Bătrânul burg orăvițean, Teatrul Vechi „Mihai Eminescu”, a fost, la sfârșitul săptămânii trecute, aniversat din nou. Bicentenarul celui mai vechi edificiu teatral din țară a fost marcat printr-o expoziție de pictură, organizată sub patronajul Forumului Democratic al Germanilor din Caraș-Severin, al Doinei și Ioan Gustav Hlinka.

Sunt momente ale existenței noastre când prin artă ne reîntoarcem în anii copilăriei și ai adolescenței. Este suficient să citești o carte, să asculți o „bucată” muzicală de excepție, să admiri un tablou și conexiunea cu trecutul se face instant. Lumea basmului fantastic o regăsești fără prea mult efort în creațiile Doinei și ale lui Ioan Gustav Hlinka. Am avut acest privilegiu la sfârșitul săptămânii trecute: să-i întâlnesc pe cei doi artiști, și, mai mult, să mă reîntâlnesc cu anii copilăriei, cu anii de visare din lumea fantasticului, odată ce am privit tablourile celor doi autori. Fără îndoială că, fără a interacționa cu artiștii, era mai greu să înțeleg profunzimea operelor de artă, pentru că, în spatele fiecărui tablou, există o poveste. Și ce poate fi mai profund și amețitor decât faptul că însuși autorul îți poate reda trăirea din spatele fiecărui tablou?

Originar de la doi pași peste deal, cum îi place să-și nuanțeze orașul natal Steierdorf, Ioan Gustav Hlinka și-a descoperit talentul de a picta încă din anii copilăriei, lucru extrem de vizibil în pictura lui cu tentă fantastică. Iar expoziția de joi de la Teatrul Vechi „Mihai Eminescu” a fost o încununare a muncii sale. Iubitor de poezia lui Eminescu, dar și de muzica lui Enescu, acesta a intrat la o vârstă fragedă în posesia semnăturilor celor doi din cartea de onoare a burgului orăvițean. Visul artistului a fost ca, într-o bună zi, operele sale să fie expuse în locul în care cele două mari personalități culturale au pășit cu două secole în urmă. Și ce împlinire mai mare poți avea când operele tale sunt dedicate aniversării a 200 de ani de la inaugurarea edificiului cultural? Niciuna, cred, pentru că în ochii artistului Hlinka am citit, atât cât am putut eu, o bucurie de nedescris, specifică unei împliniri sufletești desăvârșită.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157662616998548″]

Pentru mine întâlnirea cu tablourile familiei Hlinka a fost una magică și mi-au insuflat retrăirea copilăriei și a adolescenței într-un mod atât de real, chiar dacă, paradoxal, pictura celor doi este una ireală, una a visului de copil din lumea fantastică a basmului ce ne-a marcat copilăria. Bineînțeles că, dincolo de operele de artă, am întâlnit și oameni minunați, cum ar fi președintele Forumului German, Erwin Josef Țigla, dar am avut și onoarea de a o cunoaște personal pe distinsa doamnă Dana Antoaneta Bălănescu, o pătimașă iubitoare de artă și frumos din peisajul Banatului Montan.

Sunt convins că mulți dintre voi veți cataloga acest tip de articol ca fiind unul dintr-o sferă neinteresantă pentru publicul larg. Poate o să spuneți, printre dinți și-n șoaptă, să nu vă audă vecinii, că acest mod de exprimare a trăirilor este unul „fumat” și nesemnificativ în domeniul jurnalistic. Știu, ne plac știrile cu mult sânge, știrile cu arestări ale politicienilor ș.a.m.d.. Nimic mai fals și toți cei care veți trece cu vederea aceste trăiri, și sunt convins că nu veți fi puțini, îmi veți întări convingerea că noi, oamenii, suntem singurii vinovați pentru faptul că nu prețuim viața și frumosul. Pentru că, așa cum spuneam și la vernisaj, lumea este atât de frumoasă, încât este loc pentru toți. Indiferent de convingerile politice, sex, apartenență la un grup social etc. Și ce poate fi mai frumos decât să fii din nou copil și să visezi cu ochii deschiși la lucruri, uneori, ireale pentru mintea și imaginația unui OM.

John GAVRILESCU

Premiul „Alexander Tietz“, acordat anul de Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița, a ajuns anul acesta în Austria, fiind înmânat prim-ministrului Landului Stiria, Hermann Schützenhöfer.

