Asociația Acasă în Banat sună din nou adunarea! De data aceasta, pentru voluntari care să participe la evenimentul „Color the Village”, ediția 2021, ce se va desfășura în această vară în localitatea Ilidia, din Caraș-Severin, cunoscută și ca „Mica Americă”, după ce multe familii din sat au emigrat în America la începutul secolului XX și cu banii câștigați acolo au construit case deosebit de frumoase. De pe mâna meșterilor din Ilidia au ieșit unele dintre cele mai frumoase porți din lemn existente în zona Oraviței. Tot aici se regăsesc și așa numitele „ferestre-bârfitoare” la care localnicii stăteau la vorbă sau spionau trecătorii. Ilidia se bucură și de un peisaj natural deosebit, fiind inclusă în Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița.

Evenimentul se află la a treia ediție și va avea loc în perioada 17 – 19 iunie.Timp de trei zile, voluntarii vor munci contra cronometru pentru a renova 30 de fațade de case, cu porțile și ferestrele lor frumoase, pentru a le reda strălucirea de altădată.

„Scopul nostru este să atragem atenția publicului asupra distrugerii arhitecturii vechi din satele bănățene și să implicăm activ oamenii să ia atitudine și să facă ceva pentru a păstra specificul caselor din Banat”, a declarat Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat. „Este o provocare uriașă să reparăm și să zugrăvim 30 de fațade în doar trei zile dar nu este imposibil. Vrem ca prin acțiunea noastră să transmitem comunității mesajul că atunci când ne propunem să facem ceva împreună, totul e posibil”, a adăugat acesta.

Voluntarii pot opta să participe la una sau mai multe zile de eveniment, iar experiența în construcții nu este obligatorie. Pentru fiecare casă vor fi organizate echipe de minim 5-10 persoane, coordonate de un voluntar cu experiență și fiecare va avea o contribuție importantă pentru reușita renovării într-un timp atât de scurt.

Cei interesați să participe la această experiență inedită se pot înscris până pe data de 6 iunie, formularul fiind disponibil aici:https://forms.gle/miGH7q1of2uAjTYE8

În anii precedenți voluntarii Asociației Acasă în Banat au intervenit la Eftimie Murgu (în 2020) și la Racovița (în 2020). Proiectul este unic în România, cu un timp extrem de scurt de implementare și o mobilizare uimitoare a comunității locale și a voluntarilor.

Persoanele care doresc să susțină renovarea celor 30 de case din satul Ilidia pot să facă și o donație către Asociația Acasă în Banat, cu mențiunea ILIDIA.

CIF 39329018, Adresa: sat. Valeapai, nr.134, comunaRamna, județulCaraș-Severin

Donațiiîn LEI: RO26BTRLRONCRT0P53069801

Donațiiîn EURO: RO11BTRLEURCRT0P53069801

SWIFT/ BIC: BTRLRO22

PayPal: acasainbanat@gmail.com

Asociația Acasă în Banat a fost înființată în 2018 și își propune să păstreze patrimoniul cultural al regiunii Banat, să redea culoare satului bănățean, să redescopere adevăratele valori ale acestor locuri: oameni buni și gospodari, case frumoase și poveștile lor.

Karina TINCUL

Rudăria, cum este cunoscută comuna cărășeană Eftimie Murgu, ar urma să fie transformată într-o destinație turistică modernă care să ofere o experiență complexă tuturor turiștilor care ajung în zonă. Acesta este scopul unui nou proiect derulat de Asociația Acasă în Banat și Fundația Orange. În cadrul proiectului vor fi efectuate lucrări de întreținere și reparații la morile de apă, se vor înlocui acoperișurile de tablă, se va amenaja un traseu turistic care să includă vizitarea morilor mai puțin cunoscute din sat și va fi încurajată dezvoltarea economică a zonei prin crearea unui brand – produs la Rudăria și prin comercializarea făinii măcinate aici.

„Rudăria este o adevărată bijuterie a arhitecturii populare țărănești, însă nu este pusă în valoare așa cum trebuie. Astăzi, turiștii vizitează doar 6-7 dintre cele 22 mori pentru că nu știu cum să ajungă la celelalte. Stau o oră-două, după care se urcă în mașini și pleacă. Noi ne propunem să introducem toate cele 22 mori în circuit, să oferim posibilitatea turiștilor să le viziteze pe toate, să facă drumeții pe jos sau cu bicicleta, să descopere satul și oamenii, să cumpere produsele locului și să aibă toate motivele să stea peste noapte la pensiunile din sat”, a declarat Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat.

În cadrul proiectului „Hai la Rudăria” vor fi organizate trei acțiuni cu voluntari. Prima dintre ele va avea loc luna aceasta, în perioada 14-16 mai. Voluntarii vor face curățenie în albia râului, vor amenaja traseul turistic, vor face lucrări de întreținere la morile de apă, vor monta indicatoare, vor participa la ateliere de morărit, panificație, ghidaj turistic etc. Cei care doresc să se înscrie la eveniment pot accesa acest formular online: LINK.Următoarele acțiuni, vor avea loc în vară și vor fi anunțate ulterior.

