Deși numărul etnicilor germani din comuna Măureni s-a redus semnificativ în ultimii ani, conducerea administrației locale nu vrea să fie uitate originile comunității de ale cărei destine se ocupă.

Primarul Brian Filimon dorește să intensifice colaborările cu etnicii germani și în viitor să reînvie în Măureni tradițiile acestora. Edilul speră că prin strădania sa de a păstra viu spiritul german, etnicii să se reîntoarcă cu bucurie în comunitate.

„Originile comunității noastre Moritzfeld pleacă de la acești etnici germani care ne-au făcut cinste, au lăsat ca moștenire o comună ordonată pe care noi avem misiunea să o ducem până la capăt așa cum trebuie.

Ne gândim și în viitor să readucem tradițiile acestea germane. Etnicii germani au câte o întâlnire în fiecare an în câte un oraș din Germania și ne-am gândit că îi chemăm aici să facă întâlnirea. Noi nu vrem să rupem această istorie și aceste aspecte pozitive pe care etnicii germani ni le-au lăsat și încercăm să păstrăm aprinsă făclia de colaborare cu etnicii germani”, a declarat primarul Brian Filimon.

Un eveniment important pentru etnicii din Măureni a fost celebrarea celor  200 de ani de la sfințirea Biserii Romano-Catolice „Sfântul Martin de Tours“, la care a fost prezent vicarul general Johann Dirschl, pr. Lóránd Máthé din Gătaia și pr. Martin Jäger din Anina, reprezentanți ai Forumului Democratic al Germanilor din Caraș-Severin și, bineînțeles, primarul comunei.

După oficierea Liturghiei, în căminul cultural din localitate au avut loc și câteva momente artistice ale reprezentanților formațiilor de dansuri populare șvăbești „Edelweiß“ – „Floare de Colț“ din Deta și din Banatul Montan – „Enzian”- „Gențiana“ din Reșița.
Jubileul de 200 de ani ai Bisericii Romano-Catolice „Sfântul Martin de Tours“ din  Măureni a fost marcat și prin rugăciuni și depunere de coroane de flori la monumentul eroilor, victimele celor două Războaie Mondiale și a deportării germanilor în fosta URSS.

Edilul Filimon a precizat că pentru el ca reprezentant al primăriei a fost o onoare să fie în mijlocul etnicilor germani la această sărbătoare și are în plan câteva inițiative care să îi determine pe cei plecați din comună să se întoarcă și să o viziteze cu bucurie și cu mândrie.

„Vrem ca aceste tradiții să le readucem în comunitatea noastră, așa cum avem posibilitatea și ne-am gândit la un kirvai, să îi chemăm și la o vizită la cimitirul catolic, avem un cimitir catolic mare, la biserică, noi încercăm să reabilităm și biserica la o anumită perioadă, să o avem existentă și vie, încercăm să ținem viu acest spirit german în comunitatea noastră!”, a mai spus primarul din Măureni, Brian Filimon.

Preocupările sale pentru a reîntregi comunitatea etnicilor germani din Măureni vine și din familie, mama edilului având rădăcini șvăbești.

Elena FRANȚ

„A devenit o tradiție ca an de an, în mijlocul lunii ianuarie să-i comemorăm pe cei care au murit departe de casă, cu prilejul deportării în fosta Uniune Sovietică. În mijlocul lunii ianuarie 1945, românii de etnie germană, apți pentru muncă, atât femei cât și bărbați au fost duși departe de casă, în zona Donețk-ului, Dombasului de astăzi din Ucraina și în zona Uralului din Rusia de astăzi, unde au stat până la cinci ani pentru a contribui, cum scrie în cartea lor de muncă, la reconstrucția Uniunii Sovietice. Este un act de cruzime, ceea ce s-a întâmplat atunci. Anul acesta comemorăm 72 de ani de la debutul acestei deportări, și ne bucurăm că mai avem câțiva în viață. Astfel în județul Caraș-Severin trăiesc 41 de deportați, iar în municipiul Reșița 20”, a precizat cu acest prilej președintele Forumului Democratic al Germanilor din Caraș-Severin, Erwin Țigla, organizatorul manifestărilor.

La eveniment au participat alături de un număr restrâns de foști deportați, primarul Reșiței, Ioan Popa, subprefectul Sebastian Purec, reprezentanți ai Forumului Democratic al Germanilor din Caraș-Severin și elevi ai Colegiului Diaconovici Tietz din Reșița.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157675637319734″]

Seria manifestărilor dedicate deportaților a început marți, la Centrul German „Alexander Tietz” din Reşiţa, cu proiecția unor documentare dedicate deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică, realizate de Cristian Amza (TVR București). A urmat un Recviem pentru victimele deportării, la Biserica romano-catolică „Maria Zăpezii”, Reşiţa. Astăzi, vor avea loc în mai multe biserici romano-catolice din Banatul Montan rugăciuni pentru sufletele victimelor deportării, dar și pentru pace, pentru ca în viitor să nu se mai repete ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 72 de ani. Astfel de rugăciuni se vor organiza în localitățile Anina, Bocșa și Oțelu Roșu.

Aproximativ 75.000 de deportaţi din România (din Transilvania, Banat, Satu Mare, Crişana, Bucovina, Bucureşti şi Dobrogea au fost luaţi din sânul familiei, în urmă cu 72 de ani, şi transportaţi, în vagoane pentru transportul animalelor, până departe, în teritoriul actualei Ucraine şi al. Nu puţini au fost aceia care şi-au pierdut viaţa acolo datorită condiţiilor vitrege de muncă şi viaţă. Ultimii deportaţi s-au întors acasă abia la sfârșit de decembrie 1949, după cinci ani de muncă depusă pentru „reconstrucţia” statului sovietic. Din cele 75.000 de persoane care au fost deportate în URSS se estimează că un număr de 10.000 şi-a pierdut viaţa acolo.

Karina TINCUL