Fermierii din zona montană au la dispoziție 13 milioane euro din fonduri europene pentru realizarea de abatoare de capacitate mică. Sesiunea de depunere a cererilor a fost prelungită, astfel încât fermierii interesați mai pot depunere de finanțare până în data de 31 martie, transmite Nicolae Verindeanu, directorul Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Caraș-Severin.

Solicitările de finanțare pentru fermieri prin submăsura „Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole” –componenta investiții de capacitate mică din zona montană din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 se depun exclusiv online pe www.afir.info până la data limită (31 martie 2021, ora 16:00) sau până când, prin totalul cererilor depuse, se atinge plafonul maxim de 150% din valoarea alocării.

Fondurile nerambursabile acordate prin submăsura 4.2 –componenta investiții de capacitate mică din zona montană pot ajunge până la maximum 300.000 euro/ proiect.

„Finanțarea nerambursabilă acordată prin PNDR 2020 este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru realizarea unui abator de mică capacitate în zona montană, în cazul în care acesta este realizat de către IMM-uri. Pentru grupuri de producători, cooperative sau societăți cooperative intensitatea sprijinului acordat poate ajunge până la 70%. Dacă este realizat de alte întreprinderi decât cele menționate anterior, finanțarea PNDR va fi de maximum 40%.

Sunt eligibile pentru finanțare investițiile în unități de sacrificare de capacitate mică destinate porcinelor, ovinelor, caprinelor și bovinelor, în conformitate cu Ordinul 35/ 2011 (privind aprobarea condițiilor minime de funcționare a abatoarelor de capacitate mică, cu modificările și completările ulterioare), care sunt amplasate în localități din zona montană”, transmit reprezentanții Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Capacitatea maximă de sacrificare a unui abator de capacitate mică, incluzând tăierile de urgență, presupune un maxim de 5 UVM (unitate vită mare)/ zi și încadrarea în 200 de capete/ lună pentru porcine, ovine sau caprine și de 40 de capete/ lună pentru bovine. În cazul în care se realizează o investiție pentru un centru de sacrificare acesta trebuie să funcționeze pentru cel mult 2,5 UVM/ zi și să se încadreze în 100 de capete/ lună pentru porcine, ovine sau caprine și în 20 de capete/ lună pentru bovine.

Pentru a depune o cerere de finanțare a unei unități de sacrificare de capacitate mică, în zona montană, fermierii trebuie să respecte prevederile Ghidului solicitantului și anexele aferente acestuia, publicat pe site-ul www.afir.info, la secțiunea Investiții PNDR în pagina dedicată submăsurii 4.2.

foto: agrointel.ro

Karina TINCUL

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Centrul Județean Caraş-Severin a demarat, în data de  16 octombrie 2020, plățile în avans în cadrul schemelor de plăți directe și  al măsurilor de dezvoltare rurală legate de suprafață și animale. Astfel, până  în  prezent, din totalul de  18.849 cereri de plată depuse de fermieri în  campania 2020, au  fost autorizate la plata în avans un număr de  14.611 cereri, ceea ce reprezintă un procent de 78,8%  din totalul cererilor eligibile.  Suma autorizată din Fondul European de Garantare Agricolă este  de  17.320.124,33 euro, iar din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și cofinanțare de la Bugetul Național, este  de  8.843.716,26 euro, totalizând  26.163.840,59 euro.

La nivel național, au fost autorizați în plată în cadrul Campaniei  de plăți în avans pentru anul 2020, un număr de 694.226 fermieri, suma totală autorizată fiind de 1.237.714.712,20 euro. De asemenea,  tot  în această perioadă au  fost autorizate la plată cererile depuse de fermieri pentru  ajutoarele de stat pentru susținerea crescătorilor  de animale,  în  contextul crizei economice generate de pandemia  COVID-19. În  județul  nostru, pentru sectorul avicol,  în baza OUG nr. 151/27.08.2020, a fost autorizată la  plată suma de  200.000 euro, iar pentru sectorul suin, în baza OUG nr. 150/27.08.2020, suma autorizată este de  410.900 euro.  Începând cu data  de  01.12.2020, se va desfășura campania de plată finală a cererilor unice depuse de fermieri  în anul 2020.

Dan AGACHE

Agenţia pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a anunțat marți perioada oficială în care tinerii fermieri pot depune online cererile de finanțare pentru fondurile europene de 40.000 sau 50.000 de euro fiecare, în cadrul submăsurii 6.1 din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR).

