1560 de solicitări au fost depuse luna aceasta în județul Caraș-Severin pentru plata indemnizației de sprijin COVID 19, de care pot beneficia, printre altele, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și familiale, profesiile liberale, persoanele care obține venituri din drepturi de autor și drepturi conexe, cele care își desfășoară activitatea în baza contractelor de activitate sportivă. De menționat însă că aproape jumătate dintre solicitanți nu au completat cererile corect, dar conform reprezentanților Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Caraș-Severin, aceștia vor fi contactați pentru corectarea erorilor, astfel încât toți cei care au dreptul la acest sprijin să poată beneficia de el.

„La Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Caraş-Severin au fost depuse, până la termenul-limită de 10 mai, 1560 de solicitări pentru indemnizația de sprijin aferente lunii aprilie, conform prevederilor art. 5 alin. (1) din OUG nr. 32/2020. În urma verificărilor acestor cereri, s-a constatat faptul că un număr de 882 de solicitări corespund prevederilor legale”, precizează Elena Solomonesc, directorul executiv al AJPIS Caraș-Severin.

Situația plăților aferente lunii aprilie, efectuate de AJPIS Caraș-Severin:

Trei structuri sportive au depus solicitări pentru un număr de 71 de beneficiari, iar din partea unor societăţi cooperative au fost depuse  5 solicitări, pentru 50 de persoane.

Elena Solomonesc dă asigurări că se va încerca găsirea unei soluții și pentru cei care au greșit la completarea cererilor de sprijin: „Cererile pentru indemnizaţiile de sprijin COVID -19 aferente lunii aprilie 2020, transmise în termenul legal prevăzut de OUG 30/2020 cu modificările şi completările ulterioare, pe platforma aici.gov.ro şi care au fost respinse pentru diferite tipuri de erori, vor fi analizate de operatori, iar beneficiarii vor fi contactaţi telefonic sau prin e-mailîn cel mai scurt timp posibil, astfel încât, toţi solicitanţii care au dreptul la indemnizaţia de sprijin să primească suma cuvenită”.

Cererile pentru indemnizațiile de sprijin aferente lunii mai, pot fi depuse în perioada 1-10 iunie, pe platforma aici.gov.ro.

Karina TINCUL

Alte două instituții din Caraș-Severin își schimbă conducerea. Este vorba de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială și de Direcția Județeană de Tineret și Sport Caraș-Severin.

Funcția de director al AJPIS Caraș-Severin va fi ocupată de acum înainte de Ramona Albai, până în prezent consilier juridic în cadrul instituției. Aceasta a preluat atribuțiile de director executiv al Agenției după ce Elena Solomonesc, cea care a condus instituția timp de cinci ani, a fost numită secretar de stat în Ministerul Muncii și Justiției Sociale.

Citește și Elena Solomonesc, șefa AJPIS Caraș-Severin, numită secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii și Justiției Sociale!

În ceea ce privește Direcția Județeană de Tineret și Sport Caraș-Severin, acesta va fi condusă de acum înainte de Marius Bălean, fost consilier local și județean din partea Partidului Social Democrat și fost director al Gărzii de Mediu din Caraș-Severin. La rândul ei, Garda de Mediu are și ea un director relativ nou, Carmen Percea, care se află în fruntea instituției de aproximativ o lună de zile. Direcția Județeană de Tineret și Sport Caraș-Severin a fost condusă în ultimele luni de Daniela Lupșan, desemnată interimar pe post după ce fostul director Cătălin Hogea a fost numit subprefect.

Citește și Bălean îi cedează lui Percea conducerea Gărzii de Mediu din Caraș-Severin!

Karina TINCUL

Elena Solomonesc, directorul executiv al Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Caraș-Severin, a fost numită secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii și Justiției Sociale. Solomonesc, care a condus timp de cinci ani activitatea AJPIS Caraș-Severin, se declară onorată de numire, dar și sigură că își va îndeplini cu succes noile atribuții de serviciu.