Oficialul austriac a fost premiat pentru merite deosebite în sprijinirea etniei germane din Banatul Montan, în cadrul unei ceremonii festive organizate în reședința guvernamentală din Graz. La festivitate a participat secretarul 2 al ambasadei României la Viena, Adrian Adam, reprezentanți ai capitalei Graz, ai Diecezei romano-catolice de Graz – Seckau, ai Mișcării Federaliste Europene, ai Asociației Culturale „Südmark” din Graz, ai vincențienilor laici din Stiria, ai Crucii Negre Austriece, filiale Stiria, ai Guvernului Landului și ai structurilor acestora teritoriale, prefecți (Bezirkshauptmann), reprezentanți ai Parlamentului Stiriei și primari.

Distincția a fost înmânată de președintele Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Erwin Josef Țigla, și vicepreședintelui Christian Paul Chioncel.

Premiul anual, cea mai importantă recunoaștere acordată de Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița, încununează meritele deosebite realizate în conservarea, păstrarea și perpetuarea limbii, culturii, civilizației și spiritualității germanilor din spațiul Banatului Montan.

Karina TINCUL

Lumânări donate de o firmă din Austria vor fi aprinse astăzi și mâine în cimitirele romano-catolice din mai multe localități din Caraș-Severin, pe data de 2 noiembrie fiind marcată ziua de comemorare a morţilor după calendarul romano-catolic. 

Inițiativa donării de lumânări pentru comemorarea morților din cimitirele romano-catolice a demarat în urmă cu 14 ani, în urma unor articole publicate în revista lunară „Echo der Vortragsreihe” / „Ecoul Asociaţiei”, a Asociației Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa. În aceste articole se amintea de faptul că cimitirele romano-catolice din Banatul Montan sunt în 2 noiembrie, în ziua de comemorare a morţilor, tot mai sărace în vizitatori şi în lumânări aprinse.

La citirea unui asemenea articol, dr. Herwig Brandstetter din Graz,  Stiria, membru de onoare al Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa, a luat iniţiativa să lanseze un proiect numit „Ziua morţilor, 2003”. Acesta a făcut un apel de sponsorizare către conducerea firmei austriece DRAUCH din Hausmannstätten, care produce renumitele lumânări JEKA.

Inițiativa din 2003 s-a bucurat de succes și a fost reluată de mai multe ori de-a lungul ultimilor 10 ani: în  2005, 2006, 2008, 2011, 2013, 2014, 2015 și 2016. Proiectul „Mai multe lumânări în cimitirele noastre” va avea loc și anul acesta, la inițiativa aceluiași dr. Herwig Brandstetter, și în colaborarea cu firma „DRAUCH“ din Hausmannstätten.

Lumânările donate vor fi aprinse astăzi și mâine, cu ocazia zilei de comemorare a morţilor după calendarul romano-catolic, în cimitirele germane din Bocşa, Dognecea, Oţelu-Roşu, Sasca Montană, Steierdorf şi Reşiţa (Cimitirul nr. 2-3), ne-a informat președintele Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa, Erwin Josef Țigla.

„Mulţumiri dr. Herwig Brandstetter, firmei DRAUCH, tuturor acelora care au ajutat la transportul lumânărilor din Graz în Banatul Montan, cât şi tinerilor şi adulţilor care au grijă ca acest proiect să se realizeze şi ca astfel multe lumânări să lumineze din nou în cimitirele noastre germane”, a precizat Erwin Josef Țigla.

La Reşiţa, cei interesați să participe la această acțiune, o pot face astăzi, de la ora 15:00, la cimitirul nr 2-3, unde va avea loc o procesiune, urmată de rugăciuni și aprinderea lumănărilor.

Karina TINCUL

Directorul interimar al Teatrului de Vest din Reșița, Dan Mirea, se află în centrul atenției publice de mai bine de o săptămână de zile, în urma scandalului declanșat după evaluarea dosarului său de candidat pentru funcția de director al acestei instituții de cultură reșițene, de către o comisie formată din oamenii de cultură Liubița Raichici, Erwin Josef Țigla și consilierul județean Petru Borduz.  Și pentru că libertatea de expresie este prima condiție de existență a redacției Reper 24, ați avut ocazia, în aceste zile, să lecturați punctul de vedere al colegului nostru, John Gavrilescu, în articolul intitulat „Manea de Caraș cu acorduri fine de Bach(us): Destinul meu de elitist, fu curmat de-un pesedist!“ https://arhiva.reper24.ro/manea-de-caras-cu-acorduri-fine-de-bachus-destinul-meu-de-elitist-fu-curmat-de-un-pesedist/ . Nu sunt de acord cu multe din pasajele expuse de colegul meu, dar pentru că libera exprimare constituie un drept câștigat prin sânge în decembrie 89, nimeni și nimic nu îmi permite să calc în picioare articolul asumat și semnat de unul din colegii mei din redacție.  Și totuși…

