Aglomerația caracteristică bimilenarei stațiuni din Caraș-Severin e de domeniul trecutului. Acum Băile Herculane sunt un oraș pustiu, cu hoteluri închise, cu turiști alungați spre casele lor de criza coronavirusului. Ce înseamnă această criză pentru turismul din stațiune aflăm din interviul realizat cu Mariana Molnar – președintele Asociației de Turism din Băile Herculane:

„Înseamnă în primul rând hoteluri închise, oameni rămași unii în șomaj tehnic, alții fără nicio formă de venit, impozite către stat neplătite, pierderi, credite neplătite, linii de creditare neachitate,. Existența noastră, a celor care lucrăm în turism, rămâne la latitudinea băncilor și a măsurilor pe care le va lua guvernul. Oficial nu am primit nicio informație de la nicio bancă“.

Ce măsuri credeți că ar trebui adoptate acum pentru ca agenții economici să evite falimentul? „Fiind prima industrie care a căzut – turismul, cred că un ajutor din partea statului ar fi binevenit, în primul rând pentru angajați și în al doilea rând pentru angajatori, ca să se poată redresa atunci când va veni momentul și sperăm ca acel moment să vină cât mai repede și să ne reluăm activitatea. Anulările de rezervări sunt deja pentru luna mai, iunie. Nici nu se știe dacă vom putea să avem o lună, o lună și jumătate de activitate în turism“.

Casa Națională de Pensii a anunțat că sistează emiterea  biletelor de tratament, iar persoanele aflate deja în stațiuni își întrerup sejurul și se reîntorc în localitățile de domiciliu; cum vă afectează? „Fiind situația actuală în țară, e explicabilă acțiunea. Sperăm doar că acestea pot fi împinse spre toamnă. Există alte priorități acum, nu biletele de tratament. Era vorba la un moment dat ca o serie de unități de cazare să fie folosite pentru carantina unor persoane sosite din zonele roșii ale Europei. Din păcate nu am auzit nimic despre așa ceva. La ora actuală undeva la 90% din angajații din turism din Băile Herculane sunt afectați. Cei de la unitățile mari sunt în șomaj tehnic, dar pe perioadă determinată, pe două săptămâni, plătit de angajator nu susținut de stat. Nu știm ce se va întâmpla de luna viitoare și tocmai de aceea orice ajutor venit din partea statului este binevenit pentru angajații din turism“.

Mai este vreo unitate de cazare deschisă în Băile Herculane? „Din câte știu eu nu, la această oră după decizia de ieri (marți 17 martie NRed.) . Unele sunt în renovare, cei care își permit așa ceva, nu de alta dar o renovare a ajuns la ora actuală un lux, celelalte sunt pur și simplu închise, fără niciun fel de activitate. Șomaj tehnic în prima fază, după care nu știu ce se va întâmpla“.

Orașul Băile Herculane, o stațiune plină indiferent de anotimp, arată la această oră sinistru. Cu străzi goale cu hoteluri în beznă, cu oameni ascunși în case. Cu toții, angajați și angajatori deopotrivă, așteaptă trecerea crizei medicale, dar mai ales a crizei economice care se întrevede destul de bine la orizont.

Dan AGACHE  

În condițiile depunerii mandatului de prim-ministru desemnat de către Florin Cîțu, președintele ALDE Caraș-Severin, Ionela Kovacs, afirmă că PNL își declară în contextul actual falimentul responsabilității politice.

În viziunea politicianului cărășean, președintele PNL, premierul desemnat și membrii cabinetului său au demonstrat că nu sunt altceva decât o colecție de politicieni imaturi și iresponsabili care nu merită respectul și încrederea poporului.

„În timp ce, România se află în plină criză cu impact pe sănătatea publică, PNL, partidul care în luna noiembrie intra pe calul alb în palatul Victoria, clamându-se ca cel mai profesionist și competent guvern din ultimul deceniu, își declară falimentul responsabilității politice.

Gestul premierului desemnat Florin Cîțu, este din punctul meu de vedere unul dintre cele mai iresponsabile acte politice din istoria contemporană. În timp ce România se confruntă cu cea mai mare criză de sănătate publică din ultimii 50 de ani și criza economică este iminentă, PNL face un gest pentru care definiția termenului ”iresponsabil” excede sfera calificării. Prelungirea instabilității și criza politică declanșată astăzi nu fac altceva decât să blocheze reacțiile autorităților, reacții de care populația și economia au nevoie urgent.      

Guvernul interimar Orban, al cărui mandat în situația de față continuă, nu poate lua măsuri rapide pentru că nu poate da ordonanțe și ordonanțe de urgență și nici nu poate adopta proiecte de lege. În acest moment Bugetul României e întins la maximum și presiunile vor continua și se vor amplifica pe măsură ce epidemia de coronavirus se va extinde și un guvern interimar nu poate face rectificare bugetară.

Poate Florin Câțu îî datorează cariera politică lui Ludovic Orban sau președintelui României, dar poporul român nu le datorează nimic niciunuia dintre ei”, declară Ionela Kovacs, președinte ALDE Caraș-Severin.