„Numirea în funcția de secretar de stat la Ministerul Muncii și Justiției Sociale bineînțeles că este o mare onoare pentru mine și totodată o provocare și sunt decisă să folosesc toate experiența mea profesională de până acum și întreaga capacitate ca să îndeplinesc și acolo cu succes obiectivele funcției pe care o dețin începând de astăzi. Mulțumesc totodată tuturor celor care au avut încredere în mine și cu siguranță nu vor fi dezamăgiți”, a precizat pentru Reper 24, Elena Solomonesc.

Proaspătul secretar de stat în cadrul Ministerului condus de Lia-Olguța Vasilescu a ocupat, prin concurs, funcția de director executiv a AJPIS Caraș-Severin din luna mai a anului 2013.

Karina TINCUL

Peste 1.300 de persoane din Caraș-Severin primesc în prezent indemnizații pentru persecuțiile suferite în perioada regimului instalat după anul 1945. La sediul Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială din Caraș-Severin continuă să sosească cereri de recunoaștere a statutului de persecutat politic și implicit de acordare a acestor indemnizații, la peste 27 de ani de la căderea comunismului.

„Doar în 2017 am avut 29 de astfel de cereri, din care am admis 9 și respins 18. De ce după 27 de ani de la intrarea în vigoare a acestui decret de lege sunt încă persoane care depun cereri? Explicația cea mai importantă este că până în 2013, nu au putut depune cereri decât cetățenii român. În 2013, s-a modificat legea, în sensul că am primit cereri și de la cei care aveau altă cetățenie decât cea română la data depunerii cererii. Ș astfel ne-am confruntat cu o avalanșă de cereri, cei mai mulți etnici germani, plecați din România.

Motivele cele mai des întâlnite au fost strămutarea în Bărăgan și participarea la munca de reconstrucție în URSS. Au fost perioade crâncene și foarte mulți din Caraș-Severin, mai ales din satele unde erau etnici germani, au avut de suferit.

Pe de altă parte, mai primim cereri de la persoane în vârstă, de la sat, care nu au știut că au această posibilitate, nu au știut de existența acestui decret. Am discutat cu primăriile, zonele în care sunt cele mai multe cazuri: Teregova, Luncavița, Domașnea, Teregova, în special Rusca Teregova, acolo a fost un cuib de luptători anticomuniști foarte puternic, și la ora actuală nu mai există persoane care să nu cunoască, sau cel puțin să nu fie vorba de o bătrână sau un bătrân izolat, undeva în sat, care chiar să nu aibă pe nimeni care să îl informeze, pentru că de regulă cei care s-au dus și au informat bătrânii au fost copii sau nepoții”, explică directorul executiv al AJPIS, Elena Solomonesc.

Conform legii, persoanele care au fost persecutate în perioada regimului comunist (arestarea pe motive politice, internarea în spitale de psihiatrie, orice formă de detenție în locuri stabilite, domiciliu forțat, deportare după 23 august 1944 și constituirea ca prizonieri în Uniune Sovietică) beneficiază de anumite drepturi, cum ar fi: perioada de persecuție se constituie vechime în muncă și se ia în calcul la stabilirea pensiei, primirea unei indemnizații lunare care variază între 200 și 400 de lei pentru fiecare an de persecuție și care poate fi cumulată cu pensia, transport urban gratuit, 12 călătorii gratuite cu trenul, bilet gratuit pentru tratament într-o stațiune balneoclimaterică, acordarea, la cerere, cu titlu gratuit, a unui loc de veci.

Karina TINCUL

Căminele pentru bătrâni din judeţ se confruntă cu o criză acută de personal: deşi forţă de muncă există, salariile mizere din sistem alungă infirmierele şi personalul medical peste graniţă, unde pot câştiga şi de zece ori mai mulţi bani într-o lună.

Directorii instuţiilor care au în îngrijire persoane vârstnice se confruntă tot mai frecvent cu probleme de personal. Deşi se găsesc persoane calificate care se prezintă la concursurile organizate pentru ocuparea posturilor libere, salariile mici le descurajează imediat.

