Continuăm publicarea unor pasaje dintr-o viitoare apariție editorială, intitulată „Mai există judecători la Berlin“ a fostului deputat și lider PNL, Dan Radu Rușanu, ce va fi lansată la începutul lunii mai la București. Consemnăm și alte detalii ce reies din cartea liderului liberal și din capitolul dedicat fostului ministru și președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin, Sorin Frunzăverde. Reamintim că volumul redă, memorialistic, evenimente importante din istoria recentă a țării și, am putea spune, a Partidului Național Liberal.

Cele mai importante capitole se referă la moțiunea de cenzură din 2012 care a generat căderea guvernului Ungureanu, instalarea primului guvern USL, organizarea celui de-al doilea referendum împotriva lui Băsescu la care 7,4 milioane de români au votat pentru demiterea sa.

Din cartea lui Rușanu reiese clar că 2012 este probabil cel mai important an din istoria post-decembristă a PNL, pentru că acele construcții politice au generat unificarea dreptei PNL – PDL și victoria, pentru prima dată, a unui candidat liberal, Klaus Iohannis, în cursa pentru Cotroceni.

Rușanu îi acordă un capitol întreg, care așa se și numește, lui Sorin Frunzăverde, cel care a generat căderea regimului Băsescu. Însemnările liderului PNL încep cu relatarea unei întâlniri de la Caransebeș din 2011 din care spicuim:

„Este o alianţă a antibăsiştilor, împotriva băsiştilor, PDL, în frunte cu Boc şi Blaga, fiind considerat ca partidul băsiştilor, împotriva căruia se crease această alianţă, a tuturor partidelor parlamentare (cu excepţia UDMR), pentru izolarea PDL.

– Greşit! mi-a replicat Frunzăverde. PDL este condus de către Elena Udrea şi gaşca din jurul ei. Boc este o simplă marionetă, iar Blaga este un antibăsist convins, care nu mai are nicio putere în partid.

În acel moment, când discuţia devenise mai aprinsă, în restaurant a apărut un om transpirat tot, murdar pe mâini şi foarte agitat. Ospătarul l-a şi întâmpinat, spunându-i că localul este închis până la ora 18.00.

– Vreau doar să dau un telefon! a strigat omul foarte nervos. Toţi cei de la masă am rămas înmărmuriţi: era Ioan Talpeş, fost şef al Serviciului de Informaţii Externe între 1992 și 1997  şi consilier prezidenţial în mandatul lui Ion Iliescu. Imediat, patronul i-a ieşit în întâmpinare:

– Ce s-a întâmplat, domnule general?

– Am rămas cu maşina în pană şi nu pot să montez roata de rezervă.

– Haideţi că vă ajut eu, s-a oferit patronul şi l-a scos din local.

Mai mult decât surprinşi, ne-am uitat unii la alţii: „Ne-a văzut, nu ne-a văzut?“

După vreun sfert de oră, s-a întors şi patronul:

– Avea pană pe spate şi nu știa să-și monteze roata de rezervă.

Nu ne-am mai spus nimic; doar ne-am privit cu subînţeles:

„A naibii coincidenţă! Chiar aşa să fie?“

A doua relatare face referire la o întâlnire de la Hațeg:

„După vreo jumătate de oră, m-am retras cu Frunzăverde într-o cameră separată şi am început discuţia. Frunzăverde şi-a exprimat nemulţumirea că PDL este condus discreţionar de un singur om, Traian Băsescu: „practic, Elena Udrea şi gaşca din jurul ei dictează în partid, avându-l în spate pe preşedintele României“. Mi-a mai spus, de asemenea, că nemulţumirea în PDL este foarte mare în rândul tuturor liderilor partidului,…, dar nimeni nu îndrăzneşte să facă vreo mişcare, de frica lui Traian Băsescu.

L-am întrebat direct dacă el ar avea curajul să facă acest pas.

Mi-a răspuns cu un „da“ hotărât şi a continuat:

– Traian Băsescu şi Elena Udrea vor distruge PDL. Dacă plec acum din PDL, o voi face cu strângere de inimă, pentru că am muncit mult alături de aceşti oameni, aproape douăzeci de ani, dar ce se întâmplă acum nu mai este de suportat. Voi mai face o încercare şi…Sper totuşi să-mi trezesc colegii în ultima clipă, să aibă curajul să se opună lui Traian Băsescu.