Submăsura 6.1, „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, este una din liniile de finanțare care a fost intens solicitată de către fermierii români. Având în vedere lansarea primei sesiuni de primire a cererilor de finanțare din acest an, AFIR a aplicat mai multe măsuri de simplificare a modului în care sunt oferite informațiile preliminare legate de această submăsură.

„Felul în care este accesat PNDR 2020 este și o responsabilitate a noastră. Suntem extrem de atenți la modul în care furnizăm informații și cât de accesibile le facem celor care vor să depună un proiect de investiții. Nu doar numărul beneficiarilor, ci și numărul de solicitanți și a celor care au aflat despre PNDR este unul din rezultatele care trebuie cuantificate.

A ști din auzite despre fonduri europene nu este același lucru cu a accesa – în speță a înțelege cum funcționează sistemul de implementare, cu tot ceea ce înseamnă asta. Marea responsabilitate, până la implementarea efectivă a proiectului, este aceea de a explica pe înțelesul tuturor atât oportunitățile oferite de accesarea fondurilor europene, cât mai ales condițiile de accesare și modul efectiv în care se depune și implementează un proiect cu fonduri europene nerambursabile. Tot acest efort de comunicare este dublat de conceperea unor proceduri clare și simplu de urmărit, proceduri care se actualizează permanent pentru a oferi o accesibilitate cât mai mare la fondurile disponibile prin Program.

În acest context, pentru submăsura 6.1, pe lângă Ghidul Solicitantului tehnic și detaliat, am solicitat colegilor conceperea unui material construit special pentru a înlesni asimilarea facilă a informațiilor privind accesarea submăsurii. Materialul conține, în mod clar și concis, informațiile de bază, și anume: cuantumul fondurilor care pot fi accesate, beneficiarii eligibili, criteriile de selecție sau condițiile de accesare. Acest material este disponibil si pe pagina noastră web la adresa: https://bit.ly/38EJcYi.

O altă inițiativă pe care am concretizat-o în aceste zile este și publicarea unei aplicații suport, care ajută solicitanții sa-și facă o idee clară și concretă despre dimensiunea economică a exploatației agricole pe care tinerii o preiau, lucru foarte important în procesul de eligibilitate a cererilor de finanțare. Această aplicație este cea pentru calcularea coeficienților de calcul ai producției standard (Standard Output – SO) și poate fi accesată direct la http://so.afir.info/”, a declarat Mihai-Liviu MORARU, director general AFIR.

Aceste măsuri luate de AFIR  vor fi dezvoltate și în viitorul Program, pentru toate liniile de finanțare.

Depunerea Cererilor de finanțare pentru submăsura 6.1- Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri 2020, se va face on-line pe site-ul oficial al AFIR, în perioada 15 iulie, ora 09:00 – 15 octombrie 2020, ora 16:00.

Lorena POENARU

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale anunță lansarea sesiunilor de primire a solicitărilor de finanțare pentru tinerii fermieri și pentru dezvoltarea fermelor mici prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, începând de la 1 august 2018.

Fondurile totale disponibile pentru sesiunea din acest an prin submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” și 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” sunt în valoare de 62,5 milioane de euro, iar intervalul de primire a cererilor de finanțare este cuprins între 1 august 2018, ora 9:00 și 31 decembrie 2018, ora 16:00.

„Tinerii fermieri și fermele mici sunt doi piloni importanți care pot susține dezvoltarea durabilă a mediului rural românesc. Având în vedere că nevoia de fonduri europene este mult mai mare decât alocarea pe care o avem la dispoziție, am stabilit împreună cu Autoritatea de Management pentru PNDR praguri de calitate lunare, astfel încât să putem finanța cele mai bune proiecte. Dorim să prioritizăm acele planuri de afaceri care au șanse mari să se materializeze în investiții ce se pot dezvolta pe termen lung. Așa cum am afirmat și cu alte ocazii, lansăm în acest an ultimele apeluri de primire a proiectelor pentru tinerii fermieri și le recomand tuturor solicitanților să completeze cu atenție cererile de finanțare și, ulterior, să respecte cu strictețe planul de afaceri pentru care au primit finanțarea PNDR”, a precizat Directorul general al AFIR, Adrian CHESNOIU.

