Parlamentul European a aprobat, cu o largă majoritate, raportul eurodeputatului Victor Negrescu privind construcția unei politici europene în materie de educație digitală. Legislativul european solicită în acest raport măsuri concrete din partea statelor membre pentru a asigura accesul tuturor la educație digitală în perspectiva noului val al pandemiei.

În intervenția sa din plenul legislativului european, europarlamentarul român a precizat că raportul caută să definească o educație digitală de calitate, dar și să prevină riscurile și limitele digitalizării educației. Raportul subliniază că lipsa accesului la educație în timpul pandemiei a condus la creșterea riscului de abandon școlar, menționând exemplul României când aproape un milion de copii nu au mai avut acces la educație. Documentul oferă o perspectivă integrată privind digitalizarea educației și soluții concrete ce pot fi aplicate la nivel european.

„Educația digitală nu înseamnă să dai unui cursant o tabletă, înseamnă instrumente adecvate și o programă adaptată procesului educațional. Educația online nu înlocuiește profesorii, dar instrumentele digitale, folosite corect, îi pot ajuta în procesul de predare. Este nevoie de măsuri adaptate care să țină cont de profilul cursantului și actul educațional. Anumite măsuri pentru învățământul tehnic și altele pentru învățământul special, unele pentru educația continuă și măsuri specifice pentru educația preșcolară“ – a precizat eurodeputatul Victor Negrescu.

„Trebuie să reducem decalajele acum. Cheia este să avem educația în toate politicile! Din păcate, anumite guverne europene preferă să ignore documentele europene. De aceea, trebuie să reamintesc tuturor că în Parlamentul European și în documentul de lucru al acestui raport, aprobat în august anul trecut, a fost menționată pentru prima dată nevoia de a aloca minim 10%  pentru educație din Planurile de Redresare și Reziliență. Totodată, este importantă respectarea țintei de alocare a 20% pentru transformarea digitală.  Astfel, considerăm că educația trebuie să fie mai bine integrată în Semestrul European și, în același timp, să fie adăugată o evaluare extinsă privind educația digitală“, a completat europarlamentarul Victor Negrescu.

În intervenția sa, eurodeputatul român a punctat o parte din propunerile concrete incluse în raportul Parlamentului European privind construcția unei politici europene în materie de educație digitală.

Dan AGACHE

Europarlamentarul Victor Negrescu a solicitat în plenul Parlamentului European, în numele Comisiei pentru Educație și Cultură, ca educația, domeniul digital, sectorul cultural și creativ și politicile de tineret să fie integrate în PNRR și să fie prevăzute explicit în Semestrul European. În paralel, la inițiativa eurodeputatului român, peste 30 de europarlamentari din mai multe familii politice europene au interpelat în scris Comisia Europeană, iar în România demersul privind alocarea a minim 10% pentru educație a fost susținut prin sute de semnături. Referindu-se la discuțiile recente privind PNRR, acesta a atras atenția că planul trebuie să reflecte explicit recomandările specifice de țară, cu ținte clare de realizat de către România.

„Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu trebuie să fie «Iepurașul de Paște » al Guvernului, planul trebuie să reflecte explicit recomandările specifice de țară, cu ținte clare de realizat de către România. Fondurile nu trebuie împărțite în baza unui troc între partidele de guvernământ și trebuie să reflecte explicit reforme asumate de întreaga societate.

Guvernul s-a angajat printr-un Memorandum că va veni cu o formă actualizată până în data de 5 martie, și iată că nu a făcut-o. Mai mult, vor să ne prezinte un plan cu o valoare mult mai mare, de 135%, vehiculând chiar un plan cu o valoare fictivă de 70 sau chiar 100 de miliarde, uitând să spună că celelalte state europene care au venit cu forme mai mari s-au angajat să co-finanțeze planurile lor de relansare din resurse proprii sau alte fonduri. La noi, din păcate, nu există nimic prevăzut în bugetul de stat nici pentru co-finanțare, nici pentru sprijinirea unor măsuri de relansare adiționale“, a declarat europarlamentarul Victor Negrescu.

