Prezent la o consultare publică ce a avut loc la sediul Ocolului Silvic Reșița, primarul Ioan Popa a susținut limitarea sau chiar stoparea tăierilor de pădure din împrejurimile orașului, în mod special a celei din Dealul Golului.

Acțiunile de tăiere care au loc în Dealul Golului au fost punctul central al discuției de astăzi la care au participat Răzvan Todor de la Fundația Comunitară Banatul Montan, Alexandru Borza, Asociația Prietenii Munților, Andrei Plujar, președinte USR Caraș-Severin, Cătălin Gavrilă, Asociația Bike Attack Reșița, Andrei Szabo, Asociația Euroland Banat, reprezentanți ai Direcției Silvice Caraș-Severin, Ocolului Silvic Reșița și Apele Române, cărora li s-a alăturat la un moment dat primarul Reșiței, Ioan Popa.

Tocmai pe traseele iubitorilor de mișcare în pădure s-a deschis un parchet de exploatare a lemnului, despre care cei de la Ocolul Silvic spun că este de fapt o aplicare a unui tratament silvic.

„Legat de pădurile din jurul Reșiței, am reușit să facem o rețea de trasee pentru biciclete, pentru alergare, începând de anul trecut aceste trasee au fost afectate de tăieri și pentru noi a fost o situație neplăcută, și noi a trebuit să explicăm asta membrilor noștri și simpatizanților, pentru că noi mergem în pădure și ne simțim bine, vă cer să găsim împreună o soluție ca intervenția în pădurile de lângă Reșița, care nu au o valoare economică ca și lemn, să fie cât mai puțin invazivă”, le-a solicitat Cătălin Gavrilă de la Asociația Bike Attack silvicultorilor prezenți azi la discuție.

Și Primăria Reșița ar fi făcut o solicitare către Direcția Silvică de includere a pădurile din jurul Reșiței în categoria pădurilor parcuri pentru a fi protejate, dar normele tehnice în vigoare nu permit acest lucru deoarece România are în momentul de față o legislație a pădurilor rigidă și învechită.

„Noi am încercat oarecum să limităm tăierile din aceste păduri, dar amenajamentul silvic ne obligă pe noi silvicultorii să îl punem în aplicare, care după ce a parcurs o procedură, în final este aprobat printr-un ordin de ministru. Legislația în vigoare spune clar că ne-punerea în aplicare a amenajamentului silvic constituie contravenție sau infracțiune, după caz, pentru personalul silvic, în speță șefului de ocol i se aplică această sancțiune. E delicat să armonizăm acest lucru, în condițiile în care legislația în vigoare nu s-a schimbat de ani de zile. Noi în momentul de față aplicăm norme tehnice din 1986.

Ne confruntăm și noi cu tot felul de probleme! În condițiile în care lumea a evoluat noi am rămas blocați pe aceste norme tehnice, care din păcate nu sunt rezolvate nici în momentul de față. Au venit peste ele tot felul de ordine de ministru, ajungem în instanță cu tot felul de chestiuni pe care, pe aceeași temă, există legislație paralelă”, a precizat Mihai Guțu, șeful Biroului Fondului Forestier al Direcției Silvice Caraș-Severin.

Ocolul Silvic Reșița deține în total o suprafață de pădure de 15 mii de hectare, pădurea din Dealul Golului fiind practic una minusculă.

„Lăsați, domnule, pentru Dumnezeu, Poiana Golului în pace și zona aia! Nu are nimeni treabă cu celelalte 14 mii de hectare de pădure, avem până într-o mie de hectare acolo!”, le-a spus edilul celor de la Ocolul Silvic Reșița.

După un șir de discuții, Popa a venit cu propunerea înființării unui grup de inițiativă la Reșița care să încerce o schimbare a legislației pădurilor. Liderul grupului a fost ales președintele USR Caraș-Severin, Andrei Plujar.

„Eu zic să ne grupăm și începem să lucrăm la o inițiativă de modificare a legislației silvice, să introducem un articol acolo, ca pădurile să poată fi introduse în aria de parcuri. Degeaba noi vorbim aici, pentru că ei ne spun că trebuie să respectăm amenajamentul, pentru că nu pot tăia că îi amendează, hai să o schimbăm atunci! E vorba de a modifica 1 sau 2 articole din lege, atât, nimic așa complicat, ar trebui să fie simplu!”, le-a propus Ioan Popa reprezentanților asociațiilor prezente la consultarea publică de astăzi.

Singura soluție pentru a se opri tăierile din jurul Reșiței ar fi modificarea amenajamentului silvic,  fapt care va putea fi pus în aplicare abia în 2022.

Elena FRANȚ

sursă foto: dcnews

Dan AGACHE

O cantitate de 50.000 de tone de cărbune va aduce Aninei un venit de un milion de euro, asta după ce autoritățile locale au descoperit o adevărată mină de aur pe amplasamentul fostei fabrici de cherestea.

Este vorba despre sute de tone de cărbune care urmează să fie exploatate după obținerea tuturor autorizațiilor necesare, primele 50.000 de tone fiind deja contractate cu o societate interesată.

Cu toate că exploatarea propriu-zisă nu a fost demarată încă, autoritățile locale își fac deja planuri mărețe cu privire la investițiile ce ar putea fi demarate pe locul unde se află în prezent zăcământul.

În primul rând, primarul Gheorghe Românu dorește să își îndrepte atenția spre valorificarea locației, care dispune deja de o hală potrivită pentru deschiderea unui bazin de înot. Pe lângă locul de bălăceală, autoritățile locale au în plan și dezvoltarea întregii zone și transformarea acesteia în parc de agrement cu toate dotările necesare pentru relaxare, sport și distracție.

Cu toate acestea, planurile vor începe să prindă contur de abia peste doi ani atunci când este programată încheierea exploatării propriu-zise și intrarea terenului respectiv în posesia Primăriei.

„Abia aștept să putem demara procedură pentru că sunt niște bani importanți care ar intra în comunitate. Am o grămadă de lucrări acum pe timpul verii, degeaba ne intră banii iarna dacă nu avem ce face cu ei atunci. În această locație dorim să facem un bazin de înot, locația se pretează, acoperișul este deosebit, e o lucrare arhitecturală deosebită, noi ținem să o păstrăm, și la sfârșit, când se va încheia exploatarea, aproximativ în doi ani de zile, pe acest loc, care va trece în proprietatea Primăriei, o să dezvoltăm un parc de agrement, fiind o zonă ultracentrală, sperăm să iasă ceva frumos”, explică primarul Gheorghe Românu.

În prezent, terenul se află în proprietatea unei societăți deținute de un cetățean sârb, care a cumpărat în 2012 cele 3,5 hectare. Autoritățile locale au stabilit cu acesta ca după terminarea exploatării, terenul să intre în posesia Primăriei.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157655404857458″]

Alexandra JURCA