Nu îl cunosc pe Dan Mirea din postura de prieten sau amic, nu am lucrat sub comanda lui în vreo piesă montată de artist. Ceea ce știu este că Dan Mirea este un actor, un conducător de teatru, un cântăreț de ocazie și un prezentator de evenimente. Așadar un om cu multiple veleități. Mai pot afirma că am fost la piesele Teatrului de Vest Reșița în perioada în care Mirea conducea instituția, atât la piese dedicate adulților, cât și celor mici. Asta e, chiar dacă ai trecut demult de poveștile cu Albă ca Zăpada sau Frozen, împins de bucuria copilului tău, vei călca pragul teatrului pentru a retrăi, de această dată prin ochii lui, universul poveștilor de altădat’. Am fost de fiecare dată plăcut impresionat de prestația trupei de actori de la Reșița. De curățenia și căldura pe care am simțit-o la Palatul Cultural. Și mai știu că teatrul nu traversează o perioadă de glorie financiară iar nevoile lui sunt apăsătoare. Totuși, din puținul lor, dar cu o bogăție spirituală imensă, acești actori ne-au oferit atât de multă emoție, la fiecare reprezentație pe care am urmărit-o.  Așadar rolul și importanța existenței acestui teatru pentru comunitatea din Reșița nu cred că pot fi puse în discuție. Teatrul trebuie să își continue existența la noi, în capitala Banatului de Munte, dar cu o atenție sporită din partea celor ce se ocupă de alocarea bugetară dedicată acestui subiect, una care atunci când este calculat exercițiul financiar să țină cont de nevoile pe care le are o instituție de o asemenea pretenție!

Și pentru că Dan Mirea nu a luat nota de trecere pentru a deveni directorul Teatrului de Vest din Reșița, în urma mediei celor trei note cumulate ale membrilor comisiei care au notat lucrarea managerului, actorii si managerul interimar au convocat o conferință de presă din care vom încerca să vă oferim punctul de vedere al celui care se consideră nedreptățit atât de comisia de evaluare, cât și de către cea de contestații, în care Mirea vede o conspirație sau un act de rea credință peste care și-au pus pecetea consilierii județeni Borduz și Popovici.

Dan Mirea: „Nu sunt supărat că n-au fost în viața lor la teatru dar de ce nu i-au lăsat pe alții să mă evalueze?”

„Le mulțumesc colegilor mei că au luptat alături de mine și îmi doresc ca această poveste frumoasă, începută acum 71 de ani, să meargă mai departe. Cred că ceea ce s-a întâmplat este o dovadă clară a faptului că în viață nu trebuie să crezi doar în principii, trebuie să mai crezi și în conjuncturi și atunci când ele sunt așa cum sunt ai dreptul să ripostezi dacă ești demn și ai dreptul să își spui punctul de vedere. Asta voi face și eu.

Nu mi s-a impus să particip la acest concurs, nu am fost rugat de către nimeni, nu am făcut jocul nimănui. Am participat la acest concurs datorită unei conjuncturi, am slujit 18 ani teatrul, am ajuns să fiu directorul artistic al acestui teatru sub manageriatul domnului Vlădulescu, despre care nu vreau să vorbesc, voi lăsa istoria să o facă. În acești ani am încercat, împreună cu oamenii care mi-au fost alături, sa slujesc scena, să readucem înapoi publicul, să le arătăm oamenilor că această instituția, chiar dacă a avut de multe ori ușa închisă de cei care decid destinele acestui județ.

Am făcut împreună cu oamenii din jurul meu, cu bugete mai puține decât în alți ani, trei festivaluri mari de teatru, la care au venit mari personalități culturale ale acestei țări. Am adus spectacole în acest oraș pe care publicul cred că merita să le vadă pe lângă producțiile noastre. Am creat un festival pentru copii la care toți copiii și părinții din Reșița s-au bucurat de un fenomen în premieră în acest oraș. Dar mai important decât asta este că am respectat cu deontologie și respect publicul, spectacolele, ne-am respectat unii pe alții chiar dacă uneori au existat conflicte în culise. Pe scenă nu s-a văzut acest lucru și asta, în primul rând, din respect pentru publicul nostru.