Alocarea financiară disponibilă tinerilor fermieri în sesiunea 2018, prin sM 6.1, este de 11 milioane de euro. Primul prag de calitate lunar (aferent perioadei 1 – 31 august 2018) este de 90 de puncte și scade treptat până la pragul minim de depunere de 25 de puncte, în intervalul 1 – 31 decembrie 2018, cu încadrare în alocarea bugetară.

Fondurile alocate în sesiunea 2018 prin sM 6.3 pentru investiții în dezvoltarea fermelor mici sunt în valoare de 51,5 milioane de euro, din care 3,71 milioane de euro sunt disponibili solicitanților din teritoriul ITI – Delta Dunării. Pragul de calitate pentru prima etapă lunară (1 – 31 august 2018) este de 55 de puncte și scade până la pragul minim de 15 puncte, în perioada 1 – 31 decembrie 2018.

Întocmirea cererilor de finanțarea se realizează conform Ghidului solicitantului și a anexelor aferente acestuia, disponibile gratuit pe www.afir.info, la secțiunea „Investiții PNDR” iar depunerea documentației se realizează on-line, pe pagina oficială de internet a Agenției. Depunerea cererilor de finanțare se poate opri înainte de termenul limită (31 decembrie 2018, ora 16:00), dacă valoarea publică totală a proiectelor depuse (care au un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate) atinge plafonul de 200% din alocarea sesiunii. În primele 5 zile calendaristice ale etapelor de depunere nu se aplică această prevedere și sesiunea rămâne deschisă chiar dacă suma alocată a fost epuizată.

Diana RADU

Hrana care se produce în Caraș-Severin este una sănătoasă, consideră reprezentanții Direcției pentru Agricultură a județului, îndemnându-i pe fermierii cărășeni să își înscrie dosarele pentru agricultura ecologică. În același timp, specialiștii agricoli îi încurajează pe agricultorii din județ să se constituie în forme asociative, fiind că părere că doar în acest mod se pot dezvolta.

„Vă așteptăm să vă înscrieți dosarele pentru agricultura ecologică.  Termenul limită este 16 mai. În județul Caraș-Severin se produce ecologic, hrana este una sănătoasă și instituția noastră a făcut eforturi deosebite ca să facă cunoscut acest lucru și la nivel de țară, dar și la nivel internațional, cunoscut fiind faptul că agricultorii din Caraș-Severin, și prin grija Direcției Agricole au ajuns să fie prezenți la cel mai important târg de agricultură din Europa”, a precizat Pavel Nefir, directorul adjunct al Direcției pentru Agricultură, în cadrul unei întâlniri cu fermierii cărășeni, derulată recent la sediul Consiliului Județean Caraș-Severin.

Pe de altă parte, Nefir i-a încurajat pe agricultorii din județ să se constituie în forme asociative, luând ca model țări în care agricultura este una dezvoltată:

„Nu se poate progresa în agricultură fără forme asociative care să funcționeze. Spre bucuria mea, spre împlinirea mea ca specialist agricol, am pus și eu umărul la o astfel de formă asociativă care acum funcționează în județul Caraș-Severin, deci se poate. Aveți încredere în astfel de forme asociative, pentru că ele sunt perspectiva”.

În prezent, au fost deja constituite forme asociative pentru legume și fructe la Zorlenț, Fîrliug, Cornereva și zona Jupa – Caransebeș – Teregova, altele fiind în curs de constituire în zonele Vărădia – Forotic – Grădinari, Valea Almăjului și pe Clisura Dunării, a precizat directorul adjunct al Direcției pentru Agricultură.

Karina TINCUL

 

Vacile bolnave de TBC au reușit să creeze isterie în rândul zecilor de fermieri din mai multe localități cărășene unde boala animalelor a fost confirmată de DSV. Cum s-a ajuns la această situație în comuna Fîrliug am vrut să aflăm de la cei care dețin animalele considerate bolnave dar și de la medicul veterinar care ar trebui să fie preocupat de sănătatea bovinelor de pe întregul areal al comunei.

Un cetățean care a dorit să-și păstreze anonimatul, a declarat pentru Reper 24:

„La noi a venit Direcția Sanitar Veterinară cu medicul veterinar Florin Cioloca și au constatat că s-au îmbolnăvit până acum 130 de animale. Ulterior am fost obligați să le ducem la abator. M-au obligat să le vând pentru că sunt bolnave. Inițial s-a constatat că sunt 4 bolnave, s-au prelevat probe și s-au făcut analize din care a reieșit că sunt de fapt sănătoase, asta în data de 23 septembrie. Apoi, în 11 noiembrie, au analizat iar situația și au constatat că ar fi 70 de animale bolnave, acest lucru nu este posibil, nu se poate ca în 2 luni de zile să se îmbolnăvească atâtea. Ulterior, au fost închise și aparatele de lapte de pe raza Lugojului, acolo unde fermele de aici livrau lapte proaspăt zilnic. Totul e făcut din interes, ca să ne distrugă, nu știu cum face că doar vacile grase și de elită ies bolnave.