Ne-am întors la masă – Sorin Frunzăverde, destul de abătut; eu, îngândurat. Nu-mi făcuse nicio promisiune fermă, aşa cum mă aşteptasem, dar nici nu eram convins că-l va determina pe Traian Băsescu să devină mai flexibil. Ne-am despărţit, urmând să ne întâlnim după sărbătorile de iarnă.

În luna ianuarie a lui 2012, am citit în ziar că Sorin Frunzăverde propusese majorarea salariilor bugetarilor cu 5%, PDL mandatându-l pe Emil Boc, prim-ministrul de atunci, să negocieze cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional această creştere de salarii, compensatorie faţă de reducerea de 25% efectuată în 2010, la propunerea lui Traian Băsescu.

Răspunsul la această propunere i-a venit lui Frunzăverde câteva zile mai târziu, nu de la prim-ministrul Emil Boc, aşa cum ar fi fost normal, ci de la Traian Băsescu – un răspuns sarcastic: „Nu am identificat în buget un loc din care să se poată tăia, ca să se dea bani pentru măriri de salarii, dar eu nu am competenţa extraordinară a politicienilor.“

„Se prea poate să fi fost asta picătura care a umplut paharul sau schimbarea Guvernului Boc cu Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu…“

O altă relatare a lui Rușanu se referă la întâlnirea din martie pe care a avut-o la Reșița cu Sorin Frunzăverde. Rușanu scrie că „am mers la Camera de Comerţ şi Industrie, unde ne-am întâlnit cu Sorin Frunzăverde şi alţi lideri locali ai PDL.

L-am luat pe Frunzăverde deoparte şi am discutat între patru ochi, întrebându-l ce pretenţii are.

– Niciuna! mi-a răspuns scurt. Rămân mai departe ceea ce sunt şi acum: preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin şi voi candida la un nou mandat, tot la judeţ, din partea PNL, dacă nu aveţi alt candidat.

– Excelent! i-am răspuns. Chiar nu avem pe nimeni.

– Atunci, mâine anunţăm că mă înscriu în PNL şi voi candida din partea USL la preşedinţia Consiliului Judeţean pentru un nou mandat.

– Uite ce este, i-am spus, Crin Antonescu îţi propune să fii vicepreşedinte PNL cu relaţii externe.

– Asta mai vorbim. Acum nu doresc decât să rămân ceea ce sunt: preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin.

Și în continuare, redând din cartea fostului deputat PNL, concluzia întâlnirii : „ noi mergem la sediul PNL şi anunţăm presa că vei candida la şefia Consiliului Judeţean şi din partea PNL, iar mâine tu vii la Bucureşti şi, împreună cu Crin Antonescu, vei face, într-o conferinţă de presă, anunţul trecerii tale la PNL.

Am stabilit detaliile şi ne-am despărţit. Noi, cei din PNL, am mers la sediul partidului, unde era strânsă toată presa, care mirosise deja ceva. Am făcut anunţul mult aşteptat:

– Organizaţia PNL Caraş-Severin îl va propune şi-l va susţine la şefia Consiliului Judeţean Caraş-Severin pe actualul preşedinte al consiliului, domnul Sorin Frunzăverde, prim-vicepreşedinte

al PDL. De asemenea, săptămâna viitoare, domnul Sorin Frunzăverde se va înscrie în PNL. Mâine urmează să facă un anunţ important împreună cu președintele PNL, domnul Crin Antonescu…

Prin telefon, l-am anunţat pe Crin Antonescu:

– Am bătut palma cu Sorin Frunzăverde; mâine vine la Bucureşti, să faceţi anunţul împreună.

A părut foarte bucuros, dar m-a întrerupt:

– Mă sună toată presa; vor să dau o declaraţie. Diseară, merg la o emisiune TV. Pot să spun că Frunzăverde a trecut la PNL?

– Ne-a rugat să aşteptăm până mâine, când vine și el la Bucureşti, să faceţi anunţul împreună, i-am replicat eu. Aşa că ai răbdare până mâine.