În contextul discuțiilor naționale privind PNRR, acesta a atras atenția asupra faptului că public se comunică informații contradictorii, care riscă să afecteze implementarea planului și atrage atenția Guvernului că recomandările specifice de țară nu pot fi evitate.

Dan AGACHE

Vicepreședintele Comisiei pentru Cultură și Educație din Parlamentul European, Victor Negrescu, a luat cuvântul în plenul legislativului european pentru a solicita alocarea de resurse financiare adecvate pentru conservarea patrimoniului cultural reiterând apelul său pentru ca 2% din Planurile Naționale de Redresare și Reziliență să fie alocate sectorului cultural și creativ. În intervenția sa, acesta arată că „o treime din siturile de pe lista patrimoniului UNESCO se găsesc în Uniunea Europeană”, reamintind faptul că „anul european dedicat patrimoniului cultural ne-a permis să înțelegem necesitatea de a aloca resurse suplimentare acestui domeniu, atât pe zona de investiții cât și în resursa umană”.

Eurodeputatul român a propus în cadrul intervenției sale o serie de măsuri concrete, printre care:

– o mai ușoară accesare a fondurilor europene atât pentru proiectele mici cât și pentru cele mari;

– crearea unor platforme dedicate învățării și schimbului de bune practici în materie;

– sprijinirea unor rețele și inițiative europene ce conduc la creșterea cooperării între experți, decidenți și actori relevanți în domeniu;

– crearea unei comunități pentru industriile culturale și creative în cadrul Institutului European de Inovare și Tehnologie;

– extinderea Mărcii Patrimoniului European. În prezent avem 48 de situri pe lista patrimoniului UNESCO, subliniind faptul că, din România, avem doar memorialul de la Sighet.

– popularizarea istoriei și patrimoniului din toată Europa prin Casa Istoriei Europene, făcând trimitere la demersul său prin care solicită includerea autorilor și creatorilor români;

– un sprijin mai consistent pentru Capitalele Culturale Europene, referindu-se în mod special la Timișoara.

„De la frumoasa cetate din Alba Iulia până la Colosseum-ul din Roma, de la operele pictorilor din Olanda până la scrierile celebrilor filozofi din Grecia, conservarea patrimoniului nostru cultural dovedește înțelegere trecutului dar și capacitatea de a proiecta un viitor pentru acest sector cu potențial economic semnificativ. Susțin includerea dimensiunii culturale europene, inclusiv a patrimoniului, în dezbaterile privind viitorul Europei și implicarea activă a experților și a societății civile în politicile privind patrimoniul. Avem nevoie de o viziune strategică și inovativă, una care include toate statele membre, care mizează pe educație și se adaptează evoluțiilor tehnologice și digitale. Investind în patrimoniul cultural investim de fapt în conservarea trecutului nostru și proiectarea unui viitor comun la nivel european” a declarat vicepreședintele Comisiei CULT, Victor Negrescu.

Sursă foto: digi24.ro

Dan AGACHE

În contextul necesității găsirii unui vaccin, în plină pandemie de COVID-19, europarlamentarul umanist Maria Grapini a adresat Comisiei Europene o întrebare cu solicitare de răspuns scris pe tema găsirii unui vaccin împotriva virusului SARS-COV-2. Deși Comisia Europeană a alocat un buget substanțial pentru cercetare și găsirea unui vaccin împotriva virusului SARS-COV-2, susține europarlamentarul Grapini, din păcate, mulți cetățeni nu au încredere în preconizatul vaccin, având în vedere faptul că nu s-a reușit să se descopere un vaccin împotriva unor viruși mai vechi (precum HIV) în contextul unor cercetări care au avut mult mai mult timp pentru investigații.

Întrebarea adresată oficialilor Comisiei Europene de europarlamentarul umanist a vizat acest aspect extrem de delicat: Cum consideră Comisia Europeană că va asigura protecția pacienților, încrederea și convingerea cetățenilor pentru a se vaccina și dacă Comisia crede că există o interferență a intereselor industriei farmaceutice în recomandările OMS?