„Este al doilea an când ne implicăm în renovarea morilor de apă din zona Banatului. De data aceasta însă, abordarea este una integrată și vom ajuta comunitatea locală să transforme Rudăria într-o destinație turistică accesibilă, atractivă și sustenabilă.Voluntarii companiei Orange și nu numai pot să dea o mână de ajutor în trei etape diferite pentru a amenaja zona, a repara morile de apă, a construi podețe și multe altele. Vă așteptăm la Rudăria!”, a precizat, la rândul său, Andrei Amarghioalei, shop manager Orange România.

Proiectul „Hai la Rudăria!” este finanțat de Fundația Orange cu suma de 35.000 lei, prin intermediul „Susține un ONG!”, program anual ce încurajează participarea activă a angajaților companiei în proiecte sociale.

foto copertă: Facebook (Banatul Montan)
Karina TINCUL

Încă un motiv de mândrie pentru cadrele didactice ale Universității „Eftimie Murgu” din Reșița. Profesorul Gilbert-Rainer Gillich, de la Facultatea de Inginerie și Management, a fost primit ca Membru Corespondent în Academia de Științe Tehnice din România, grație activității științifice, didactice și manageriale derulate atât în cadrul universității, cât și în industrie.

„Absolvent al Institutului Politehnic „Traian Vuia” din Timişoara, Facultatea de Mecanică, promoția 1986, și-a început cariera, la fel ca mulți absolvenți de studii superiore din domeniul tehnic, ca inginer la Combinatul Siderurgic Reşiţa. Începând cu anul 1990 devine cadru didactic asociat la Facultatea de Inginerie din Reşiţa. În anul 1999 obţine titlul de doctor la Universitatea Politehnica din Timişoara, în specialitatea Rezistenţa materialelor, Elasticitate și Plasticitate. Din 2002 este cadru didactic universitar la Universitatea „Eftimie Murgu” din Reșița, ocupând succesiv funcțiile didactice de șef de lucrări (2002-2004), conferențiar (2004-2007) și profesor universitar (2007- până în prezent). În anul 2007, devine conducător de doctorat în domeniul Inginerie mecanică.

Începând cu anul 2008 ocupă diverse funcții manageriale la nivelul universității: prorector responsabil cu activitatea de învățământ (2008-2012), prorector responsabil cu activitatea de cercetare (2012-2016), director al consiliului pentru Studii universitare de doctorat (2016-2020), președinte al senatului universitar (2020), decan al Facultății de Inginerie (în prezent). De-a lungul anilor, a predat mai multe cursuri la nivelul studiilor de licență și master, cum ar fi: Rezistența materialelor, Dinamica mașinilor, Modelare și simulare, Vibrațiile mașinilor și utilajelor, Evaluarea integrității structurilor mecanice, Testarea vibroacustică a structurilor mecanice, pentru care a realizat suportul didactic (nouă cărți și trei îndrumătoare de laborator)”, informează reprezentanții UEM Reșița.

Profesorul Gilbert-Rainer Gillich își desfășoară activitatea de cercetare cu prioritate în domeniul controlului nedistructiv al structurilor inginerești pe baza analizei vibrațiilor și izolarea seismică a structurilor.

„Această activitate s-a materializat prin crearea unor standuri experimentale, a șase aplicații informatice care permit estimarea precisă a frecvențelor și a poziției/severității defectelor, rapoarte de expertizare comandate de firme și patru brevete de invenție.

Rezultatele cercetărilor sunt prezentate în peste 270 de lucrări științifice (din care 91 indexate ISI) și în două capitole de carte (Editurile: Springer și World Scientific Publishing). Recunoașterea valorii rezultatelor cercetărilor se reflectă prin numărul mare de citări în Web of Science (640 de citări – indice Hirsch 16) și Scopus (1025 de citări – indice Hirsch 19). Este membru CNATDCU în Comisia 17 Inginerie mecanică, mecatronică și robotică (din 2012 – pȃnă în prezent) și expert evaluator al unor proiecte din cadrul programelor de cercetare din România, Bulgaria, Estonia, Republica Cehă. Este editor la două reviste cotate ISI (Sensors şi Shock and Vibration) și la două reviste indexate ISI (Romanian Journal of Acoustics and Vibration şi TEM Journal), precum și referent științific a peste 20 de reviste ISI cu factor de impact. A inițiat și este principal organizator al seriei de conferințe Systems and Stuctures și este membru în comitetele de organizare a două prestigioase serii de conferințe din domeniul dinamicii structurilor, Damage Assessment of Structures (DAMAS), respectiv International Conference on Structural Engineering Dynamics (ICEDyn)”, informează Universitatea Eftimie Murgu Reșița.