Ei zic că a fost un focar de boală (tuberculoză) lângă noi, dar cum se face că acel focar încă este deschis, acolo încă sunt vaci, nu a venit nimeni să dezinfecteze și să elimine acel focar de acolo în schimb, și-au îndreptat atenția spre noi și vor să ne închidă afacerea.

Am primit și o amendă de 400 de milioane pentru care ne judecăm încă, despre care nici nu am știut. Această amendă a fost dată cu martor fals care a declarat că reprezentanții DSV au fost la mine la fermă și eu nu am cooperat, nu le-am arătat actele pe care mi le-au cerut, lucru fals. Au venit ca niște șacali, ca și cum noi am fi niște gunoaie și ei mari reprezentanți ai statului. Este o incorectitudine totală, sunt niște măgării colosale. Medicul veterinar ia bani de pe spinarea țăranilor!“ – afirmă indignat cetățeanul.

„Ei au venit cu fiolele desigilate, este un grup mafiot aici care vrea să ne distrugă. Medicul veterinar care ar trebui să se ocupe de animalele de pe raza comunei este privat și încasează bani din partea contribuabililor. Eu cred că el vrea ca pe raza pe care activează nimeni să nu mai dețină animale și toți să mergem să cumpărăm carne și lapte de la supermarket.

Asta este, noi nu avem și nici nu vom avea dreptate în condițiile în care noi suntem doar o mână, în timp ce ei sunt „legea”. Suntem exasperați de situație dar nu avem așteptări prea mari, în țara asta nu se va face dreptate niciodată“.

O altă persoană din Fîrliug, recunoaște că lucrurile s-ar fi realizat hazardat în ce privește trimiterea vacilor la abator de către DSV și că uzanțele făceau ca până acum o astfel de situație alarmantă să fie comunicată primăriei comunei.

Medicul veterinar Florin Cioloca din Fîrliug: „Nu se pot inventa boli la animale în 2017!“

Doar două ferme au fost afectate de tuberculoză. Nici nu ne miră reacția unora de la Fîrliug. În loc să fim felicitați că am oprit distribuirea în Lugoj unde laptele din ferme mergea la lactomate, domnii din Fîrliug care sunt inteligențe rare găsesc alte lucruri și prostii de discutat“, s-a arătat indignat medicul Cioloca.

„Au fost două focare de tuberculoză, 24 într-unul și 60 în celălalt, iar animalele au fost direcționate spre tăiere. Urmează să mai testăm și la alte ferme, pentru că s-ar putea să descoperim și alte animale cu tuberculoză. Încă nu a fost eliminat focarul de infecție. Direcția Sanitar Veterinară vă poate confirma că în urma întocmirii buletinelor de analize, care nu le fac eu, ci laboratorul de analize central DSV care a fost diagnosticul pentru aceste animale. Nu am descoperit singur, ci cu toți doctorii din comisie, era bine să descopăr eu, ar fi fost doar meritul meu, dar nu a fost cazul. Sănătatea publică este mai importantă decât aia mentală, la unii. Oare ce s-ar fi întâmplat dacă laptele provenit de la vacile bolnave ar fi ajuns la consumatori și câți copii s-ar fi îmbolnăvit?“, se întreabă retoric medicul veterinar Florin Cioloca, fără a preciza și cum s-a ajuns la acest număr impresionant de vaci bolnave de TBC și dacă prevenția este una din îndatoririle responsabilului cu sănătatea bovinelor și ovinelor de la Fîrliug.

Un alt fermier a dorit să ne precizeze o serie de lucruri care să facă lumină în ce privește activitatea medicală veterinară a lui Florin Cioloca dar în momentul în care se pregătea să facă o declarație a primit un apel telefonic în urma căruia nu a dorit să mai comenteze în niciun fel situația îmbolnăvirilor pe capete a vacilor de la Fîrliug, motivând că va reveni cu un telefon. Fermierul nu a mai sunat și nici nu a mai răspuns ulterior la telefon. Coincidență sau șantaj?