Răspunsul Comisiei Europene a venit din partea comisarul european pentru Sănătate și Siguranță Alimentară, Stella Kyriakides: „Comisia a fost activă în asigurarea accesului statelor membre la vaccinurile împotriva COVID-19, îndeosebi prin instituirea unei strategii a UE privind vaccinurile. Obiectivul Comisiei, susține comisarul european, este de a asigura accesul la vaccinuri împotriva COVID-19 la prețuri accesibile, sigure și eficace. Un portofoliu larg de vaccinuri candidate, bazate pe tehnologii diferite, oferă cele mai mari șanse pentru un vaccin de succes. Potrivit Comisiei Europene, un vaccin împotriva COVID-19 va beneficia de o autorizație de introducere pe piață (condiționată) în UE numai după o evaluare aprofundată și independentă efectuată de Agenția Europeană pentru Medicamente, pe baza unor informații suficiente și lămuritoare privind siguranța, eficacitatea, și calitatea farmaceutică a vaccinurilor“.

„Mai mult, Comisia recunoaște necesitatea de a se adresa cetățenilor europeni și de a permite acestora să acorde încredere vaccinului împotriva COVID-19 și vaccinării prin furnizarea de informații ample cu privire la aceste vaccinuri. Creșterea încrederii în vaccinuri, înțelegerea motivelor ezitării în privința vaccinării și sprijinirea cetățenilor pentru a lua decizii în cunoștință de cauză sunt mai importante ca niciodată“, a mai precizat în răspunsul său Stella Kyriakides.

“Portalul european privind vaccinarea care furnizează informații exacte despre vaccinuri, precum și „Coaliția pentru vaccinare”, o inițiativă a Comisiei pentru asociațiile europene de profesioniști și de studenți din domeniul sănătății ar putea fi un canal util în acest sens. Proiectele finanțate prin Orizont 2020 vor aborda gradul scăzut de vaccinare și vor promova intervenții inovatoare pentru a crește gradul de acoperire vaccinală în Europa”, mai spune comisarul european pentru Sănătate și Siguranță Alimentară.

Nu în ultimul rând, comisarul european a salutat eforturile Comisiei Europene de a spori acoperirea vaccinală pe teritoriul UE, eforturi care în prezent sunt ghidate de Comunicarea Comisiei și de Recomandarea Consiliului privind consolidarea colaborării în lupta împotriva bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare.

Dan AGACHE

Europarlamentarul Victor Negrescu a inițiat  un demers constructiv pentru salvarea planului național de redresare și reziliență, în care semnalează că, în situația în care documentul va fi trimis în forma prezentată public de Guvernul României, planul riscă să fie respins pentru că nu corespunde cerințelor europene.

“Prin acest apel public ne dorim să evităm pierderea celor 30 de miliarde de euro alocate României prin planul european de relansare. Mai exact, dacă nu modificăm rapid planul, acesta poate fi respins pentru că încalcă cerințele europene. Noi am atenționat, printr-o analiză complexă prezentată înainte de publicarea documentului realizat de Guvernul României, că țara noastră trebuie să respecte obiectivele fixate în comun la nivel european privind alocarea de finanțări adecvate pe zona de educație, de digital sau de combatere a inegalităților. Din păcate, aceste ținte nu sunt atinse. Politizarea documentului, prin prezentarea sa în cadrul unui eveniment electoral, face ca planul prezentat să nu mai poată fi luat în considerare. Actualul Guvern PNL și-a pierdut orice fel de legitimitate în a iniția acest plan, de aceea considerăm oportun ca planul să fie amendat rapid înainte de a fi trimis oficial Comisiei Europene și a evita astfel respingerea sa. Pentru o legitimitate mai mare, documentul trebuie să fie aprobat de Parlamentul României” a declarat europarlamentarul Victor Negrescu, membru în Comisia pentru Bugete din Parlamentul European.