Lorena POENARU

Un frumos mesaj de încurajare venit din partea administrației locale pentru comunitatea din Rudăria, comuna Eftimie Murgu, afectată de o creștere a numărului de cazuri de coronavirus. Săptămâna trecută a fost deschisă o anchetă epidemiologică în localitatea Eftimie Murgu, după ce mai multe cazuri au fost confirmate cu SARS CoV 2. Conform DSP, dacă într-o localitate apar mai mult de 3 persoane infectate, la mia de locuitori, se declară focar Covid-19.

Primăria comunei Eftimie Murgu a făcut public un mesaj de încurajare pentru locuitori, dar și un îndemn la responsabilitate privind luarea de măsuri care să limiteze răspândirea temutului virus.

„Peste satul nostru, Rudăria, locul care a plămădit și a dat lumii, nu doar națiunii noastre, personalități deschizătoare de drumuri în ale filozofiei, științelor, cercetării, a fost și locul asupra căruia s-au abătut și atâtea vicisitudini. Toate au fost depășite, comunitatea a ființat în continuare, a preluat bunele obiceiuri din trecut, s-a adaptat acolo unde a fost nevoie și astăzi am ajuns aici, o comunitate cu istorie, cultură, obiceiuri și, ce este mai important, cu o perspectivă turistică pe care nu avem voie să nu o exploatăm.

Însă, în zilele acestea a apărut o problema, o vicisitudine. Pericolul Coronavirus. Nu știm cât de mare, cât de gravă, vom vedea în trecerea timpului. (În ziua de vineri, spre seara, pregăteam Troița cu icoana Înălțării Domnului pentru a fi amplasată la locul stabilit. Am fost întrerupți pentru scurt timp de sirena Ambulanței trecând înspre sat. Ne-am reluat activitatea curățind mâinile Mântuitorului).

Acum, astăzi, obligația noastră este să ne protejăm, să evităm răspândirea, să fim responsabili pentru prezent și viitor. Le vom trece cu bine și aceste zile. Suntem siguri că Cineva se-ngrijește de noi deoarece tocmai de aceea ne asigură această perioada foarte dificilă pentru a învăța să mergem înainte și să nu cedăm. Pe lângă acest fapt, avem obligația, din responsabilitate pentru prezent și viitor, să aplicăm un set minim de măsuri :

- purtăm masca

- păstrăm distanțarea socială

- evităm deplasarea

- aplicăm măsurile de igienă.

Nu este greu. Le-am respectat în timpul stării de urgență, le respectăm și acum. Și vom face tot ce este posibil pentru a fi bine. Discuțiile conspiraționiste, părerile pro sau contra nu au loc în acest moment. Doar timpul este cel care va dovedi”, a fost mesajul Primăriei comunei Eftimie Murgu a cărei primar este Mihai Vlădia.

În același timp, administrația locală a făcut apel și la empatie față de cei infectați și respingerea atitudinii ostile, a ostracizările îndreptate spre cei care au avut neșansa infectării cu acest virus.

„Un ultim aspect. Un pericol care pândește asupra noastră.. Unul mai mare decât Corona. Pericolul învinuirilor, pericolul ostracizărilor față de cei care au avut neșansa să contacteze acest virus. Sunt colegii noștri, sunt vecinii noștri, sunt rudele noastre. De unde și cum a apărut această infectare nu putem ști. Fiecare avem doar presupuneri. Ei însă, sunt ai noștri, respectăm măsurile de protecție,  dar față de toți avem obligația să le arătăm prețuire, compasiune, dorința de a trăi iarăși împreună.

Va trece. Va trece și această perioadă dificilă și timpul este cel care va demonstra și ne va răspunde tuturor întrebărilor noastre. Acum, aceasta este realitatea și avem obligația să respectăm regulile.

Mâine va fi o lume și după acest nefericit Corona. Rudăria va fi mult mai puternică, vor fi mult mai multe agropensiuni, mai multe terase, mai multe servicii turistice.

Sunt sigur că așa va fi. Pentru aceasta avem nevoie de voință, muncă, răbdare și experiență de a depăși problemele. Perioada aceasta foarte dificilă ne învață tocmai aceste lucruri. Dragi rudăreni, ne urăm de sănătate și DOAMNE AJUTĂ !!!”, mai scrie în mesajul Primăriei Eftimie Murgu.

Lorena POENARU

Cine a fost Eftimie Murgu ? Istoric, profesor de filozofie, doctor în drept, avocat, notar, jurist, cărturar și revoluționar, Eftimie Murgu este personalitatea Banatului cinstită de popor „mai mult decât împăratul”.

Astăzi se împlinesc la 150 de ani de la moartea „căpitanului” bănățenilor (12 mai 1870 – 12 mai 2020).

„Este nevoie însă, pentru o clipă, să ne ridicăm la înălțimea „omului de la munte”, readucându-l pe Eftimie Murgu în memoria colectivă, mai ales a generațiilor tinere. Așa cum spunea Pavel Bellu, „Tresărim și ne întrebăm: cine a fost Eftimie Murgu?”.

