Societatea comercială Fabrica de Produse Lactate S.A. Oravița, care are ca acționar majoritar Consiliul Județean Caraș-Severin, a intrat la finalul lunii februarie 2018 în procedură de faliment. Situația a generat, odată cu ea, și pierderea locurilor de muncă pentru 30 de persoane angajate la această societate.   

Într-o informare privind situația juridică a  S.C. Fabrica  de Produse Lactate S.A. Oravița, de la înființare până în prezent, reprezentanții Consiliul Județean Caraș-Severin, explică cu subiect și predicat care au fost cauzele care au condus la tristul deznodământ al falimentului.

„În anul 2003, Consiliul Județean Caraș-Severin alături de alte 13 consilii locale din județ au fondat S.C. Fabrica de Produse Lactate Oravița S.A., Consiliul Județean Caraș-Severin având calitatea de acționar majoritar.

Datorită uzurii utilajelor în timp, produsele comerciale ale S.C. Fabrica de Produse Lactate Oravița S.A., nu s-au ridicat la gradul de calitate solicitat de piață, neputând face față concurenței, în sensul de a încheia contracte comerciale cu agenți economici care să asigure o distribuire cursivă și imediată a produselor fabricate.

Din anul 2007, societatea a încercat să acceseze în nume propriu,  programul guvernamental ”Programul European de Distribuire a Laptelui și a Produselor de Panificație în Instituții Școlare și Grădinițe”, dar datorită faptului că avea un pasiv înregistrat la organismele financiare, s-a procedat la a contracta cu intermediari.

În concret, societatea a devenit un furnizor pentru societățile comerciale câștigătoare, achiziție desfășurată în cadrul programului guvernamental ”Programul European de Distribuire a Laptelui și a Produselor de Panificație în Instituții Școlare și Grădinițe”.

Cauza enunțată, coroborată cu efectul crizei economice din perioada anilor 2009-2011, au condus la un raport defavorabil și la o depreciere constantă și continuă a veniturilor societății, sens în care, aceasta a înregistrat la finele anului 2012, datorii către bugetul de stat în sumă totală de 3.179.652 lei, din care:

-obligații de plată principale -1.799.564 lei

-obligații de plată accesorii – 1.380.088 lei

-obligații către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale în sumă de – 15.213 lei

-obligații privind  T.V.A. -16.169 lei la care s-au adăugat obligații de plată accesorii 100.065 lei.

În concret, din suma totală de  3.179.652 lei, obligația principală o constituie plata T.V.A. solicitată de către organele fiscale pentru donația constând în utilajele primite de la Lions Club Suedia, T.V.A. în cuantum 1.450.988 lei, la care s-au adăugat dobânzile în sumă de 1.035.364 lei, penalități în sumă de 438.925 lei și dobânzi neinstituite în sumă de 5.864 lei.

Așadar, din suma de 3.179.652 lei, suma de 2.931.141 lei reprezintă penalitățile și majorările calculate pentru neplata sau plata cu întârziere a obligațiilor S.C. Fabrica de Produse Lactate Oravița S.A. către bugetul general consolidat al statului.

Consiliul Județean Caraș-Severin în calitate de acționar majoritar al societății a depus în timp numeroase diligențe pentru a încerca deblocarea situației financiare a societății.

Astfel, în anii de grație 2012-2013 s-au fundamentat inclusiv proiecte de ordonanță de urgență ale guvernului privind conversia în acțiuni a unor sume datorate statului de către S.C. Fabrica de Produse Lactate Oravița S.A.

În consecință, pentru a diminua presiunea fiscală, reprezentată de majorări, penalități și dobânzi, așa cum am arătat mai sus, în procent covârșitor s-a optat pentru punerea societății sub protecția legii prin deschiderea procedurii generale a insolvenței, sens în care, la data de 06.02.2014 la cererea Consiliului Județean Caraș-Severin s-a dispus de către instanță deschiderea procedurii generale a insolvenței și s-a numit lichidatorul.