Tuberculoza în cazul bovinelor e declanșată de infecția cu Mycobacterium Bovis, o rudă a bacteriilor ce care cauzează TBC la oameni.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, tuberculoza se poate răspândi prin alimente și prin aer, de la animalele contaminate la om. Cea mai comună sursă de transmitere a bolii la om sunt laptele și brânza.

Sergiu TABAN

Conducerea Consiliului Județean Caraș-Severin continuă să caute soluții pentru redresarea fabricii de lapte de la Oravița. Aflată deja de ceva vreme în stare de insolvență, aceasta continuă practic să supraviețuiască datorită contractelor de furnizare în cadrul programului „Laptele și cornul”. Și asta în condițiile în care toată lumea este de acord că produsele lactate provenite de la Oravița sunt de calitate. 

Pentru a afla care este „buba” la această fabrică și ce se poate face pentru ca aceasta să devină productivă, președintele încă în funcție al forului județean a invitat la Oravița o echipă de experți de la o firmă din Olanda. După ce au vizitat instalațiile de lucru și au vorbit cu lucrătorii din unitate dar și cu fermierii din zonă, care livrează laptele pentru realizarea produsele fabricii, concluzia olandezilor a fost una simplă: fabrica nu este productivă, deoarece nu știe să își vândă produsele.

„Tocmai am gustat produsele acestei fabrici și trebuie să spun că sunt foarte bune. Problema este că nu există un serviciu de marketing care să se ocupe de promovarea și vânzarea lor. Totuși, nu este o problemă insurmontabilă. Produsele sunt bune și pot fi vândute, odată ce sunt promovate, atât în România cât și peste hotare. Soluția ar fi punerea la punct a unui serviciu de marketing sau găsirea unui structuri care să vândă aceste produse, și atunci sigur că întregul proces al acestei fabrici, va începe să se regleze”, a explicat unul din invitații de la firma olandeză Cownexxion.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157670039001556″]

În prezent, produsele fabricii de la Oravița – cașcaval, telemea, brânză topită, smântână, brânză dulce și lapte la pungă – pot fi găsite practic doar în magazile de desfacere ale unității, la Reșița, Oravița și Caransebeș. Situația s-ar putea însă schimba pe viitor, promite și primarul Oraviței, Dumitru Ursu, invitat și el la discuțiile purtate de reprezentanții forului județean și ai fabricii de lapte cu experții olandezi.

„Din partea noastră au toată susținerea. Pentru noi e foarte importantă menținerea locurilor de muncă, chiar ne dorim ca fabrica să meargă cât mai bine, să fie cât mai multe locuri de muncă. O să le dau tot sprijinul, mai ales în managementul vânzărilor, să vorbesc cu toți patronii de magazine alimentare din Oravița să ne promoveze produsele, să le vândă în magazile lor și în magazinele din comunele din jurul orașului Oravița”, a precizat edilul Dumitru Ursu.

Fabrica de lapte de la Oravița are o capacitate de producție de 10.000 de litri de lapte pe zi, în prezent nici jumătate din aceasta nefiind folosită, a explicat administratorul special Laura Adil. Faptul că fabrica nu reușește să își promoveze produsele se reflectă și asupra fermierilor din zonă, care nu au unde să își vândă laptele.

„La ora actuală muncim ca să ne aflăm în treabă, dar nu ca să câștigăm ceva. La fabrică nu mai îmi ia laptele pentru că au rămas și ei cu produse pe stoc. Singurul avantaj e subvenția, dar nici subvenția nu mi-o dă pe toate capetele”, și-a expus nemulțumirea un fermier din Răcășdia.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157669584763341″]

Întâlnirea de la Oravița s-a terminat cu multe promisiuni, din partea administrației locale și județene, dar și din partea olandezilor care au afirmat că vor reveni în Caraș-Severin pentru a stabili o strategie de promovare și vânzare a produselor fabricii de lactate.

Karina TINCUL

Fermierii cărășeni sunt așteptați în cursul săptămânii viitoare la două întâlniri pe tema fondurilor eurpene, la care vor participa și specialiști în domeniu care să le explice orice nelămurire.

Prima întâlnire cu fermierii cărăşeni interesați de accesarea de fonduri europene în vederea creșterii producției, va avea loc în data de 15 martie la Bozovici.