Viața lui Eftimie Murgu a avut măriri și decăderi în cei aproape 65 de ani de viață, iar cariera lui, care a început sub auspicii culturale și științifice înălțătoare, nu părea să vestească finalul atât de tragic.

Eftimie Murgu s-a născut la 28 decembrie 1805, în Rudăria, localitate care, astăzi, îi poartă numele. A copilărit la munte și a crescut la munte, de aceea poate a rămas toată viața un „om de la munte”, cu sufletul și caracterul unui om care a împrumutat trăsăturile peisajului curat și dur, fără echivoc între alb și negru, ca ziua și noaptea din succesiunea cărora rezultă timpul – fără timp, așa cum macină morile de la Rudăria, adică eternitatea vieții.

În anul 1840, Eftimie Murgu este implicat în mișcarea revoluționară a unei societăți secrete, la care s-au alăturat la scurt timp Nicolae Bălcescu și Cezar Bolliac. Societatea creată în București își propunea instaurarea unei republici democratice „Nova Romana” (România Nouă), egalitatea în fața legii și constituirea unei armate revoluționare. În calitate de inspirator și organizator, Eftimie Murgu face o propunere interesantă de a împărți locuitorii în două clase, ostași și țărani, ca în granița militară natală din Banat. Odată cu descoperirea societății de către autorități, la 20 octombrie 1840, ca „o alcătuire tainică de rău cugetători”, Eftimie Murgu este singurul anchetat și expulzat din Țara Românească în Imperiul Habsburgic la 14 noiembrie 1840. Prin comportamentul său în mișcarea conspirativă din anul 1840, din Țara Românească, Eftimie Murgu a arătat un nou spirit, cel de revoluționar, favorabil „ridicării poporului de jos”, chiar dacă a respins vărsarea de sânge.

Momentul de vârf al vieții și carierei lui Eftimie Murgu este anul 1848. Eliberat din închisoare chiar în timpul revoluției, la 9 aprilie 1848, se întoarce în Banat și devine conducătorul Revoluției române din Banat de la 1848. La Marea Adunare Națională de pe Câmpia Libertății de la Lugoj, la 15/27 iunie 1848, în fața a peste 10.000 de participanți, Eftimie Murgu este proclamat „CĂPITANUL” Țării Banatului și, totodată, ales deputat în Dieta /Parlamentul de la Budapesta în trei circumscripții deodată: Lugoj, Oravița și Făget. Intrat în parlamentul lui Lajos Kossuth, Eftimie Murgu s-a remarcat ca un foarte bun orator, vorbind într-o limbă maghiară extrem de aleasă, însă dezideratele adunării de la Lugoj din „Petiția neamului românesc din Ungaria și Banat” nu au fost acceptate în ședința din 26 august 1848 a Dietei revoluționare maghiare, când Kossuth – sub motivul unității statului – a respins petiția românilor din Banat. Din acel moment, Eftimie Murgu s-a cufundat în totală tăcere și n-a mai luat cuvântul la nicio dezbatere. 

În anul 1849, la 13 aprilie,  Eftimie Murgu votează în Dietă atât „detronarea habsburgilor”, cât și noua „Lege a naționalităților”  prin care se obțineau anumite drepturi minimale pentru români. După ce a fost votată această lege de către Dieta din Seghedin, Eftimie Murgu pleacă în Ardeal la Avram Iancu pentru a-i duce vestea și noua lege a naționalităților în Ardeal. A fost însă prea târziu: forțele armate imperiale austriece în alianță cu cele ruse au înfrânt revoluția pașoptistă.

După reprimarea revoluției, Eftimie Murgu a fost arestat la 1 septembrie 1849 și condamnat la moarte prin spânzurătoare pentru „înaltă trădare față de monarhia habsburgică”. A fost închis inițial la Arad (1849), apoi mutat în închisoarea de la Budapesta (1850) și prin decretul din 25 august 1851 al împăratului Francisc I i-a fost comutată pedeapsa pe patru ani de închisoare și confiscarea bunurilor, fiind trimis la închisoarea Iosefstadt din Boemia. În toamna anului 1853, în luna octombrie, Eftimie Murgu a fost eliberat, însă cei peste 7 ani grei de detenție (1841, 1845-1848, 1849-1853) i-au afectat mult sănătatea, fiind nevoit să se retragă din politică pentru o vreme.