Problemele identificate în cadrul analizei realizate de europarlamentarul român sunt următoarele:

– ar fi trebuit alocați minim 20% pentru digitalizare și creșterea competențelor digitale, dar din păcate au fost alocați doar 2,72%;

– recomandarea era de a aloca 10% pentru educație (amendament pe care l-am introdus în documentul aprobat la nivel european), dar au fost alocați doar 3,18%;

– trebuiau alocați minim 7% pentru cele șase priorități europene (tranziția verde; transformarea digitală; coeziunea economică, productivitatea și competitivitatea; coeziunea socială și teritorială; reziliența instituțională; politici pentru generațiile următoare), dar țintele nu sunt îndeplinite;

– era necesară o dimensiune socială cu accent pe egalitatea de gen și drepturile grupurilor vulnerabile, însă în documentul prezentat public nu există nicio referință la drepturile femeilor, la comunitatea romă sau proiecte noi destinate grupurilor vulnerabile;

La toate aceste puncte se adaugă lipsa consultărilor publice și a transparenței privind modul în care fondurile urmează a fi alocate și absența detaliilor privind tipul de alocări (granturi sau împrumuturi) sau necesarul de co-finanțare.

Reprezentantul României în Parlamentul European a prezentat, de altfel, o analiză amănunțită privind modul în care banii trebuie să fie distribuiți înainte de publicarea documentului de către Guvernul României (https://bit.ly/2JNXvSe) și speră ca prin acest demers să convingă reprezentanții Comisiei Europene să fie mai implicați în redactarea planului național.

Documentul adresat Președintei Comisiei Europene reprezintă o primă formă a mesajului constructiv pe care inițiatorii doresc să îl transmită privind problemele identificate. Pentru a nu comite erorile celor care au redactat documentul național, punctele de vedere preluate prin apelul public vor fi integrate în forma finală a scrisorii adresate oficialilor europeni.

Sursă foto: ctnews.ro

Dan AGACHE

Vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European, Victor Negrescu, a organizat cu sprijinul Biroului Parlamentului European din România, consultări publice privind raportul Parlamentului European referitor la elaborarea unei politici europene în materie de educație digitală, în care a atras atenția asupra oportunităților ratate de către țara noastră și a oferit soluții pentru creșterea calității educației digitale.

“Prin raportul nostru contribuim la crearea unei Uniuni a educației digitale, oferind mijloacele, resursele financiare și ideile care pot ajuta imediat și direct statele membre. Educația digitală nu mai trebuie să fie un privilegiu, ea nu înlocuiește educația tradițională, ea crește calitatea și performanța învățământului dacă este folosită corect. Ori, în România, văzând modul haotic în care se întâmplă lucrurile acum, nu putem să vorbim de educație digitală. Educația a fost uitată de Guvernul României. Banii alocați pentru educație în planul național de redresare și reziliență sunt insuficienți. În raportul nostru am solicitat statelor membre să aloce minim 10%, dar România alocă doar 3,18%, inclusiv sub formă de împrumuturi” a declarat europarlamentarul Victor Negrescu.

În raportul prezentat public, eurodeputatul român propune soluții concrete privind creșterea competențelor digitale, cu accent pe nevoia de incluziune și de accesibilizare pentru toți, la nivel european. Printre inițiativele sale enumerăm crearea Universității Online Europene, certificarea resurselor și infrastructurii digitale în domeniul educațional, Academia Europeană a Profesorilor sau inițiativa privind inteligența artificială și robotica în educație. De altfel, eurodeputatul a propus, iar Comisia Europeană a aprobat, implementarea unui proiect pilot în vederea promovării accesului la educație digitală în mediul rural, zonele izolate și montane, în valoare de 2,4 milioane de euro.

“România este o țară divizată între o parte a societății conectate la noile tehnologii și o altă parte complet izolată. Aproape 1 milion de copii nu au acces la educație de mai multe luni pentru că nu au acces la infrastructura digitală necesară, iar nivelul de competențe este extrem de redus comparativ cu media europeană. De aceea, încă din 2015 am propus crearea în România a Centrului European de Competențe în zona securității cibernetice. Dar, când văd confuzia făcută de unii decidenți, care compară un centru de resurse cu o agenție europeană, înțelegem de ce nu se atrag resursele europene disponibile în domeniu. De la începutul anului România ar fi putut folosi fondurile, platformele și recomandările europene pentru digitalizarea educației însă, din păcate, am ratat din incompetența guvernului aceste oportunități” a adăugat eurodeputatul român.