Întâlnirea are loc începând cu ora 10:30 la Căminul Cultural. Sunt invitaţi să participe toţi fermierii interesaţi să acceseze fonduri europene din FEADR prin PNDR, din comunele Bozovici, Dalboşeţ, Eftimie-Murgu, Bănia, Lăpuşnicu-Mare, Prigor, Şopotu-Nou şi cei din oraşul Anina.

Cea de-a doua întâlnire de acest gen va avea loc la Berzasca în data de 17 martie, începând cu aceeași oră la Căminul Cultural. De data aceasta sunt așteptați fermierii din comunele Berzasca, Gârnic, Pojejena, Sicheviţa, Socol şi cei din oraşul Moldova-Noua.

La cele două întâlniri vor participa și experți din cadrul OJFIR Caraș-Severin pentru a oferi informaţiile necesare accesării, în bune condiţi, a tuturor măsurilor de finanţare din PNDR 2014-2020.

Alexandra JURCA

Potrivit datelor centralizate de Direcţia Agricolă, 37 la sută din suprafaţa arabilă a judeţului a rămas anul acesta neînsămânţată. În timp ce o parte dintre cărăşeni îşi lasă pâmânturile în paragină, alţii se ocupă cu agricultura eco.

Suprafaţa agricolă totală a judeţului Caraş-Severin măsroară aproape 400.000 ha, dintre care cea mai mare parte este ocupată de păşuni, 180.000 ha, după care urmează terenul arabil, însumând aproximativ130.000 ha. Mai mult de o treime este însă necultivat. „Un aspect negativ este faptul că un procent de 37% din suprafaţa arabilă a judeţului nu a fost însămânţată, fenoment întâlnit în special în sectorul gospodăriilor populaţiei. Păşunile şi fâneţele judeţului sunt folosite pentru păşunatul animalelor, dar şi aici sunt mari rezerve, dată fiind încărcătura mică cu animale pe unitatea de suprafaţă, fenomen datorat declinului efectivului de animale”, a explicat Sorin Borugă, reprezentant al Direcţiei Agricole Caraş-Severin.

Cu toate acestea, la finalul campaniei de recoltare a cerealelor păioase, specialiştii apreciază recolta de anul acesta ca fiind bună, 4.133 kg/ha, cu o producţie totală de aproape 53.000 tone la grâu.

Aproape 900 de fermieri fac agricultură eco

Începând din anul 2013, fermierii care practică agricultura ecologică sunt luaţi în evidenţă de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Dacă în urmă cu doi ani existau în judeţ un număr de 716 agricultori eco, anul acesta, până la data de 30 iulie, au fost înregistraţi 898 de astfel de producători. Majoritatea provin din comunele Cornereva, Domaşnea, Luncaviţa, Prigor, Slatina Timiş şi Teregova, zone unde în mod real se practică agricultura ecologică, nefolosindu-se pesticide la plantele cultivate.

Diana RADU

Cinci fermieri cărăşeni au fost premiaţi de ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, pentru recoltele de grâu şi rapiţă din acest an, dar şi pentru rezultatele obţinute la creşterea ovinelor.

Peste 200 de fermieri din toate județele care au obținut anul acesta producții mari la culturile de grâu, rapiță și orz au fost premiaţi de ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, în cadrul Topului Fermiercului, eveniment ce a avut loc în data de 9 septembrie la Bucureşti. Tinerii fermieri și administratorii fermelor de familie au primit şi ei diplome în semn de apreciere pentru rezultatele muncii depuse.

În Caraş-Severin, cei mai harnici agricultori, cu recolte foarte bune la grâu şi rapiţă au fost, în 2014, cei din Măureni şi Vermeş, iar la creşterea ovinelor premianţi sunt crescătorii din zona Teregova.

Este loc de mai bine

Potrivit Direcţiei pentru Agricultură Caraş-Severin, judeţul stă foarte bine anul acesta la producţia de grâu, cu un total de 60.566 tone. Asta, deşi doar 60% din suprafaţa arabilă a judeţului a fost însămânţată, restul fiind lăsată de izbelişte. Potenţial este şi în domeniul pomiculturii, însă, din totalul celor aproape 11.000 ha de livezi, doar 4.800 ha sunt pe rod, dar şi acestea îmbătrânite şi neîngrijite, astfel că producţia de fructe este una diminuată. „Restul sunt livezi în declin, livezi tinere neintrate pe rod sau livezi nou plantate şi teren în pregătire pentru plantaţii pomicole”, a declarat Mariana Brujan, şef serviciu în cadrul Direcţiei.

Diana RADU