După ieșirea din închisoare, „în dorul după albastrul cerului ce trona deasupra Almăjului, Eftimie Murgu a venit în locul unde s-a născut, luând o gură de sănătate în cheile Rudăriei, ai căror versanți erau pictați cu nuanțele roșiatice ale tufelor de scumpină.” (Dănilă Sitaru)

Bolnav și însingurat, părăsit de prieteni și cuprins de decepțiile vieții, Eftimie Murgu moare la 12 mai 1870, la Budapesta. Este înmormântat la cimitirul Kerepesy. Osemintele îi vor fi  aduse în țară, după 62 de ani, în anul 1932, și reînhumate la cimitirul din Lugoj, prin grija senatorului Coriolan Buracu.  Astăzi, tot prin grija unui deputat cărășean, Ion Tabugan, și a Societății Culturale Țara Almăjului, în Parlamentul României a fost expus permanent bustul lui Eftimie Murgu. Universitatea reșițeană îi poartă numele mentorului Revoluției române pașoptiste, are o minunată „Efigie în bronz a lui Eftimie Murgu” pe fațada clădirii, realizată de Petru Comisarschi, și un „Portret unic în mozaic a lui Eftimie Murgu”  în Aula Magna, realizat de familia Ungar. Rămâne pe bună dreptate ca un mare adevăr afirmația istoricului I.D. Suciu: „Pe Avram Iancu l-a distrus împăratul cu minciuna, pe Murgu, cu închisorile”, după cum precizează prof. univ. dr. Gheorghe Popovici.

Biroul de presă al Universității din Reșița, cea care poartă numele personalității comemorate astăzi, precizează că, cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la trecerea în eternitate a celui care a fost Eftimie Murgu, Universitatea „Eftimie Murgu” din Reșița a realizat o ștampila filatelică ocazională cu plic aferent, aprobată de CN Poșta Română prin Federația Filatelică Română și Asociația Filateliștilor din jud. Caraș-Severin. Întreaga corespondență care pleacă de la Oficiul Poștal Reșița 1, marți, 12 mai, va fi obliterată cu această ștampilă ocazională.

Lorena POENARU

Ani de zile, drumul care duce la Complexul de mori de apă de la Rudăria, din județul nostru, a periclitat evoluția turismului în zonă, deoarece mulți dintre cei care au venit să vadă cel mai mare complex de mori de apă din sudul Europei au fost dezamăgiți de felul în care arată drumul spre Eftimie Murgu.

O veste bună vine de la Direcția de Drumuri Județene Caraș-Severin care a demarat lucrări de reabilitare a DJ 571F, între DN 57B și localitatea Eftimie Murgu. Prima parte a lucrărilor constă în defrișări și pregătirea pentru decopertare.

Lucrările se desfășoară pe o lungime de 5,6 km, fiind prevăzute o structură rutieră nouă cu îmbrăcăminte asfaltică, dispozitive de scurgere a apelor însemnând șanțuri și podețe de descărcar, precum și dispozitive noi pentru siguranța circulației, adică parapete și indicatoar, după cum informează reprezentanții DDJ Caraș.

Drumul spre comuna Eftimie Murgu nu a mai fost reabilitat de ani de zile, devenind de-a dreptul o provocare pentru turiștii și localnicii care îl străbat.

Valoarea totală a investiției este 12,6 milioane de lei, ceea ce presupune atât lucrările propriu-zise cât și documentații tehnice, avize și cote-taxe. Fondurile sunt asigurate de Ministerul Dezvoltării prin Programul Național de Dezvoltare Locală.

Elena FRANȚ

Premieră tristă pentru Universitatea Eftimie Murgu din Reșița! Instituția de învățământ superior din municipiul de pe Bârzava riscă să fie desființată ca entitate juridică, după ce Ministerul Educației a aprobat monitorizarea acesteia, în urma unei vizite la Reșița a Consiliului de Etică și Management Universitar. La începutul lunii trecute, CEMU adopta o hotărâre prin care propunea revocarea rectorului Andrade Bichescu și monitorizarea UEM în vederea reorganizării, dată fiind gravitatea situației financiare și interne a universității.

La momentul respectiv, rectorul Andrade Bichescu nega toate acuzațiile care i se aduceau fără a dori însă să intre în detalii. În apărarea acestuia și a Universității Eftimie Murgu vine însă prof. univ. dr. Liviu Spătaru, cel care a pus umărul la înființarea univesității reșițene în urmă cu 27 de ani. Acesta a decis să trimită chiar și o scrisoare deschisă către ministrul Educației în care dezvăluie „dedesubturile unei «afaceri academice» fără precedent în istoria învăţământului superior românesc”. Vă prezentăm în continuare întregul mesaj transmis de Liviu Spătaru ministrului Breaz:

„SCRISOARE DESCHISĂ

Domnului prof. univ. dr. Valer-Daniel BREAZ

Ministru al Educaţiei Naţionale

Stimate Domnule Ministru 

         Mă numesc Liviu SPĂTARU, cetăţean român, domiciliat în Reşiţa şi sunt prof. univ. dr.,  acum pensionat din motive medicale. Vă scriu dintr-o dublă calitate, de membru al comunităţii academice româneşti şi de profesor-fondator al Universităţii “Eftimie Murgu” din Reşiţa, instituţie în care am și predat peste două decenii, considerând cariera universitară drept profesiunea mea de credinţă. Vă mărturisesc că am hotărât să vă scriu în urma unei prelungi dezbateri lăuntrice, mizând pe calitatea dumneavoastră de universitar şi Rector al unei prestigioase instituţii de învăţământ superior, dar şi în baza unor foarte bune referinţe ale unor colegi ardeleni şi bănăţeni. Vă asigur că, deşi făcut în nume propriu, demersul meu este unul instituţional şi nu are decât conotaţiile personale rezultate din dubla calitate pe care am invocat-o deja. Pe scurt, vă scriu despre şi pentru universitatea reşiţeană, pe care am înfiinţat-o cu multă trudă în anul 1992, din postura de atunci de Prefect al Judeţului Caraş-Severin şi pe care o văd astăzi ameninţată cu dispariţia, datorită unor interese meschine şi malversaţiuni care nu sunt deloc străine Ministerului Educaţiei Naţionale.

         Vă rog să-mi permiteţi să fac o scurtă prezentare a situaţiei de fapt şi să încerc să devoalez apoi dedesubturile unei “afaceri academice” fără precedent în istoria învăţământului superior românesc. În cursul verii, în urma unor reclamaţii de prost gust, minciunoase şi străine mediului universitar, la Reşiţa s-a deplasat o comisie de control a Comisiei de Etică şi Management Universitar din cadrul Ministerului, formată din 2 (două) persoane (şi nu trei, cum cere norma scrisă), care a constatat câteva “nereguli” la universitatea din Reşiţa; în baza acestor presupuse greşeli, CEMU a emis Hotărârea nr. 43/25.07.2019, în care concluziona cu propunerile de suspendare a Rectorului UEMR şi de trecere a universităţii printr-o comisie de monitorizare care să decidă, nici mai mult, nici mai puţin decât reorganizarea ei. În cele ce urmează, nu mă voi referi la calitatea membrilor comisiei (unul din membri era purtătorul de cuvânt al instituţiei şi reprezenta o uniune de asociaţii studenţeşti…), ci mă voi referi pe scurt la calitatea actului de control. Am fost, printre altele, şi Prorector al universităţii reşiţene, ba, in calitate de parlamentar, am contribuit la elaborarea multor acte normative legate de învăţământ, deci legislaţia din domeniu nu-mi este străină. Afirm fără echivoc şi pe deplin responsabil că respectivul act de control este plin de greşeli flagrante, unele de o naivitate înduioşătoare, care transformă respectivul document într-o fiţuică fară nicio valoare juridică (decât, eventual, în favoarea celor incriminaţi). Documentul pune în cârca actualului Rector, conf. univ. dr. Andrade Bichescu, o serie de fapte şi acte care s-au produs înainte de începerea mandatului său,; nu există argumente şi probe, ci numai constatări puerile şi subiective, transformate ad-hoc în judecăţi de valoare, chiar sentinţe; sunt atribuite Rectorului atribuţii, acte şi fapte ale Senatului şi reciproc; este acuzată tergiversarea înfiinţării unei societăţi comerciale de turism, pe malul Dunării, când statutul universităţii nu permite aşa ceva şi societatea ar merge în pierdere; Rectorul este incriminat că a permis angajarea cu contract de muncă pe perioadă determinată a unor persoane pe care le-a găsit angajate la începutul mandatului; Rectorul este acuzat că a dispus revocarea din funcţie a unui decan de facultate fără ca acesta să fie audiat în Senat, comisia neţinând cont de faptul că acesta nu s-a lăsat audiat, părăsind sala; şi sunt comise şi o serie de afirmaţii abuzive, neverificate şi neprobate niciunde în document. M-a frapat şi superficialitatea celor doi “revizori”, care vorbesc textual de faptul ca “Rectorul facultăţii de ştiinte…”, ori, din câte ştiu, facultăţile nu au rectori…

         Pentru a corecta toate aceste nereguli, este suficient să citiţi, dumneavoastră sau persoane avizate din minister, plângerea prealabilă pe care conf. univ. dr Andrade BICHESCU, actualul Rector, a trimis-o la CEMU. Instituţia vizată nu a ţinut cont de această plângere prealabilă, dar a lăsat tonul mai moale în privinţa Rectorului, rămânând cât se poate de fermă cu acuzele la adresa universităţii, care, spun ei, trebuie neapărat “reorganizată”. În ce fel şi de către cine, vom vedea mai departe.