Elena FRANȚ

Societatea comercială Fabrica de Produse Lactate S.A. Oravița, care are ca acționar majoritar Consiliul Județean Caraș-Severin, a intrat la finalul lunii februarie 2018 în procedură de faliment. Situația a generat, odată cu ea, și pierderea locurilor de muncă pentru 30 de persoane angajate la această societate.   

Într-o informare privind situația juridică a  S.C. Fabrica  de Produse Lactate S.A. Oravița, de la înființare până în prezent, reprezentanții Consiliul Județean Caraș-Severin, explică cu subiect și predicat care au fost cauzele care au condus la tristul deznodământ al falimentului.

„În anul 2003, Consiliul Județean Caraș-Severin alături de alte 13 consilii locale din județ au fondat S.C. Fabrica de Produse Lactate Oravița S.A., Consiliul Județean Caraș-Severin având calitatea de acționar majoritar.

Datorită uzurii utilajelor în timp, produsele comerciale ale S.C. Fabrica de Produse Lactate Oravița S.A., nu s-au ridicat la gradul de calitate solicitat de piață, neputând face față concurenței, în sensul de a încheia contracte comerciale cu agenți economici care să asigure o distribuire cursivă și imediată a produselor fabricate.

Din anul 2007, societatea a încercat să acceseze în nume propriu,  programul guvernamental ”Programul European de Distribuire a Laptelui și a Produselor de Panificație în Instituții Școlare și Grădinițe”, dar datorită faptului că avea un pasiv înregistrat la organismele financiare, s-a procedat la a contracta cu intermediari.

În concret, societatea a devenit un furnizor pentru societățile comerciale câștigătoare, achiziție desfășurată în cadrul programului guvernamental ”Programul European de Distribuire a Laptelui și a Produselor de Panificație în Instituții Școlare și Grădinițe”.

Cauza enunțată, coroborată cu efectul crizei economice din perioada anilor 2009-2011, au condus la un raport defavorabil și la o depreciere constantă și continuă a veniturilor societății, sens în care, aceasta a înregistrat la finele anului 2012, datorii către bugetul de stat în sumă totală de 3.179.652 lei, din care:

-obligații de plată principale -1.799.564 lei

-obligații de plată accesorii – 1.380.088 lei

-obligații către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale în sumă de – 15.213 lei

-obligații privind  T.V.A. -16.169 lei la care s-au adăugat obligații de plată accesorii 100.065 lei.

În concret, din suma totală de  3.179.652 lei, obligația principală o constituie plata T.V.A. solicitată de către organele fiscale pentru donația constând în utilajele primite de la Lions Club Suedia, T.V.A. în cuantum 1.450.988 lei, la care s-au adăugat dobânzile în sumă de 1.035.364 lei, penalități în sumă de 438.925 lei și dobânzi neinstituite în sumă de 5.864 lei.

Așadar, din suma de 3.179.652 lei, suma de 2.931.141 lei reprezintă penalitățile și majorările calculate pentru neplata sau plata cu întârziere a obligațiilor S.C. Fabrica de Produse Lactate Oravița S.A. către bugetul general consolidat al statului.

Consiliul Județean Caraș-Severin în calitate de acționar majoritar al societății a depus în timp numeroase diligențe pentru a încerca deblocarea situației financiare a societății.

Astfel, în anii de grație 2012-2013 s-au fundamentat inclusiv proiecte de ordonanță de urgență ale guvernului privind conversia în acțiuni a unor sume datorate statului de către S.C. Fabrica de Produse Lactate Oravița S.A.

În consecință, pentru a diminua presiunea fiscală, reprezentată de majorări, penalități și dobânzi, așa cum am arătat mai sus, în procent covârșitor s-a optat pentru punerea societății sub protecția legii prin deschiderea procedurii generale a insolvenței, sens în care, la data de 06.02.2014 la cererea Consiliului Județean Caraș-Severin s-a dispus de către instanță deschiderea procedurii generale a insolvenței și s-a numit lichidatorul.

În încercarea de a aduce, un plus valoare produselor fabricate de societate, s-a optat în luna septembrie a anului 2014, să se achiziționeze bunuri în valoare de 102.319 lei prin care s-a majorat în natură capitalul social al societății, Consiliul Județean Caraș-Severin având calitatea de creditor garantat, iar aportul în natură s-a transformat într-o creanță garantată, născută în timpul procedurii de insolvență, ca parte componentă a planului de reorganizare.

S-a  încercat de către lichidator să se plătească pasivul creditorilor într-un termen de 3 ani.

Din păcate, S.C. Fabrica de Produse Lactate Oravița S.A. nu a avut capacitatea de a plăti sumele datorate, sens în care, la data de 22.02.2018 judecătorul sindic investit cu soluționarea cauzei a dispus începerea procedurii generale a falimentului debitorului S.C. Fabrica de Produse Lactate Oravița S.A., sorocind următorul termen pentru data de 10 mai 2018.