Consultările fac parte dintr-o serie mai largă de dezbateri prin care vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European caută să promoveze facilitățile europene ce pot crește calitatea procesului educațional din România. De la începutul anului acesta a inițiat mai multe demersuri, printre care, crearea primei tablete educaționale românești, un canal video dedicat resurselor educaționale și proiecte privind accesibilizarea cu Internet a zonelor izolate. Chiar astăzi, în cadrul Summit-ului European al Educației, a pledat în prezența Comisarului European, Mariya Gabriel, și a mai multor miniștri europeni, pentru alocarea de finanțări suplimentare pentru educație.

Raportul referitor la elaborarea unei politici europene în materie de educație digitală va fi aprobat în prima parte a anului viitor.

Dan AGACHE

Europarlamentarul Alianței USR PLUS, Dragoș Pîslaru a avut o discuție cu Daniel Toma, candidat la Primăria Municipiului Reșița, despre fondurile europene dedicate administrațiilor publice locale, în urma unei vizite de lucru.

Aflat în țară cu ocazia deschiderii cabinetului său din Municipiul Timișoara, europarlamentarul Alianței USR PLUS Dragoș Pîslaru le-a vorbit candidaților USR PLUS despre cum pot folosi la nivelul administrațiilor publice locale fondurile care-i revin României în următorul exercițiu financiar al Uniunii Europene.

Alianța USR PLUS are o delegație formată din 8 europarlamentari în Parlamentul European. Această delegație a reușit să devină cea mai puternică, cea mai dinamică și cea mai influentă delegație a României în Parlamentul European. „Aducem Europa în România” – este deviza europarlamentarilor USR PLUS, care urmăresc interesul României în contextul european.

„Eu sunt chiar co-raportor al Parlamentului European pe dosarul în valoare de 675 miliarde de euro – facilitatea de redresare și reziliență. Este cel mai mare dosar de perspectivă transformațională în Europa. Și asta ne face capabili să urmărim interesul României și să vedem cum România poate într-adevăr beneficia de o suma pe această facilitate de redresare, 30,5 miliarde de euro peste fondurile europene clasice. Asta este de fapt schimbarea care are loc.

Pe lângă banii pentru străzi, fațade, reparații pe care România trebuie să le facă, România are nevoie de o perspectivă nouă, de o viziune. Lucrul acesta se face cu competență, cu oameni profesioniști, cu oameni care înțeleg transformările la nivel european, cu oameni care au onestitatea și naturalețea de a aduce o bulă de aer proaspăt într-o politică care a dezamăgit din cauza partidelor vechi. Banatul este fruntea. Haideți să vedem cum facem ca lucrurile astea să fie puse în practică în context european”, a explicat Dragoș Pîslaru.

Conform USR Plus Caraș-Severin, România are rata cea mai scăzută de absorbție în UE de fonduri europene și asta este și vina administrațiilor locale, o diferență foarte mare între administrațiile locale care înțeleg sistemul și au reușit să atragă fonduri și cele care nu au reușit.

„Sunt foarte bucuros că, prin europarlamentarii noștri, putem primi informații vitale despre fondurile europene de la Bruxelles și mă voi strădui întotdeauna să găsesc soluții pentru a transforma Reșița resursele financiare disponibile pentru creșterea calității vieții reșițenilor”, a declarat Daniel Toma, prezent la întâlnire.

Lorena POENARU

„Dincolo de măsurile pe care le iau autoritățile naționale în acest moment, pentru a stopa epidemia cu noul coronavirus, trebuie să recunoaștem că sistemul medical dar și economia au nevoie de sprijin. În acest sens, Uniunea Europeană direcționează aproape 1,4 miliarde de euro către țara noastră. Au fost căutate surse de finanțare pentru ca sistemul medical să fie întărit și pentru a ne asigura că se vor rezolva problemele crizei actuale“ a declarat europarlamentarul PNL Gheorghe Falcă, fost primar al municipiului Arad.

În ceea ce privesc măsurile pentru susținerea și întărirea economiei, fondurile alocate vor veni să întărească mediul de afaceri care are nevoie de finanțare suplimentare. „Cele 1,4 miliarde euro vor fi direcționate după cum urmează: 700 milioane euro pentru sprijinirea economiei românești și pentru dotarea spitalelor cu echipamente medicale și 682 milioane euro vor fi folosite pentru IGSU până la sfârșitul lunii martie.