         Adevărul este că şi în universitatea reşiţeană există o serie de “cozi de topor”, de indivizi care au trădat nu numai interesele universităţii, ci şi ale Reşiţei şi judeţului Caraş-Severin. Cu ceva vreme în urmă, aceşti indivizi au făcut, fără vreun acord prealabil din partea Senatului, o serie de demersuri ale căror finalitate ar fi fost trecerea UEMR (sau cel puţin a Facultăţii de Inginerie şi Management) în structura Universităţii “Politehnica” Timişoara. Demersul lor nu a reuşit, dar a fost preluat de Politehnica timişoreană, al cărei Rector, prof. univ. dr. ing. Viorel-Aurel ŞERBAN s-a lipit de idee cu un libido peste măsură. Domnia-sa a iniţiat şi o decizie de Senat în acest sens, dar fără folos. Perspectiva preluării patrimoniului (deloc modest) al Reşiţei a înfierbântat mai multe minţi politehniste timişorene, care “seamănă vânt” în pânzele distrugerii universităţii reşiţene ca entitate de sine stătătoare. Este posibil (şi multe voci din mediul universitar timişorean spun că este sigur…) ca Rectorul Şerban să fi fost sprijinit în demersurile mai mult sau mai puţin meschine ale domniei-sale de prezenţa prof. univ. dr. ing. Petru ANDEA în Minister, în funcţia de Secretar de Stat pentru Relaţiile cu Parlamentul şi Partenerii Sociali – domnul Andea fiind un vajnic reprezentant al Politehnicii timişorene… Sunt prea multe coincidenţe, care mă îndreptăţesc să cred că aici stă cheia intempestivei şi nonprofesionistei intervenţii a CEMU în conflict! Iar bănuielile mele sunt confirmate şi de faptul că o serie de formaţii “oengiste”, din sfere “mungiu-pippidiene”, încep să facă presiuni în sensul desfiinţării universităţii reşiţene, făcând acuzaţii puerile, din sfera pretinsei “fabrici de diplome” ş.a.m.d.

         Stimate Domnule Ministru, sunt convins că aveţi cunoştinţele şi abilitatea de a întrezări iţele întregii “inginerii academice” şi că aveţi şi puterea şi înţelepciunea de a o curma! Deşi sunt pensionar, ca fondator al UEMR şi în baza unei puternice relaţii sufleteşti cu universitatea, sunt prezent în comunitatea academică şi vă pot garanta că actuala conducere, formată dintr-un colectiv tânăr şi prob şi condus de conf. univ. dr. Andrade BICHESCU cu voinţă de bine şi evidentă competenţă a repus universitatea pe un făgaş bun. Dovada stă în faptul că anul acesta, numărul celor înscrişi la universitate în sesiunea din iulie este cu 35% mai mdedeare decât anul trecut, find ocupate toate locurile bugetate, precum şi o parte a celor cu taxă. E un semn evident al întoarcerii spre performanţă, scos în evidenţă şi de recrudescenţa atacurilor de ultim ceas, chiar în preajma noii sesiuni de admitere, care stă să înceapă. Am făcut această universitate cu multă trudă şi nu cred că se cuvine s-o desfacem acum, numai pentru că un grup de politehnişti timişoreni înfierbântaţi vor …ieşire la Dunăre şi pe Semenic! Nădăjduiesc că, universitar fiind, simţiţi atât deznadejdea, cât şi speranţa universitarului fondator din faţa tastaturii!

         Vă mulţumesc, vă doresc succes şi vă asigur de toată stima şi respectul meu!”

Citește și „Viața bate filmul”! Consiliul de Etică și Management Universitar propune revocarea rectorului Bichescu!

Peste 250 de voluntari și-au dat mâna într-un adevarat maraton al faptelor bune, pentru a duce la îndeplinire unul din cele mai inedite proiecte derulate până în prezent în județul Caraș-Severin. Acesta a vizat renovarea a peste 30 de case din comuna cărășeană Eftimie Murgu, localitate cunoscută pentru celebrele sale mori de apă, vechi de sute de ani și care atrag anual un număr important de turiști.

Proiectul Color the Village al asociației Acasă în Banat a ajuns la final. În cifre acesta poate fi rezumat astfel: peste 250 de voluntari și 34 de case renovate în 4 zile. Voluntarii au fost prezenți în comuna cărășeană în 20-22 iunie și pe 27 iulie, zile în care au fost vopsite porți și ferestre, fațadele caselor au fost reparate și zugrăvite. În plus, au fost recondiționate și două fântâni și un pod de la intrarea din sat. Iar la final, casele au primit și flori la ferestre.

În prima etapă, în perioada 20-22 iunie au fost făcute intervenții la 29 de case, însă, deoarece scopul declarat al proiectului era de 30 de case, voluntarii s-au mobilizat pentru încă o zi și în 27 iulie au revenit la Eftimie Murgu. Și pentru că nu s-au putut opri la o singură casă, voluntarii au reușit ca până la finalul zilei să zugrăvească alte cinci imobile.

Voluntarii Asociației Acasă în Banat au intervenit în special la casele cu fațadele gri, unde proprietarii erau oameni în vârsta sau familii cu dificultăți materiale.

„Credem că în urma acestui proiect,  toată lumea a avut ceva de câștigat. Comuna Eftimie Murgu e acum mai frumoasă, iar turiștii care ajung aici să viziteze morile de apă sunt atrași și să se plimbe prin sat, să stea de vorbă cu oamenii, să guste din bunătățile locului, să întrebe de coleșa sau de brânza de găinușă. Proprietarii caselor au acum nu doar o casă frumoasă, ei au acum mulți prieteni pentru că voluntarii au prins drag de ei și vor să vină să îi mai viziteze. Noi, toți voluntarii, am câștigat o experiență uimitoare, ne-am dat seama că adunându-ne forțele într-un timp foarte scurt, putem face miracole”, a declarat Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat.