În încercarea de a aduce, un plus valoare produselor fabricate de societate, s-a optat în luna septembrie a anului 2014, să se achiziționeze bunuri în valoare de 102.319 lei prin care s-a majorat în natură capitalul social al societății, Consiliul Județean Caraș-Severin având calitatea de creditor garantat, iar aportul în natură s-a transformat într-o creanță garantată, născută în timpul procedurii de insolvență, ca parte componentă a planului de reorganizare.

S-a  încercat de către lichidator să se plătească pasivul creditorilor într-un termen de 3 ani.

Din păcate, S.C. Fabrica de Produse Lactate Oravița S.A. nu a avut capacitatea de a plăti sumele datorate, sens în care, la data de 22.02.2018 judecătorul sindic investit cu soluționarea cauzei a dispus începerea procedurii generale a falimentului debitorului S.C. Fabrica de Produse Lactate Oravița S.A., sorocind următorul termen pentru data de 10 mai 2018.

Până la acest termen, lichidatorul judiciar provizoriu numit de instanță, va îndeplini atribuțiile prevăzute de art. 25 din Legea nr. 85/2006 (abrogată în prezent dar, în vigoare la data deschiderii procedurii)“, după cum notează Consiliul Județean Caraș-Severin, o situație grea moștenită de președintele Silviu Hurduzeu.

Fabrica de Lactate din Oravița sau, vorba poetului Adrian Păunescu, „ce-ai omorât, omorât rămâne!“

Observăm cu tristețe astăzi, după atâta amar de vreme, că după ce sădim greu în acest județ și nu înflorim mai deloc, încă o societate importantă din Caraș-Severin a ajuns să dispară din peisaj.

În Fabrica de Lapte de la Oravița s-au investit zeci de miliarde de lei din bani publici, ca să nu mai vorbim de ajutoarele din străinătate de care a beneficiat aceasta. Așa cum de ajutoare, donații de echipamente tehnice și sprijin financiar din străinătate au beneficiat și alte instituții publice, cămine de bătrâni, leagăne de copii, școli, licee, unități de pompieri, spitale. Până s-au prins cei care doreau să facă un gest nobil, că în loc să fie mai bine pentru „necăjiții“ din comunitatea românească pe partea socială, prin actul lor caritabil ajungeau doar să-i îmbogățească pe unii iar săracii și suferinzii erau batjocoriți, că deh așa e soarta, cine-mparte…

Întorcându-ne în timp și apelând la memoria documentelor, la scurt timp după deschiderea societății în care Consiliul Județean și-a asumat rolul de acționar majoritar, undeva prin 2004, în cercurile gulerelor albe, se vorbea despre modul în care fabrica de produse lactate înghițea alte 2,5 miliarde de lei, prin „generozitatea“ președintelui CJ de la acea vreme, Ilie Mustăcilă. Îi mai țineți minte pe Mustăcilă și Cahniță? Unul președinte de CJ, iar celălalt, subprefect al județului Caraș-Severin de la acea vreme, Cahniță fiind și fost Director General al Regiei Naționale a Pădurilor. Doar că numele lui Cahniță este lipit ca marca de scrisoare, de ceea ce s-a petrecut la fabrica de lapte din Oravița.

Inspectoratul General al Poliției Române, sub semnatura generalului de brigadă Nicolae Berechet, confirma în 2004 „începerea urmăririi penale împotriva lui Cahniță Gheorghe – administrator la Asociația caritabilă Clubul Intelectualilor Clubul Lions – si la SC Intel Prod SRL Oravița, pentru comiterea infracțiunii de folosire cu rea-credință a bunurilor și a creditelor”.

