Un număr de 1.700 de liceeni au început această săptămână în forță, cu prima probă de evaluare din cadrul examenului de bacalaureat. Emoțiile sunt mari, și asta pentru că anii precedenți au demonstrat că nivelul de pregătire al liceenilor cărășeni este din ce în ce mai scăzut.

Proba susținută astăzi este de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română, urmând ca în perioada 15-17 să urmeze proba de evaluare a competențelor lingvistice în limba maternă, în perioada 21-24 iunie, proba de evaluare a competențelor digitale, iar în perioada 27 iunie – 1 iulie, proba de evaluare a competențelor lingvistice într-o limbă străină.

Emoțiile cele mai mari vor fi confruntate abia la începutul lunii iulie, atunci când încep probele scrise. În 4 iulie liceenii vor susține proba scrisă la Limba și Literatura Română, în 5 iulie, proba scrisă la Limba și Literatura Maternă, urmând ca în 6 și 8 iulie, să fie susținute probele scrise la materia obligatorie a profilului de studiu, respectiv proba la alegere.

Rezultatele provizorii vor fi afișate în 12 iulie, urmând ca abia după contestații să fie afișate rezultatele finale, în data de 16 iulie.

În acest an, la nivel de județ, există șapte centre de susținere a examenului de bacalaureat. Toate sălile de examen sunt supravegheate temeinic și monitorizate video.

Alexandra JURCA

Emoții mari astăzi pentru absolvenții claselor a XII-a. Prima probă a examenului de bacalaureat a început cu forțe proaspete, iar zilele care urmează vor ține stresul la cote maxime pentru foștii liceeni.

Cum examenul de bacalaureat este, cel puțin în România, primul și cel mai important examen al maturității, este bine de știut și cine se face vinovat pentru existența acestuia în viața proaspeților absolvenți de liceu.

Vinovatul este, nici mai mult, nici mai puțin, Napoleon Bonaparte care, în martie 1801 a decis să tulbure ultima vară a copilăriei cu o testare generală care să-i plimbe pe liceeni prin toată materia celor patru ani de liceu.

Mai exact, examenul de bacalaureat a luat naștere la 17 martie 1801, printr-un decret dat de Napoleon Bonaparte, în Franța.

Potrivit cunoaștelumea.ro, în România, încă din perioada interbelică, liceul era conceput ca școală de cultură generală, specializarea urmând să se facă la universitate sau în școli speciale. Cu toate că a fost inventat în 1801, elevii din România au scăpat mai bine de un secol de examenul maturității, și asta pentru că acesta a fost introdus la noi în țară abia în anul 1925, de către Ministrul Instrucțiunii Publice de atunci, Constantin Angelescu.

Încă de atunci, examinarea se desfăşura în două sesiuni, una de vară, între 25 iunie–10 iulie şi una de toamnă , între 15 și 30 septembrie. Potrivit legii, pentru desfășurarea acestui examen, trebuiau să existe mai multe comisii instruite de minister în orașele reședință ale regiunilor școlare, formate din șapte persoane.

Dintre aceștia, șase trebuiau să fie profesori titulari și unul să fie președintele comisiei, ales dintre membrii corpului didactiv universitar sau dintre foștii inspectori școlari. Motivul unei comisii atât de stricte era faptul că, pe vremea aceea, liceul era foarte dificil de absolvit, bacalaureatul fiind în adevăratul sens al cuvântului, un examen al maturității.

Mai mult, se mergea pe principiul ca la facultate să ajungă doar cei mai buni și inteligenți elevi, trecerea examenului de bacalaureat fiind o adevărată reușită.

În timp, valoarea examenului de bacalaureat a scăzut simțitor, iar facultățile din România au ajuns să primească studenți pe bandă rulantă, cu brațele deschise, trierea dintre cei mai silitori și cei mai delăsători fiind un aspect de domeniul trecutului.

Alexandra JURCA

Remus Pricopie, ministrul Educației, a făcut o serie de precizări după ce în presă au apărut informaţii conform cărora facultatea fără BAC intră în vigoare începând de anul acesta.

Ministrul a atras atenția că, în ordonanța de urgență, metodologia recent adoptată conține chiar în titlul său sintagma de „Învățământ terțiar nonuniversitar” și acuză mass-media de dezinformare. „Prin urmare, asistăm fie la un act jurnalistic de slabă calitate, fie la o încercare voluntară de a induce în eroare și a dezinforma populația. Nimeni nu se poate înscrie la facultate și nu poate dobândi statutul de student, nicăieri pe teritoriul României, fără diplomă de Bacaluareat sau adeverință care să ateste susținerea și absolvirea examenelor de Bacalaureat”, a precizat Remus Pricopie.

Asftfel, potrivit modificărilor aduse Legii educației, universitățile acreditate pot înființa unități de învățământ preuniversitar, mai exact colegii, la care au acces, ca și până acum, înclusiv absolvenții de liceu fără diplomă de Bacalaureat. Remus Pricopie a subliniat că aceștia nu vor avea însă calitatea de student, pentru că urmează cursuri în spațiul oferit de o universitate și nu cursuri universitare, iar la finalul acestora vor primi o diplomă de certificare a calificării profesionale, nu una de licență. „Ca o formă de stimulare a continuării studiilor și de integrare a absolvenților de liceu (cu sau fără diplomă de Bacalaureat) pe piața muncii, aceștia au avut întotdeauna posibilitatea de a urma cursurile unei școli postliceale. Începând cu anul școlar 2014-2015, acest lucru se poate face inclusiv în spațiul și sub organizarea unei universități. Altfel spus, instituțiile de învățământ superior acreditate pot organizat școli postliceale cu o durată de 1-3 ani. Statutul acestei forme de învățământ este cel terțiar nonuniversitar”, a mai spus ministrul.

Diana RADU