Defalcat vorbim despre 350 milioane euro pentru acoperirea costurilor serviciilor medicale, achiziționarea de teste pentru depistarea COVID-19, a echipamentelor de protecție și aparaturii de ventilare mecanică. Alte 300 milioane euro vor însemna aproximativ 620.000 salarii către angajații aflați în șomaj tehnic. Nu în ultimul rând, peste 30 milioane euro vor fi alocați pentru a fi asigurate cheltuielile cu persoanele aflate în carantină, estimarea fiind de aproximativ 335 mii potențiali beneficiari”, a explicat europarlamentarul PNL, Gheorghe FALCĂ.

Dan AGACHE

Maria Grapini, prezentă la finalul lunii octombrie la o conferință pe tema dezvoltării turismului și transportului, ținută la Timișoara, a făcut câteva remarci usturoătoare și, deopotrivă, adevărate la adresa drumurile cărășene și a celor din vestul țării în general.

Reacțiile au venit după ce europarlamentarul, alături de alți invitați din Parlamentul European, au fost nevoiți să își anuleze vizita programată la Cascada Bigăr din cauza infrastructurii deplorabile.

Ce-i drept, drumul de legătură Timișoara-Moravița-Oravița anulează din start orice elan turistic în zonă, stare amplificată apoi de gropile imense dintre Oravița și Cascada Bigăr, cireașa de pe tort fiind cozile infernale și parcările lipsă de la ceea ce se vrea a fi una dintre cele mai importante atracții turistice din județ.

Ironia în reacția europarlamentarului Grapini este dată de faptul că tema conferinţei la care aceasta a participat în momentul vizitei sale în vestul țării, era chiar „dezvoltarea turismului şi a transportului în România”.

După ce și-a anulat vizita la Cascada Bigăr, oripilată de drumurile proaste, Maria Grapini a făcut chiar o recomandare autorităților locale din Timișoara, pe care le-a sfătuit să gândească un proiect regional care să cuprindă județele Caraș-Severin, Arad și Timiș, pentru a atrage apoi fonduri în vederea dezvoltării infastructurii pe traseele turistice rutiere.

„Să vă gândiţi la un proiect regional Caraş-Severin – Arad – Timiş pe trasee turistice prin care să fie dezvoltată infrastructura. Am tăiat vizita la Cascadă Bigăr, desemnată cea mai frumoasă din lume, din cauza drumului prea prost”, i-a transmis Grapini viceprimarului timișorean, Dan Diaconu.

Alexandra JURCA

Oferta turistică dar și cea economică din județul Caraș-Severin vor fi prezentate în viitorul apropiat executivului și instituțiilor europene. Totul în cadrul unui eveniment la care sunt așteptate să participe mii de persoane. 

Europarlamentarul PSD Victor Negrescu a declarat recent în cadrul unei conferințe de presă susținute la Reșița că au fost puse bazele unui proiect în cadrul căruia o delegație din Banat și Transilvania va fi prezentă în luna aprilie la Bruxelles pentru a prezenta interesele economice ale acestor regiuni: ”Vor fi prezentate oportunitățile turistice și economice pe care le oferă aceste zone, inclusiv județul Caraș-Severin. Va exista acolo efectiv un birou unde se vor organiza evenimente. Această delegație va fi deschisă în cadrul unui eveniment care va dura două zile, unde sperăm să avem aproximativ 10.000 de participanți”, a precizat Negrescu.

Evenimentul va fi organizat în colaborare cu comunitatea de români care trăiește în Belgia. De fapt, este vorba de o manifestare cu tradiție în capitala Belgiei și care anul acesta va fi dedicată Banatului și Transilvaniei, oferind oportunitatea inclusiv orașului Reșița și județului Caraș-Severin să își prezinte tradițiile culturale și oferta economică și turistică, a adăugat europarlamentarul. Participanții la eveniment vor avea prilejul să se întâlnească cu comisari europeni, cu miniștrii belgieni și cu diverse persoane care pot sprijini dezvoltarea acestei zone a țării.

Karina TINCUL