Până la acest termen, lichidatorul judiciar provizoriu numit de instanță, va îndeplini atribuțiile prevăzute de art. 25 din Legea nr. 85/2006 (abrogată în prezent dar, în vigoare la data deschiderii procedurii)“, după cum notează Consiliul Județean Caraș-Severin, o situație grea moștenită de președintele Silviu Hurduzeu.

Fabrica de Lactate din Oravița sau, vorba poetului Adrian Păunescu, „ce-ai omorât, omorât rămâne!“

Observăm cu tristețe astăzi, după atâta amar de vreme, că după ce sădim greu în acest județ și nu înflorim mai deloc, încă o societate importantă din Caraș-Severin a ajuns să dispară din peisaj.

În Fabrica de Lapte de la Oravița s-au investit zeci de miliarde de lei din bani publici, ca să nu mai vorbim de ajutoarele din străinătate de care a beneficiat aceasta. Așa cum de ajutoare, donații de echipamente tehnice și sprijin financiar din străinătate au beneficiat și alte instituții publice, cămine de bătrâni, leagăne de copii, școli, licee, unități de pompieri, spitale. Până s-au prins cei care doreau să facă un gest nobil, că în loc să fie mai bine pentru „necăjiții“ din comunitatea românească pe partea socială, prin actul lor caritabil ajungeau doar să-i îmbogățească pe unii iar săracii și suferinzii erau batjocoriți, că deh așa e soarta, cine-mparte…

Întorcându-ne în timp și apelând la memoria documentelor, la scurt timp după deschiderea societății în care Consiliul Județean și-a asumat rolul de acționar majoritar, undeva prin 2004, în cercurile gulerelor albe, se vorbea despre modul în care fabrica de produse lactate înghițea alte 2,5 miliarde de lei, prin „generozitatea“ președintelui CJ de la acea vreme, Ilie Mustăcilă. Îi mai țineți minte pe Mustăcilă și Cahniță? Unul președinte de CJ, iar celălalt, subprefect al județului Caraș-Severin de la acea vreme, Cahniță fiind și fost Director General al Regiei Naționale a Pădurilor. Doar că numele lui Cahniță este lipit ca marca de scrisoare, de ceea ce s-a petrecut la fabrica de lapte din Oravița.

Inspectoratul General al Poliției Române, sub semnatura generalului de brigadă Nicolae Berechet, confirma în 2004 „începerea urmăririi penale împotriva lui Cahniță Gheorghe – administrator la Asociația caritabilă Clubul Intelectualilor Clubul Lions – si la SC Intel Prod SRL Oravița, pentru comiterea infracțiunii de folosire cu rea-credință a bunurilor și a creditelor”.

În aceeași adresă a IGPR-ului se arăta exact modul în care era căpușată Fabrica de Lapte de către „greii“ așa-zisului Club al Intelectualilor și se reținea faptul că, cităm „firma lui Cahniță Gheorghe angaja linii de credite de sute de milioane de lei pentru construirea fabricii de lapte, credite pe care le achita cu banii luați cu alte linii de credit și fonduri de la Consiliul Județean. Suveica liniilor de credit era completată de prejudiciul creat prin neplata taxelor vamale la utilajele aduse din Suedia. Cahniță îi convinsese pe suedezi să ajute comunitatea locală din Oravița cu utilaje pentru construirea unei fabrici de lapte. Suedezii au vrut să doneze utilajele unei organizații non-profit, neavând încredere în structurile administrative proaspăt ieșite din regimul comunist. Ca să nu existe niciun derapaj pe drumul fără de întoarcere al donației Suedia-România, Fundația aleasă a fost cea a aceluiași Cahniță, Clubul Intelectualilor, care a primit utilajele fără a plăti taxe vamale, deoarece beneficia de regimul aplicat donațiilor făcute organizațiilor non-profit.

Evident, nimeni nu a răspuns pentru vreun prejudiciu, fie el și unul minimal adus Fabricii de Lapte, nici Cahniță, nici Mustăcilă și nici cei care s-au ocupat ulterior de destinul acestei fabrici de lactate, nu au fost întrebați vreodată despre cum au gestionat și manageriat defectuos această societate și nici nu îi veți vedea în boxa acuzaților pentru acest faliment instituțional petrecut la Oravița.

Cert este că la evaluarea datelor falimentului Fabricii de Lapte din Oravița, așa cum se arată în documentul oficial primit de la Consiliul Județean „obligația principală o constituie plata T.V.A. solicitată de către organele fiscale pentru donația constând în utilajele primite de la Lions Club Suedia, T.V.A. în cuantum 1.450.988 lei, la care s-au adăugat dobânzile în sumă de 1.035.364 lei, penalități în sumă de 438.925 lei și dobânzi neinstituite în sumă de 5.864 lei“.

Este doar o mostră care vine să demonstreze ceea ce știam deja…și anume că „băieții deștepți“, care sunt artiștii unor creații cu un păienjeniș bine țesut spre ademenirea banului public, au fost, sunt și, cu siguranță, vor mai fi în acest județ…

Între timp, informația e că Fabrica de Lactate de la Oravița a murit! Nimeni nu răspunde pentru nimic, batista e pusă pe țambal. Dacă scheletele din dulapul unora ar putea depune mărturie…

Sergiu TABAN