În aceeași adresă a IGPR-ului se arăta exact modul în care era căpușată Fabrica de Lapte de către „greii“ așa-zisului Club al Intelectualilor și se reținea faptul că, cităm „firma lui Cahniță Gheorghe angaja linii de credite de sute de milioane de lei pentru construirea fabricii de lapte, credite pe care le achita cu banii luați cu alte linii de credit și fonduri de la Consiliul Județean. Suveica liniilor de credit era completată de prejudiciul creat prin neplata taxelor vamale la utilajele aduse din Suedia. Cahniță îi convinsese pe suedezi să ajute comunitatea locală din Oravița cu utilaje pentru construirea unei fabrici de lapte. Suedezii au vrut să doneze utilajele unei organizații non-profit, neavând încredere în structurile administrative proaspăt ieșite din regimul comunist. Ca să nu existe niciun derapaj pe drumul fără de întoarcere al donației Suedia-România, Fundația aleasă a fost cea a aceluiași Cahniță, Clubul Intelectualilor, care a primit utilajele fără a plăti taxe vamale, deoarece beneficia de regimul aplicat donațiilor făcute organizațiilor non-profit.

Evident, nimeni nu a răspuns pentru vreun prejudiciu, fie el și unul minimal adus Fabricii de Lapte, nici Cahniță, nici Mustăcilă și nici cei care s-au ocupat ulterior de destinul acestei fabrici de lactate, nu au fost întrebați vreodată despre cum au gestionat și manageriat defectuos această societate și nici nu îi veți vedea în boxa acuzaților pentru acest faliment instituțional petrecut la Oravița.

Cert este că la evaluarea datelor falimentului Fabricii de Lapte din Oravița, așa cum se arată în documentul oficial primit de la Consiliul Județean „obligația principală o constituie plata T.V.A. solicitată de către organele fiscale pentru donația constând în utilajele primite de la Lions Club Suedia, T.V.A. în cuantum 1.450.988 lei, la care s-au adăugat dobânzile în sumă de 1.035.364 lei, penalități în sumă de 438.925 lei și dobânzi neinstituite în sumă de 5.864 lei“.

Este doar o mostră care vine să demonstreze ceea ce știam deja…și anume că „băieții deștepți“, care sunt artiștii unor creații cu un păienjeniș bine țesut spre ademenirea banului public, au fost, sunt și, cu siguranță, vor mai fi în acest județ…

Între timp, informația e că Fabrica de Lactate de la Oravița a murit! Nimeni nu răspunde pentru nimic, batista e pusă pe țambal. Dacă scheletele din dulapul unora ar putea depune mărturie…

Sergiu TABAN

Participanții la ședința de săptămâna trecută a forului județean au avut parte de mai mult de un „spectacol”. Pe lângă demisia vicepreședintelui Ilie Iova și refuzul marii majorități a consilierilor să voteze un nou vice, aleșii județeni au arătat din plin cum se pricep să fugă de responsabilitate. 

Totul a pornit de la un proiect de hotărâre privind desemnarea unui reprezentant al forului județean în Adunarea Generală a Acționarilor de la Fabrica de produse lactate de la Oravița. Reprezentantul anterior, Toni Novăcescu, și-a dat demisia din Consiliul Județean în luna februarie, în motiv pentru care era necesară înlocuirea lui în AGA, forul județean fiind practic acționar unic la această fabrică.

Primul propus a fost Dănilă Berbentia, care s-a grăbit însă să refuze. „Mulțumesc pentru încredere, dar fiind și sfârșit de mandat, vă rog să îmi permiteți să nu acced. Eu aș propune pe cineva care are experiență în domeniul agricol, în domeniul industriei laptelui, care știe mai bine ce are de făcut”, a afirmat Berbentia, care a aruncat mingea în curtea Iustinei Turnea.

Refuzul acesteia a fost însă și mai tranșant: „Nu, nu, nu. Acolo la Fabrica de lapte de la Oravița, iertați-mi expresia, pute rău și nu mă duc de obicei unde nu e în regulă. Du-te mata”.