Cred că acest teatru, nu știu dacă eu merit să îl conduc, dar cred că trebuie condus de un om de specialitate. Dacă mi-am asumat acest drept de a participa la acest concurs a fost din mai multe considerente. În primul rând, am crezut că pot, apoi, am știut că am lângă mine oameni care mă susțin și suțin acest teatru și am știut că Reșița va avea public de calitate și 70 de ani de acum înainte și oamenii se vor ridica în picioare la finalul unui spectacol. Acestea au fost considerentele pentru care am participat la acest concurs.

Le spun colegilor mei că nu mi-e frică să fiu jurizat, nu mi-e frică să ies în fața unei comisii de specialitate dar nimeni și nimic pe lumea aceasta nu are dreptul să îmi șansa de a participa la un concurs după reguli, condiții și legislații. Îmi pare rău că nu au fost mai mulți care să se alăture acestui vis nebun de a prelua acest teatru dar sunt sigur că acest teatru trebuie să fie condus de către un om de specialitate.

Eu din acest teatru voi pleca atunci când nu mai cred în ideea de a fi actor și de a sluji scena. Avem însă dreptul să trăim demn cu noi și să ne respectăm. Voi trăi demn de acum înainte și nu voi lăsa pe nimeni să mă calce în picioare.

Nu vreau să comentez ce au declarat membrii comisiei dar voi face un gest de normalitate, le voi transmite celor doi membri de Consiliu Județean din comisie două invitații la teatru și un caiet cu programul ultimei ediții a Festivalului Internațional de Teatru. Îmi pare rău că nu au fost în sală să vadă spectacolele, nu ar fi trebuit decât să vină și ar fi intrat cu siguranță pe un loc rezervat. Le voi da invitații la spectacolul Zbor deasupra unui cuib de cuci, un spectacol care face cinste acestui oraș și la care participă toți actorii acestui teatru.

Nu sunt supărat că n-au fost în viața lor la teatru, nu voi face caz din asta, voi întreba doar de ce nu i-au lăsat pe alții care au fost măcar o dată la teatru să mă evalueze pe mine și să evalueze activitatea acestui teatru“, a afirmat Dan Mirea.

Au rostit cuvinte de apreciere la adresa muncii și al sacrificiului depus în acest teatru de Dan Mirea, oamenii de cultură Titus Crîșciu, Vuc Stepan, actrița Camelia Ghinea, mesajul fiind unul de solidaritate cu Mirea din partea întregii echipe de la Teatrul de Vest Reșița care își doresc ca directorul interimar să își continue activitatea în această instituție culturală, iar așa cum spunea Stepan, cultura, educația și sănătatea nu sunt domenii profitabile pentru cei care investesc în ele, dar existența lor și valoare pe care o dau acestea unui neam nu poate fi pusă la îndoială. Un mesaj de susținere vine de la Paris de la unul din cei mai importanți dramaturgi ai neamului românesc, Matei Vișniec, după Eugene Ionesco al doilea mare dramaturg român care a reușit să se impună în lumea selectă și conservatoare a teatrului parizian.

Consilier județean Petru Borduz: „Liubița Raichici mi l-a zugrăvit pe candidatul Mirea în „Salvatorul“ Teatrului de Vest din Reșița. Salvator pe 6.000 de lei și cu o lucrare lamentabilă! Raichici și-a dorit ca Mirea, să devină director mai mult decât candidatul!“  

Reper 24 a reușit să obțină un punct de vedere din partea lui Petru Borduz, consilierul județean care a notat cu 6 lucrarea lui Dan Mirea. „În primul rând trebuie să spun că am fost înregistrați mai ceva ca la securitate la acest examen! Cu mine nu a vorbit nimeni din presă pentru a-mi solicita un punct de vedere. Mi s-a părut dubios că singurul dosar acceptat a fost cel al domnului Mirea, deși au mai fost dosare depuse. Totul trebuia tranșat repede, la foc automat. Ceva mi s-a părut că nu era în regulă de la început la acest concurs. Nu-l cunosc pe Dan Mirea, nu am fost la teatru Doamna Liubița Raichici și domnul Erwin Țigla nu și-au justificat nota acordată pentru lucrarea domnului Mirea, deși ni s-a cerut acest lucru de la ănceput. Am fost singurul care am justificat nota acordată în urma evaluării. Dacă eu am greșit, ar fi trebuit ca după ce această lucrare a fost punctată de comisia de evaluare, comisia de contestații să ofere o notă mai mare pentru lucrarea domnului Mirea. Paradoxal, în ciuda celor pe care le pretinde domnul Mirea, această comisie a acordat o și mai mică notă pentru aceeași lucrare.

