca la terminarea lucrărilor să putem să avem un drum care să reziste 50 de ani fără intervenții. Mi-aș dori, de asemenea, să se poată închide această buclă a DJ 608, prin reabilitarea drumului județean Teregova – Luncavița – Mehadica. Ați fost pe acest drum, știți cum arată și pentru faptul că avem copii la Liceul din Teregova, am dori ca transportul lor să se desfășoare în condiții cât mai bune“.

Profitând de prezența președintelui Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca, edilul Maria Damian nu a ezitat să solicite sprijinul pentru implementarea proiectelor aflate în derulare: „Vreau să vă reamintesc faptul că Teregova are foarte, foarte multe proiecte pe fonduri europene, cele mai multe, dar și guvernamentale, vă solicităm ajutorul, să fiți alături de noi și să ne sprijiniți în demersurile noastre pentru finalizarea acestor proiecte. Eu nu am făcut politică nici în mandatul trecut, nu o să fac politică nici acum, eu sunt un om al administrației locale și muncesc în beneficiul cetățenilor din localitatea mea “ – a mai spus primarul localității Teregova, Maria Damian.

„Astăzi nu mai avem niciun motiv să spunem că ceva stă împotriva realizării acestui obiectiv”, a spus la rândul său președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca. „Avem bani, avem timp, avem proiect, avem soare și dorim toți realizarea unei lucrări bune, în folosul cetățeanului. Va trebui să ținem cont de lucrul acesta până la încheierea lucrărilor, pentru că nimeni nu va mai putea să dea vina pe altcineva. Dacă la finalizarea lucrărilor oamenii nu vor putea să spună că s-a făcut o lucrare care să țină zeci de ani de acum încolo, este doar culpa unuia dintre noi, dintre cei ce stăm acum la această masă.

Referitor la dorința dumneavoastră, doamnă primar, pe lângă ce mai avem de făcut pentru drumul de care aminteați, să închidem această buclă, din toată sărăcia noastră vom mai încerca să rupem câțiva bănuți pentru a-i aloca pentru reparația acestui drum, astfel încât acesta să mai reziste 2, 3 sau 4 ani până când vom putea să accesăm niște bani, astfel încât să facem o reabilitare totală“, a mai afirmat Romeo Dunca.

Mihaela Bejeriță administratorul SC Emiliano Vest, constructorul care a câștigat licitația reabilitării DJ 608, a declarat la încheierea acestei întâlniri: „Noi vă asigurăm de întreaga noastră capacitate tehnică de a duce la bun sfârșit lucrările pe care ni le-am asumat, în termenul contractat. Cred în această echipă și sper să ne ajute bunul Dumnezeu să ducem totul la bun sfârșit, așa cum trebuie“.

Dan AGACHE

Deputații au adoptat un proiect de lege prin care direcționează 960.000 de euro către schitul Prodromu de la Athos din bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte. 31 de deputați USR PLUS, inclusiv Dan Barna, s-au opus însă finanțării schitului românesc de la muntele Athos numind această decizie ca fiind „o risipă populistă’.

Deputatul de Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu îi acuză pe parlamentarii USR care s-au opus acestui proiect că boicotează încă odată credința neamului românesc, ignorând de altfel importanța istorică a așezământului monahal.

„Schitul Prodromul a fost întemeiat între anii 1852-1866 de ieroschimonahul Nifor Ionescu și ucenicul său, ieroschimonahul Nectarie. Este închinat Sfântului Ioan Botezătorul și se află pe teritoriul Mănăstirii Lavra.

Mai mulți parlamentari USR PLUS, în frunte cu Dan Barna, au votat împotriva finanțării schitului românesc de la muntele Athos.

Să nu uităm că tot această forță politică nouă a boicotat familia, a refuzat să pună mâna pe Biblie atunci când consilierii ei trebuiau să jure pentru un post în administrația publică și vor, mai presus de orice, un alt tip de educație sexuală, un alt tip de definire a genurilor. Asta ne dorim?”,  afirmă deputatul social democrat cărășean, Silviu Hurduzeu.

Din 2017 până în 2020 suma alocată schitului de la Athos a fost de 250.000. de euro. În 2020, în urma unei inițiative legislative propuse și semnate de parlamentari PSD, PNL, UDMR și PMP, suma a fost suplimentată la 960.000 de euro.

„Având în vedere istoria acestui loc și importanța acestuia pentru poporul român, este necesar ca statul român să acorde un sprijin financiar permanent pentru restaurarea, conservarea și întreținerea complexului de clădiri și a operelor teologice, culturale, istorice și artistice ce compun Schitul Prodromu, dar și pentru dezvoltarea relației spiritual-culturale și sociale a pelerinilor cu acesta”, au susținut inițiatorii proiectului de lege în expunerea de motive.

Lorena POENARU