Consilierii județeni nu s-au lăsat convinși nici de apelul secretarului Darian Ciobanu, care a încercat să îi convingă de necesitatea completării Adunării Generale a Acționarilor de la Fabrica de lapte:

„E vorba de o societate la care CJ este practic asociat unic. Ne constrânge un articol din legea 215 și anume art. 92 care vorbește de desemnarea reprezentanților din rândul consilierilor județeni respectând configurația politică rezultată în urma alegerilor. Lichidatorul judiciar ne solicită obsesiv deja desemnarea unui administrator special. Mai e o agravantă aici, directorul fabricii și-a exprimat expres dorința de a pleca în Canada, rămânem fără conducere acolo. Practic administratorul special îl va alege AGA ca să respecte și să reprezinte interesele noastre”.

Cum însă nici unul dintre consilieri nu s-a arătat interesat să pună umărul la salvarea fabricii care se confruntă deja de câțiva ani cu probleme financiare, s-a găsit o soluție de avarie: alegerea unui funcționar din cadrul forului județean, urmând ca proiectul de hotărâre să fie aprobat într-o ședință viitoare.

Karina TINCUL

Calitatea îndoielnică a laptelui furnizat de la fabrica de la Oravița elevilor cărășeni în cadrul programului ”Laptele și cornul”  a fost luată în discuție în cadrul ultimei ședințe a Consiliului Județean Caraș-Severin. Cel care a atras atenția asupra subiectului a fost inspectorul școlar general Nicolae Grindeanu, care a afirmat că reacțiile copiilor la primirea laptelui au fost negative.  ”Am informat reprezentanții școlilor că dacă laptele nu are o calitate corespunzătoare pot refuza primirea acestuia, pentru că îmbolnăvim elevii. Sunt copiii noștri, trebuie să avem grijă de ei”, a declarat Grindeanu.

Președintele Consiliului Județean, Sorin Frunzăverde, a admis și el că reprezentanții fabricii de la Oravița trebuie să se preocupe mai mult de calitatea produselor pe care le livrează, chiar dacă face acest lucru în limitele unor alocații financiare foarte mici. ”Furnizăm aceste produse școlilor într-un barem bugetar deloc generos, dar asta nu înseamnă că nu își pot da cei de la fabrica de lapte puțin mai mult interesul. Cred că problema este cauzată de ritmicitatea acestor livrări, de faptul că laptele nu este colectat zilnic  de la cetățeni, ci tot la două-trei zile”, a afirmat Frunzăverde.

Pe de altă parte, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin a amintit că mii de familii din zonă depind din punct de vedere financiar de această fabrică. ”Fabrica a fost creată într-un scop social evident, de a achiziționa laptele din sudul județului Caraș-Severin, de la cetățenii din Valea Almăjului și Valea Carașului. Dar aceasta nu poate ține pasul cu sectorul privat, unde dinamica investițiilor este mult mai mare”, a adăugat Sorin Frunzăverde.

Tocmai din acest motiv, din dorința de a îmbunătăți producția fabricii și calitatea produselor livrate, consilierii județeni au aprobat un proiect care prevede majorarea capitalului social al fabricii cu peste 102.000 de lei. Cu acești bani vor fi achiziționate o stație de dedurizare a apei, un analizator lapte și un grup de răcire al apei.

SC Fabrica de Produse Lactate SA Oravița este o societate pe acțiuni la care Consiliul Județean Caraș-Severin are o participație de 99,9985%, iar Consiliul Local Oravița are o participațiune de 0,0015% din capitalul social, obiectul de activitate al societății fiind fabricarea produselor lactate și al brânzeturilor.

În prezent, fabrica este în insolvență, din cauza crizei economice din ultimii ani dar și din cauza datoriilor acumulate la bugetul de stat pentru neplata TVA-ului datorat pentru aducerea unor echipamente din Suedia, în momentul înființării fabricii. De-a lungul anilor, fabrica a acumulat datorii în proporție de 55% din valoarea TVA-ului, la care s-au adăugat dobânzi și penalități în cuantum de 45%.

Karina TINCUL