Alături de mine, în maşină, Mişu Voicu urmărea pe telefon declaraţiile agenţiilor de presă. Pe la ora 17, îmi spune:

– Sorin Frunzăverde a declarat că nu a demisionat din PDL; „mâine voi ţine o conferinţă de presă şi veţi vedea atunci despre ce este vorba“, a spus el scurt. Toată presa e-n alertă: vicepreşedintele PDL nu poate fi contactat, a adăugat cu tristeţe. De asemenea, nu a dat nicio declaraţie, să confirme cele spuse de PNL, iar „conducerea centrală a PDL dezminte declaraţiile lui Dan Radu Ruşanu privind trecerea lui Sorin Frunzăverde la PNL“.

Sugestivă este îngrijorarea liderilor PNL Rușanu și Voicu în legătură cu faptul că nu aveau o certitudine despre venirea lui Frunzăverde în partidul lor. Relatarea este următoarea:

„Vai de mine! oftez. Ce mă fac?“

Mişu Voicu gândeşte cu voce tare:

– Singurii care au făcut anunţul şi au afirmat că Frunzăverde a trecut la PNL am fost noi. El nu a confirmat acest lucru, dar nici nu l-a infirmat. Dacă mâine spune că nu este adevărat, că este doar o dorinţă de-a noastră, noi nu putem să contestăm cu nimic; este cuvântul nostru contra cuvântului lui.

S-a lăsat o tăcere apăsătoare în maşină – Mişu avea dreptate. Fusese o negociere pe care o confirmă doar o singură parte. „Dacă Frunzăverde o va infirma, suntem în rahat rău de tot, am gândit abătut.”

În avion starea echipei Rușanu-Voicu este rememorată de la agonie la extaz în următorul citat:

„Tăceam ca la priveghi, acompaniaţi de zgomotul elicelor avionului, când, deodată, chiar după anunţul comandantului să ne punem centurile de siguranţă, că trebuia să aterizăm, renunţând să mai chinuiască telefonul, Mişu Voicu s-a întins spre mine şi m-a luat în braţe,  să mă sărute pe obraz:

– Uite, mi-a arătat el telefonul, Sorin Frunzăverde a declarat la Mediafax: „Mă văd construind dreapta modernă alături de Crin Antonescu. Voi candida ca membru PNL pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Caraş-Severin din partea USL. Aşa cum mi s-a propus astăzi, voi deveni vicepreşedinte al PNL“.

Aterizăm fericiţi la Bucureşti: „Am scăpat!“ oftez eu… Sorin Frunzăverde se dovedise un om care-şi respectă cuvântul.”

Capitolul referitor la Frunzăverde redă și un interviu în care Dan Radu Rușanu vorbește sugestiv despre dimensiunea politică a lui Sorin Frunzăverde așa cum liberalii o înțelegeau atunci.

„Red.: Cum se face că, față de ceilalți lideri ai PD, Sorin Frunzăverde, membru fondator și prim-vicepreședinte al partidului, principalul negociator cu liderii europeni pentru aderarea PD-ului la Partidul Popular European, nu este un om bogat (comparativ cu majoritatea liderilor PD), nu a fost implicat în scandalurile de corupție și a fost întotdeauna foarte respectat de ceilalți colegi din conducerea partidului, inclusiv de Traian Băsescu?

D.R.R.: Înainte de 2011-2012, când am negociat cu el trecerea la PNL, l-am cunoscut foarte puțin pe Sorin Frunzăverde. Deși era unul dintre principalii lideri ai PD, era foarte puțin prezent în spațiul public și, așa cum ați remarcat, nu a fost implicat în scandaluri. Cu foarte multă personalitate, vorbind trei-patru limbi străine, …, cu multe cunoștințe printre liderii politici europeni, și nu numai, era un fel de Dan Amedeo Lăzărescu (mai tânăr cu 40 de ani) al PD.

Red.: Atunci, vă întreb cum era Dan Amedeo Lăzărescu în calitatea sa de lider al PNL?

D.R.R.: Mircea Ionescu-Quintus, Dan Amedeo Lăzărescu, Radu Câmpeanu, Bălăceanu-Stolnici erau seniorii partidului față de care aveam un respect deosebit. Erau singurii membri ai Biroului Politic Central pe care nu îndrăznea să-i întrerupă nimeni când vorbeau și pe care întotdeauna îi ascultam cu plăcere.”