„Am scos la concurs de nenumărate ori posturi pentru infirmiere şi îngrijitoare. Vin oameni capabili, văd cât este salariul şi nici măcar nu mai depun cererea. Cei care se înscriu totuşi la concurs şi câştigă, stau două săptămâni, apoi pleacă. O angajată rămâne cu vreo 700 de lei în mână, în timp ce în străinătate poate câştiga până la 1.500 de euro. Trebuie neapărat schimbată grila de salarizare, altfel nu ne putem descurca”, a explicat Cristian Vîlceanu, directorul Complexului de Servicii Sociale Comunitare pentru Persoane Adulte din Reşiţa.

În prezent, la căminul din Reşiţa sunt internate 173 de persoane, dintre care 90 imobilizate la pat, cărora, pe lângă găzduire, hrană şi îngrijire medicală, angajaţii încearcă să le asigure şi condiţii de socializare şi petrecere a timpului liber.

Deşi cu mult mai puţini beneficiari, Căminul pentru Persoane Vârstnice „Sfinţii Constantin şi Elena” din Caransebeş încearcă să facă faţă nevoilor bătrânilor tot cu un număr insuficient de angajaţi.

„Am scos posturi la concurs, însă oamenii nici măcar nu sună să se intereseze de condiţii. Majoritatea pleacă la muncă în străinătate. Când aud cât este salariul la noi, nu vor să stea. O altă problemă este că mulţi dintre angajaţii de care dispunem în prezent sunt bolnavi. După trei ani de muncă în sistem, oamenii se degradează şi avem concedii medicale foarte multe. Pleacă câte unul, câte doi şisuntem nevoiţi s ă ne descurcăm cum putem”, a declarat Geanina Yilmaz, directorul instituţiei.

Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi la căminele din Anina, Sacu şi Bocşa.

Lucrurile sunt cu atât mai grave cu cât, în paralel cu exodul infirmierelor, cererile pentru un loc la cămin sunt în continuă creştere.

„În ultima perioadă a crescut adresabilitatea în ceea ce priveşte instituţiile care oferă găzduire bătrânilor. Persoanele care muncesc în străinătate preferă să-şi lase părinţii sau bunicii la cămin, unde ştiu că sunt hrăniţi şi îngrijiţi. Este şi o schimbare în mentalitate, ceea ce se ştia până acum că e un cămin de bătrâni, s-a schimbat complet şi pot să vă spun că toate căminele din judeţ au condiţii foarte bune. Am desfăşurat controale la toate aceste unităţi şi nu au fost probleme”, a precizat Elena Solomonesc, directorul Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Caraş-Severin.

Diana RADU

Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială a acordat în perioada sezonului rece ajutoare pentru încălzirea locuinţei unui număr de aproximativ zece mii de familii sau persoane singure din judeţ. Condiţia pentru a primi subvenţii este ca venitul net lunar pe membru de familie să fie cuprins între 155 şi 615 lei.

Potrivit datelor prezentate de AJPIS Caraş-Severin în cadrul Comitetului Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vârstnice, în perioada noiembrie 2014 – martie 2015 au fost acordate ajutoare pentru încălzirea a locuinţei cu gaze naturale unui număr de 3.341 de familii din judeţ. Suma acordată de la bugetul de stat a fost cuprinsă între 20 şi 262 lei, în funcţie de venitul mediu lunar, care nu trebuie să depăşească 615 lei. „În judeţul Caraş-Severin acest tip de încălzire este întâlnit în opt localităţi, Reşiţa, Bocşa, Caransebeş, Oţelu Roşu, Glimboca, Marga, Obreja şi Zăvoi. Cele mai multe ajutoare au fost acordate în mediul urban, 1.722 la Reşiţa, 480 la Bocşa, 460 la Caransebeş şi 384 la Oţelu Roşu”, a precizat Elena Solomonesc, directorul AJPIS Caraş-Severin.

Cei mai mulţi cărăşeni care au beneficiat de subvenţii la plata încălzirii sunt însă cei care folosesc lemne. Aproape 6.000 de familii au primit în sezonul rece ajutoare de la stat, în valoare totală de 1.163.770 lei.