Nu e posibil ca un subcapitol să îl tratezi în 4 rânduri! Proiectul domnului Mirea are o grămadă de greșeli. Domnul Mirea pur și simplu a sfidat comisia prin lucrarea de 30 de pagini, deși proiectul managerial ar fi trebuit să conțină 100 de pagini. Văd că doamna Liubița a făcut declarații la adresa mea și are o seamă de nemulțumiri. O întreb public, de ce nu i-a acordat o notă mare domnului Mirea, dacă a considerat că lucrarea merita? De ce i-a acordat nota 7, ca de altfel și Erwin Țigla? Eu și Erwin Țigla am fost neutri, la doamna Liubița Raichici s-a simțit o afinitate pentru candidatul Mirea. Personal, mi-am făcut treaba, nu am conștiința încărcată. Doamna Liubița Raichici mi l-a zugrăvit pe Dan Mirea în salvatorul teatrului de la Reșița, că nimeni n-o să vină în locul acestui director, că nimeni n-o să vrea. Salvator pe un salariu de 6.000 de lei. “, a transmis consilierul județean Petru Borduz. Întrebat dacă știe faptul că Matei Vișniec este solidar prin mesajul lui cu Dan Mirea, Borduz a recunoscut că nu știe cine este dramaturgul și nici nu îl interesează ce mesaj a transmis acesta de la Paris.

Care va fi soarta Teatrului de Vest Reșița și ce șanse mai are Dan Mirea să rămână la cârma acestei instituții, vom afla în perioada următoare.

Sergiu TABAN

Primarul municipiului Reșița, Ioan Popa, deputatul Ioan Benga, președintele Forumului Democrat German din Caraș-Severin, cavalerul Erwin Josef Țigla, vicepreședintele FDG Caraș-Severin, prof. univ. dr. ing. Cristian Chioncel dar și o seamă de alte personalități au participat astăzi la festivitatea de deschidere a noului an școlar la Colegiul Național Diaconovici-Tietz.

Edilul a dorit să fie alături de elevii și de cadrele didactice din cadrul acestei unități de învățământ, luând în considerare faptul că începând din acest an școlar, Liceul Teoretic Diaconovici-Tietz a devenit Colegiu Național, înscriindu-se astfel în peisajul colegiilor naționale din municipiu.

Pe lângă felicitările și urările de bine transmise tuturor, în limba germană de către edilul Popa(Colegiul Național Diaconovici – Tietz fiind singura unitate de învățământ bilingvă din oraș, cu predare în română și germană), primarul municipiului a amintit în discursul său și despre învățământul profesional de tip dual, care îmbină învățarea teoretică în cadrul unei unități de învățământ cu învățarea aplicată în cadrul unei companii, sistem de învățământ care se dorește a fi implementat și în municipiul Reșița. Despre rolul pe care îl joacă școala în viața de zi cu zi a elevilor dar și în ceea ce privește viitorul, a ținut să le spună câteva cuvinte parlamentarul, profesorul și pedagogul Ioan Benga, cel care a avut de-a lungul a peste 3 decenii elevi care au reușit să ajungă la vârful performanțelor olimpice școlare.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157672557710400″]

Colegiul Național Mircea Eliade a deschis larg porțile pentru cei care doresc cu adevărat să învețe!

Tot astăzi la Colegiul Național „Mircea Eliade“ din Reșița, în curtea fostei generale numărul 11, așa cum o denumeam cei care am fost elevi la această școală gimnazială, clopoțelul a sunat și i-a rechemat în bănci pe elevi și în sălile cu jucării și măsuțe de lucru pe preșcolari. Un cuvânt de bun venit i-a aparținut Directorului Colegiului, prof. Nicolae Șerban, secondat îndeaproape de directorii adjuncți prof. Ionela Baicu și prof. Cristina Perța, urmat de reprezentanți ai Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență Semenic și ai Inspectoratului Școlar din Caraș-Severin. Mulți dintre elevii prezenți s-au arătat bucuroși de revederea colegilor dar și a cadrelor didactice, chiar dacă printre aceștia se mai zăreau și fețe suferinde după o vară ce s-a scurs mult prea repede.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157670482285684″]

Hocus – Pocus, Riki Priki e încă odată Grădinița de Basm!