Am prezentat câteva pasaje din cartea „Mai există judecători la Berlin”, carte ce va fi lansată la începutul lunii mai la București.

Semnalăm în acest fel o apariție editorială importantă despre o perioadă agitată din istoria recentă a țării, așa cum a văzut-o Dan Radu Rușanu, un foarte important lider național liberal.

Sergiu TABAN

Ştim din istorie că marii aleşi ai neamului: voievozii, regii ori împăraţii purtau printre altele şi titlul de ,,unşi ai lui Dumnezeu’’. Astfel, printr-un ritual special de încoronare se puteau arăta în mijlocul poporului în calitate de stăpâni şi garanţi ai legii şi ai protecţiei divine. De cele mai multe ori însă, închipuirea cu pricina ducea în cele din urmă la tiranie, abdicare sau ghilotină.    

Trasând fulgerător o punte imaginară între cei de demult şi actualii politicieni cu ştaif, ce-am putea comenta? Desigur că dacă-l ai în spate pe Băsescu, oricât de penal ai fi, tot ai avea o şansă în plus, măcar de a petrece arestul la domiciliu şi nu cu cei din arestul Poliţiei capitalei. Asta e valabil ,,în cazul Udrea’’. Când ai în ,,spate’’ pe cineva cu greutate, lucrurile se pot simplifica, viaţa-i mai cu noroc, cu zâmbet şi cu joc!

Şi totuşi, uneori poţi să ai şi mir în frunte, DNA-ul tot te prinde! Ce, nu-i aşa? Ba da! Asta ar putea fi o replică laconică a oricărui banal trecător, de la rătăcitul ameţit de preţurile pieţei agroalimentare şi al weekend-ului făcut barbeque la Ocico, până la filfizonul ahtiat după apariţii (pseudo)culturale, fursecuri, spriţuri şi postări virtuale fără cap şi fără coadă. Dintre şi printre toţi cei infectaţi de lăcomie nu poate fi cu trecut cu vederea ,,marele’’ intelectual cu pretenţii de premiu Nobel, cine altul dacă nu Varujan Vosganian!? Ăsta da policitian, cu premiul întâi şi coroniţă la capitolul ,,politician ales de sus’’, blindat cu cărticele de rugăciuni, cu metanii şi mir la purtător.

Zău că ţi-ar veni să strigi: „Vosganiane, eşti tare-n morală dom’le! De-atâtea rugăminţi fierbinţi începi să confunzi Parlamentul cu Biserica, cuvântul de onoare cu minciuna şi ancheta cu puşcăria, dom’le! Orice mi-ai spune, chiar şi în genunchi de-ai fi, tot te-aş da pe mâna bulangiilor de la Rahova, poate-ţi vine inspiraţia vreunei teme legate de ciudatele femei armence… dar tema asta las-o pe altădată!“. Ei, uite aşa, câte le-aş mai spune unora ca el; măcar să-i pot privi în ochii daţi peste cap de prea mult orgoliu şi lux orbitor. Sincer, după cum aţi putut observa, n-am nici cea mai mică consideraţie pentru lotrii neamului românesc, pe cât de vechi pe atât de desacralizat, violat şi furat de toţi aceşti ,,aleşi’’ de prostime, de stângaci şi dreptaci duşi cu zăhărelul promisiunilor electorale fie ele de post sau de dulce… la alegere!

Iulius TOMA

Drumurile județene și naționale din Caraș-Severin sunt subfinanțate de ani de zile, susține președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Sorin Frunzăverde. Conform acestuia, pentru prima dată în acest an, Guvernul nu a alocat fonduri pentru drumurile județene din Caraș-Severin, iar pentru drumurile naționale s-a alocat doar aproximativ 18% din necesar. 

Potrivit președintelui forului județean, drumuri județene sunt subfinanțate de 8 ani de zile: ”Anul acesta este pentru prima dată în bugetul județului Caraș-Severin când nu se alocă fonduri pentru drumuri, din sume defalcate din TVA cum se făcea până acum. Banii aceștia veneau de la Guvern. Anul acesta, aceste sume nu au fost alocate din bugetul național, noi am alocat din bugetul nostru propriu, dar sunt 8 ani de când aceste drumuri județene sunt subfinanțate, din diverse motive, sub diverse pretexte”, a explicat Frunzăverde.

