Încheierea anului școlar a fost marcată într-un mod inedit la Berzovia. Elevii cu rezultate deosebite au fost premiați cu bani pentru performanțele școlare din acest an, chiar de către primarul comunei, Ioan Pop.

Inițiativa, în premieră pentru comună, i-a aparținut edilului, care a propus în consiliu local să fie alocată o sumă de bani pentru aceste premii acordate elevilor. Astfel că, din bugetul local a fost acordată suma de 34.800 de lei pentru 73 de elevi premianți care învață în școlile de pe raza comunei.

„După cum le-am promis elevilor la deschiderea anului de învățământ din septembrie, oferim diplome pentru merite deosebite la învățătură și purtare. Diplomele sunt însoțite de câte un plic cu bani, cu suma de 1.000 de lei la cei care au premiul I, premiul II -700 de lei, iar premiul III -500 de lei. La clasele I-IV, datorită faptului că sunt mulți elevi, acolo calificativele fiind de foarte bine și bine, avem 40 de elevi, fiecare primind suma de 200 de lei.

Ne pare rău că suntem în această situație și nu putem avea un eveniment festiv în curtea școlii.

Am înmânat în această dimineață premiile elevilor din satul Fizeș și apoi au urmat elevii de la Liceul Tehnologic din Berzovia și cei ai școlii din Gherteniș”, a declarat primarul comunei Berzovia, Ioan Pop.

Părinții copiilor s-au arătat încântați de această inițiativă și spun că este o metodă foarte bună de a-i stimula pe copii să învețe tot mai bine.

„Mi se pare o idee foarte bună pentru că îi determină pe băieții mei să învețe”, ne-a spus o mămică din comună, dezvăluindu-ne că suma va fi folosită de copil pentru a-și cumpăra o tabletă mai performantă.

Pe toată perioada desfășurării acestei festivități restrânse s-au respectat măsurile de prevenire a răspândirii Covid -19, toate persoanele purtând mască, iar în încăperea în care au fost înmânate premiile a intrat câte un elev însoțit de dascăl.

Lorena POENARU

Municipalitatea reşiţeană a organizat în cadrul manifestărilor prilejuite de Zilele Reşiţei o festivitate de premiere care i-a avut în centrul atenţiei pe elevii, studenţii şi sportivii cu rezultate deosebite.

Oaspeţi de onoare ai ceremoniei organizate de Primăria Reşiţa în cea de-a doua zi a sărbătorii oraşului au fost membrii celor trei delegaţii ale oraşelor înfrăţite şi partenere din Italia, Serbia şi Lituania. În cadrul festivităţii a fost semnat acordul de amiciţie cu oraşul lituanian Marijampole, urmând ca în toamna acestui an o delegaţie din Reşiţa să se deplaseze în Lituania pentru semnarea scrisorii de înfrăţire.

În acelaşi cadru festiv, 14 elevi şi trei studenţi reşiţeni au primit din partea autorităţilor diplome şi medalii în semn de apreciere pentru rezultatele obţinute la învăţătură în anul şcolar 2014 – 2015. Totodată, în parteneriat cu Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret, sportivii de top ai judeţului, printre care Marius Cocioran, Lucien Hora, Ovidiu Zaberca, echipele HC Adrian Petrea, CS Universitatea Reşiţa şi Volei Club Banatul, au fost şi ei premiaţi.

Continuând tradiţia, primăria a oferit premii şi anul acesta reprezentanţilor a 15 dintre asociaţiile de locatari din municipiu, câşigătoare ale concursului „Cea mai curată asociaţie de locatari/proprietari”.

Diana RADU

Oficialităţi, profesori şi studenţi s-au adunat astăzi în Aula Magna Universităţii Eftimie Murgu pentru a marca deschiderea anului universitar.

1 octombrie este data la care în fiecare an studenţii se întorc la cursuri. Momentul a fost marcat astăzi şi la Universitatea Eftimie Murgu din Reşiţa, unde, într-un amfiteatru arhiplin, a avut loc ceremonia de deschidere a noului an universitar. Au luat cuvântul reprezentanţi ai Primăriei Reşiţa, Prefecturii şi Primăriei Vârşeţ, prezenţi la manifestare datorită parteneriatelor pe care universitatea le are cu ţara vecină şi a numărului mare de studenţi sârbi care aleg să studieze la Reşiţa. Preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Sorin Frunzăverde, a vorbit despre dificultăţile financiare cu care se confruntă singura instituţie de învăţământ superior din judeţ şi a atras atenţia că bugetul naţional nu-şi va reveni în următorii trei ani, astfel că, singura soluţie este finanţarea europeană, prin atragerea de cât mai multe proiecte.

Doina Frunzăverde, rectorul UEM, a ţinut să sublinieze rolul de universitate regională al instituţiei, rol pe care aceasta l-a respectat întotdeauna, prin învăţământ de calitate, parteneriate internaţionale şi activitate de cercetare.

Universitatea Eftimie Murgu începe anul 2014 – 2015 cu 2200 de studenţi, la cele trei facultăţi: Facultatea de Inginerie şi Management, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Facultatea de Ştiinţe Sociale, toate locurile bugetate fiind ocupate.

Diana RADU

Oficialităţile locale şi judeţene s-au adunat astăzi în Parcul Tricolorului pentru ceremonialul organizat cu prilejul Zilei Imnului Naţional.

Festivitatea organizată de Instituţia Prefectului, Consiliul Judeţean, Primăria Reşiţa şi Garnizoana Reşiţa nu a reuşit să trezească interesul prea multor reşiţeni, deşi ziua de 29 iulie este dedicată unuia dintre cele mai importante simboluri naţionale, imnul României.

Ceremonialul a început cu un scurt moment religios, după care, primarul Reşiţei, Mihai Stepanescu, a spus câteva cuvinte despre însemnătatea acestei zile. „În fiecare an organizăm această manifestarea aparte. Imnul național reprezintă, ca și drapelul, o valoare de simbol extrem de importantă a națiunii noastre române. Pentru valorile de simbol și-au pierdut viața strămoșii noștri. Ne gândim cu respect la ei și va trebui să prețuim și să respectăm toate aceste valori”, a spus edilul-şef.

Prefectul judeţului Caraş-Severin a vorbit şi el despre simbolistica şi istoricul imnului naţional. „Creaţie a scriitorului şi muzicianului Anton Pann, pe versuri de Andrei Mureşanu, „Deşteaptă-te, române!” a devenit începând din 1990 imnul naţional al României. Din anul 1998, la iniţiativa Senatului, ziua de 29 iulie a devenit Ziua Imnului Naţional. A fost interpretat pentru prima oară în timpul revoluţiei de la 1848, pentru că versurile sale exprimau cel mai bine efervescenţa momentului şi chemarea spre emancipare naţională. Interzis în timpul regimului comunist, din cauza efectului său asupra stării de spirit a mulţimilor de oameni, „Deşteaptă-te, române!” a fost cântat în decembrie 1989, ca un imbold pentru curaj, schimbare şi solidaritate. Astăzi, sărbătorim şi preţuim imnul naţional ca pe unul dintre cele mai dragi simboluri, un simbol al valorilor şi idealurilor poporului român şi îl ascultăm în momentele importante, festive, la manifestări oficiale şi de fiecare dată când sportivii noştri ne fac să fim mândri de rezultatele lor”, a explicat Silviu Hurduzeu, prefectul judeţului.

Manifestarea s-a încheiat cu intonarea imnului şi defilarea detaşamentului de onoare.

Diana RADU