Prezent la şedinţă, prefectul judeţului Caraş-Severin a semnalat că există cazuri de familii care beneficiază pe nedrept de astfel de ajutoare, pentru că nu-şi declară veniturile reale. „Recuperarea sumelor necuvenite după ce se constată că venitul beneficiarilor era mai mare decât cel stabilit pentru a se încadra la ajutor este aproape imposibilă. Ar trebui să găsim o soluţie să fie demarate anchete sociale anterior acordării ajutorului, pentru că e foarte dificil să mai restituie sumele, având în vedere că vorbim de persoane cu venituri atât de mici”, a declarat Miu Nicolae Ciobanu, prefectul judeţului Caraş-Severin.

Potrivit AJPIS Caraş-Severin, situaţia nu este însă alarmantă, debitele reprezentând doar 2% din totalul subvenţiilor acordate. „Beneficiarii depun cereri la primărie, însă aceasta nu este obligată să desfăşoare anchete sociale. În cazul în care există suspiciuni, noi suntem cei care facem verificări. Încrucişăm bazele de date cu cele ale APIA pentru a vedea dacă mai sunt şi alte venituri şi ulterior verificăm fiecare casă în parte. Abia după ce constatăm veniturile nedeclarate, aplicăm legea. Cele mai multe debite au fost la persoane care aveau venituri de la APIA şi de 6.000 de lei. Oamenii sărăci, cu venituri mici, declară întotdeauna corect”, a explicat Elena Solomonesc.

Diana RADU

Caraș-Severin a ajuns un județ al îngrijitorilor de bătrâni, se afirmă tot mai des în ultimii ani, în condițiile în care nu puține sunt cărășencele care hotărăsc să își câștige existența peste hotare, având grijă de vârstnicii din Germania, Austria sau Italia. Afirmația este de altfel confirmată de ultimele date puse la dispoziție de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Caraș-Severin. 

În Caraș-Severin, județ aflat pe vremuri în fruntea industriei din România și în care foștii coloși industriali s-au transformat în mormane de fier vechi, principalele programe de formare profesională căutate de cetățeni sunt cele de îngrijit bătrânii la domiciliu.

Situația nu este una nouă, deja de trei ani, cele mai multe cursuri de formare profesională autorizate în Caraș-Severin fiind cele pentru îngrijirea bătrânilor. La mare distanță în ceea ce privește numărul de cereri se situează cursurile de operator calculator electronic și rețele, cursuri aflate la mare căutare în urmă cu 9 – 10 ani.

”Cursurile de formare profesională se organizează în completarea studiilor clasice, a școlilor și atunci se organizează în funcție de cerința pieței. Dacă cerința este mai mare pentru îngrijitori bătrâni la domiciliu, furnizorii de orientare profesională se orientează să organizeze cursuri cu asemenea calificare”, a explicat directorul executiv al Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Caraș-Severin, Elena Solomonesc.

Aceasta statistică este o dovadă în plus a lipsei de locuri de muncă și de perspective în județ. ”Oamenii doresc să se califice în meserii în care pot să și profeseze. Aceste solicitări pentru cursurile îngrijiri bătrâni la domiciliu denotă faptul că bună parte a populației asta își dorește să facă și în mod sigur principalul și cred eu singurul motiv e de fapt venitul obținut. Nu cred că cineva e bucuros să plec îngrijitor bătrâni în Germania sau Italia și să își lase familia acasă pentru că e un moft. Nu, pleacă pentru că acolo reușește să câștige un salariu decent. Departe de moft, e o necesitate, poate pentru mulți singura sursă de venit”, a adăugat Elena Solomonesc.

Un exemplu în acest sens este cazul Emiliei, o femeie de 46 de ani din Reșița. Mamă a patru copii, cu un soț care lucrează la UCM Reșița (fiind luni de zile în șomaj tehnic), aceasta a decis să lucreze peste hotare în căutarea unei vieți mai bune. ”Mi-e foarte greu să plec departe de copii pentru atâtea luni. Dar cineva trebuie să plătească facturile, de undeva trebuie să facem rost de banii pentru mâncare și pentru școala celor mici. Iar în Reșița, cu salariul pe care îl câștigam la confecții, muream de foame”, povestește aceasta. Femeia lucrează deja de mai bine de 7 ani peste hotare, la început în Germania, iar mai nou în Austria.

Karina TINCUL