Sumele care ar fi trebuit să revină acestor lucrări au fost acordate în multe cazuri pe criterii politice, direct pe anumite Primării, a mai adăugat Frunzăverde, susținând și că până la urmă nimeni nu a verificat cum au fost cheltuiți acești bani de către Primăriile respective. Subfinanțarea drumurilor județene din Caraș-Severin duce automat la întreținerea precară a acestora: ”Aceste drumuri județene au fost luate, pe vremea Elenei Udrea, timp de peste doi ani, la Ministerul Dezvoltării și urmau să fie finanțate prin acel Plan național de dezvoltare a infrastructurii, care a eșuat. Ori când nu intervi doi ani pe niște drumuri, se simte. Aceasta este și explicația pentru care drumurile trebuie întreținute, anual”, afirmă președintele Consiliului Județean Caraș-Severin.

În ceea ce privește drumurile naționale, Frunzăverde susține că de aproximativ 3 ani, Regionala Timișoara a Companiei Naționale de Drumuri privește undeva la 18% din necesarul de fonduri pentru reparații. ”Se vede foarte clar  că toate drumurile naționale din Caraș-Severin care au fost la un momentdat într-o stare foarte bună suferă de această lipsă de finanțare a lucrărilor de reparații. Suntem în situația în care aproape toate drumurile naționale din județ se deteriorează și mă refer în special la Reșița-Caransebeș și la istoricul drum limită de județ Timiș cu Moldova Nouă”, a mai adăugat președintele forului județean. Acesta a mai atras atenția asupra faptului că dacă întreținerea precară a acestor drumuri naționale continuă și anul acesta, pe viitor se vor cheltui sume mult mai mari pentru repararea acestora.

Karina TINCUL

Eugen Tomac: PMP are cincisprezece parlamentari

Președintele Partidului Mișcarea Populară (PMP), Eugen Tomac, a declarat vineri, la Sighișoara, la reuniunea Colegiului Național al formațiunii politice, că, în prezent, PMP are 15 parlamentari.

‘Vă dau o veste foarte bună, dacă ieri anunțam că doamna Elena Udrea se alătură proiectului noștru, este alături de Mișcarea Populară, mă bucur că și domnul Cristian Preda, o voce credibilă, e alături de noi. PMP are astăzi 15 parlamentari și este un lucru extrem de important. Aceștia sunt noii noștri colegi care s-au alăturat acestui proiect conștiincios, care și-a propus, din prima zi, continuarea eforturilor și proiectelor domnului președinte Traian Băsescu pentru România’, a arătat Tomac.

Printre noii veniți, alături de Elena Udrea, se regăsesc Florin Popescu, Daniel Geantă, Petru Movilă, Camelia Bogdănici, Florin Secară, Florin Gheorghe, Dragoș Bunea, Adrian Gurzău, Ciprian Rogojan și Andrei Voloșevici. Aceștia vor activa alături de parlamentarii pe care acum PMP îi are în Parlament, Eugen Tomac, Mihaela Stoica, Valerian Vreme și Clement Negruț, în calitate de independenți, dat fiind faptul că PMP nu poate constitui grup parlamentar.

‘Obiectivul nostru nu a fost să urmărim crearea unui grup parlamentar, în PMP s-au alăturat parlamentari care cred în acest proiect politic. Vom activa organizat în cadrul Parlamentului, vom fi o voce des auzită, chiar dacă strict legal va fi mai dificil, PMP își va face rolul în parlamentul României’, a susținut Tomac.

La Colegiul Național al Partidului Mișcarea Populară, alături de europarlamentarul Cristian Preda s-au regăsit și foștii consilieri prezidențiali Gabriel Berca și Daniel Funeriu.

sursa: Mediafax

Udrea a DEMISIONAT din PDL. Va merge la Partidul Mişcarea Populară

Deputatul Elena Udrea i-a transmis telefonic secretarului general al PDL, Gheorghe Flutur, că a demisionat din partid, au declaratsurse democrat-liberale. Elena Udrea va merge la Partidul Mişcarea Populară.