De asemenea, în această dimineață cadrele didactice s-au reunit pentru începerea unui nou sezon la grădinițele din Reșița cu copii de grupă mijlocie, de grupă mare dar mai ales pentru cei mai mici dintre preșcolari, copiii de la grupa mică. Prof. Doina Cristea, care a revenit în funcția de director al Grădiniței Riki Priki din cartierul Govândari le-a urat Bun Venit și a transformat momentul deschiderii anului preșcolar într-o adevărată poveste, astfel încât cei mici să fie fernecați și captivați de atmosfera pe care au surprins-o în prima lor zi de grădiniță. Emoții mari pentru părinți, lacrimi pentru bunici și ochi plini de dorința descoperirii unor lucruri noi, acestea au fost primele impresii ce ni le-au lăsat cei prezenți în prima zi de „grădi“.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157670481520504″]

Sergiu TABAN

Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin aniversează astăzi 25 ani de la constituire. De atunci, până în prezent, organizaţia a desfăşurat o amplă activitate, fiind o punte de legătură între minoritatea germană şi populaţia majoritară a județului. 

Adunarea de constituire a avut loc în urmă cu 25 de ani, într-o zi de marţi, 9 ianuarie 1990, în sala de şedinţe a Casei de Cultură a Sindicatelor din municipiul Reşiţa. La adunarea constitutivă au participat membri ai comunităţilor germane din Reşiţa, Caransebeş, Bocşa şi Dognecea. Organizaţia a fost înfiinţată chiar în ziua de naştere a omului de cultură reşiţean Alexander Tietz (09.01.1898 – 10.06.1978), al cărui nume îl poartă atât Biblioteca Germană din municipiu cât şi Liceul „Diaconovici – Tietz”.

Preşedinţii organizaţiei în cei 20 de ani au fost ing. Karl Ludwig Lupşiasca (1990 – 1991 şi 1992 – 2004), ing. Anton Schulz (1991 – 1992) şi Erwin Josef Ţigla (din 2004 până în prezent).

”Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin a fost, este şi va fi o poartă deschisă spre cultura şi civilizaţia germană, o punte de legătură între minoritatea germană şi populaţia majoritară, între minoritatea germană şi celelalte minorităţi naţionale trăitoare pe aceste meleaguri. La ceas de sărbătoare adresăm un cuvânt de mulţumire tuturor celor care au stat aproape de organizaţie, celor care au ajutat-o şi sprijinit-o, dar şi membrilor ei, fără de care, astăzi, Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin nu ar fi ceea ce este”, a precizat actualul președintele al organizației, Erwin Josef Țigla.

Karina TINCUL

Oaspeți din Ucraina în Banatul Montan

Pentru că o elevă din Ucraina a câştigat marele premiu al  concursului internaţionale de desene „Copiii desenează ţinutul natal”  / „Kinder malen ihre Heimat”, o delegaţie din această ţară soseşte la Reşiţa. Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin şi Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa au invitat această delegaţie specială să participe la vernisajul expoziţiei internaţionale de desene „Copiii desenează ţinutul natal”  / „Kinder malen ihre Heimat”, ediţia a XII-a. Potrivit preşedintelui forumului german cărăşean, Erwin Josef Ţigla, din delegație face parte în primul rând câștigătoarea marelui premiu al concursului mai înainte amintit, eleva Svetlana Brytschuk de la Şcoala Gimnazială nr. 8, clasa a VIII-a, din oraşul Losowa din estul Ucrainei, însoţită de Alina Zahorodnikova, de asemenea din Losowa. Împreună cu cele două invitate din estul Ucrainei vor veni în Banatul Montan Paul Pivtorak şi Vasyl Dugan, membri ai Uniunii Culturale Austriaco-Germane din regiunea Cernăuţi, Ucraina.

Oaspeţii din Ucraina vor participa astăzi, începând cu ora 18.00, la o seară dedicată lor, la Librăria „Semn de Carte”, la care sunt invitaţi toți cei interesați. În cadrul acestei seri va fi prezentat și un scurt film dedicat orașului Cernăuți.

Mâine, de la ora 11.00, oaspeții vor participa la vernisajul expoziţiei internaţionale de desene „Copiii desenează ţinutul natal”, care va avea loc la Centrul Social „Frédéric Ozanam” din municipiul Reşiţa, se mai arată în comunicatul semnat de Erwin Josef Ţigla.

Bogdan Piperiu

Făşangul german la Reşiţa şi în Banatul Montan

Preşedintele Forumului Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin, Erwin Josef Ţigla, ne-a transmis la redacţie un set de informaţii despre ediţia de anul acesta a sărbătorii etnicilor germani. Vă redăm aceste informaţii în integralitatea lor:

„Cu prilejul făşangului, pe străzile Reşiţei umblau mascaţii. În duminica făşangului obiceiul îşi găsea apogeul. Mascaţii cutreierau străzile singuri sau în grup, străzile vuiau de spectatori. Întreaga vale a Bârzavei răsuna de strigături, sunete de zurgălăi, de ţipete de bucurie şi plânsete, sunete de diferite intensităţi şi tonalităţi, acorduri de acordeoane şi alte instrumente muzicale. Copiii fugeau după mascaţi strigând Ripp-Ripp-hali-pup.“

Astfel descria profesorul, scriitorul şi etnograful reşiţean Alexander Tietz în cartea sa „Wo in den Tälern die Schlote rauchen” („Unde fumegă furnalele în văi”) despre perioada de făşang la Reşiţa.

Povestea zilelor de făşang la Reşiţa poate continua cu amintiri ale oamenilor în vârstă de astăzi. Astfel amintindu-şi de anii dintre cele două Războaie Mondiale, ei povestesc despre o atmosferă incadescentă. Toată populaţia era prezentă fie pe stradă ziua, fie în diferitele localuri unde se continua distracţia seara, respectiv toată noaptea. Erau prezentate diferite măşti, diversitatea lor fiind recunoscută şi apreciată de spectatori. Noaptea târziu aveau loc demascările, moment gustat de tot cei prezenţi. Şi nu în ultimul rând, manifestarea culminantă se petrecea în ultima zi a făşangului. La ora 24 se ardea simbolic făşangul sau se înmormânta, depinde de locul desfăşurării manifestării.

Dar de fapt ce înseamnă făşangul? Este perioada cuprinsă între prima săptămână de după Bobotează şi Miercurea Cenuşii, adica ziua în care creştinii apuseni (romano-catolicii, evanghelicii-luterani şi reformaţii) intră în Postul Mare de dinaintea Sărbătorii Paştelui.

Din păcate, războiul, urmările sale şi perioada de persecuţii care a urmat, au condus la „îngheţarea” acestei sărbători. Abia în anii `70 ai secolului trecut, Ansamblul de Operată în limba germană, mentorul activităţii culturale germane din acea perioadă, a revigorat această tradiţie prin organizarea faimoaselor baluri mascate la care participau şi 1.200 de invitaţi. Pentru muzică semnau renumite formaţii de muzică germană din Banatul de Şes şi din Reşiţa. Din păcate, datorită emigrării multor persoane din conducerea ansamblului, acesta şi-a încheiat activitatea în mijlocul anilor `80 şi implicit nu s-au mai organizat aceste baluri.

Primul bal de făşang de după evenimentele din 1989 s-a desfăşurat în anul 1991, în organizarea Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa. De atunci, an de an, asociaţia organizează această manifestare, reuşita ei consemnându-se în fiecare an în cadrul mass-mediei scrise şi vorbite. Anul acesta, balul de făşang se desfăşoară în ziua de 1  martie, pentru a 24-a oară.

Din 2000, asociaţia organizează în perioada făşangului din fiecare an Sărbătoarea tăiţeilor, o manifestare gustată de toţi cei prezenţi. Desigur se servesc tăiţei, se ascultă muzică, se dansează şi se cântă, se ascultă scheciuri.

Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa organizează an de an şi ultima zi a făşangului, o după-amiază de voie bună înaintea intrării în post, Sărbătoarea gogoşilor.

Anul acesta, reşiţenilor li se alătură multe organizaţii şi parteneri în derularea Făşangului german în Banatul Montan. Făşangul 2014 în Banatul Montan reprezintă şi astăzi o prezenţă activă în viaţa tradiţională a etniei germane din Reşiţa şi din întreg judeţul Caraş-Severin.

Erwin Josef Ţigla