Pentru finalizarea cu succes a acestui proiect au participat voluntari din mai multe zone ale țării, din Timișoara, Reșița, București, Tulcea, Cluj sau Bihor, de la elevi și studenți la pensionari care au vrut să dea o mână de ajutor. Nu au lipsit nici sponsorii, care au donat materiale sau bani, dar și alimente sau flori. Iar planurile celor de la Acasă în Banat nu se opresc aici.

„Ce urmează după Color the Village? Un nou Color the Village! A fost o experiență extraordinară pentru toată lumea și vrem să o repetam și anul viitor. E un festival al faptelor bune care va ajunge în fiecare an în alt sat din Banat. Însă până atunci, demaram și alte proiecte pentru a pune în valoare patrimoniul Banatului, pentru că ne simțim cu adevărat Acasă în Banat”, a adăugat Radu Trifan.

Karina TINCUL

Între 20 și 22 iunie peste 200 de oameni au luat cu asalt localitatea Eftimie Murgu din Caraș-Severin mânați de dorința de a da culoare satului.
Organizatorii acestei inițiative, care face parte din proiectul Festivalul Faptelor Bune, Color the Village, au afirmat că cele 3 zile au fost memorabile pentru localitatea Eftimie Murgu.

Voluntari din toată țara s-au adunat să dea o mână de ajutor satului, să dea culoare fațadelor gri și deteriorate. Și nu oricum, au reparat, au zugrăvit și au pus chiar și ghivece cu flori. Cei mai mulți și-au luat liber de la serviciu și au venit la Eftimie Murgu echipați de lucru. Au luat cu asalt case din tot satul, au făcut mortar, au pregătit culoare, au vopsit ferestre și porți.

„Atmosfera a fost incredibilă, au fost trei zile foarte dificile din punct de vedere organizatoric, însă rezultatele se văd efectiv: am intervenit la 29 de case deoarece din păcate, au fost proprietari care au renunțat, însă am vopsit în schimb și o fântână și un pod. Credem că obiectivul nostru a fost îndeplinit, am reușit să dăm culoare satului și vă invităm acum să vă plimbați la pas prin Eftimie Murgu. Veți descoperi case extraordinare, frumos colorate, pe care le veți vedea prin tot satul”, a spus Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat.

Proiectul Color the Village are ca obiectiv promovarea zonei Almăjului și a Banatului Montan, de a interveni într-o zonă cu potențial turistic, dar care mai are nevoie de ajutor. Refacerea fațadelor gri este o intervenție rapidă, cu impact mare și care schimbă cu adevărat satul.

Voluntarii au fost răsfățați în fiecare zi cu bunătăți tradiționale: coleșă, cârnați, sarmale, dulcețuri din zonă sau suc de soc.
Duminică au făcut și o vizită la complexul mulinologic, cu cele 22 de mori de apă funcționale, care fac parte din patrimoniul UNESCO.

„Pentru voluntari, sentimentul cel mai frumos a fost la final, când au văzut efectiv cum arăta fiecare casă unde au lucrat. Și, desigur, îmbrățișările și mulțumirile proprietarilor. Acum, când am terminat prima ediție a acestui proiect unic, ne gândim deja la următoarea ediție Color the Village!”, a mai spus Radu Trifan.
Evenimentul Color the Village este unic în România, organizat de Asociația Acasă în Banat în parteneriat cu Primăria Eftimie Murgu.

Elena FRANȚ

Persoanele interesate să participe proiectul cel mai mare proiect de renovare din Banat mai au la dispoziție o săptămână pentru a se înscrie. Color the Village/Colorează Satul va avea loc în perioada 20-22 iunie la Eftimie Murgu, județul Caraș Severin. Peste 200 de voluntari s-au anunțat deja, pregătiți să zugrăvească 30 de case din sat, în numai trei zile.

Vor fi 3 zile în care voluntarii vor avea parte de o experiență unică: vor zugrăvi fațade și porți pentru 30 de case, vor locui în sat, la localnici, vor gusta din produsele tradiționale, vor vizita morile de apă și vor descoperi Valea Rudăriei.

Evenimentul este va fi un adevărat festival al faptelor bune. Participanții nu cumpără bilete, ci își pun mănuși și iau pensule în mână. Nu asistă la concerte, ci lucrează cot la cot cu localnicii, să îi ajute să își renoveze casele.  Este mult de lucru, însă la finalul celor 3 zile vor fi cel puțin 30 de case frumoase, proaspăt zugrăvite, la care le vom pune și flori la ferestre. Împreună, transformăm un sat, îi dăm din nou viață, din nou culoare.

„Voluntarii care s-au înscris deja sunt și fete și băieți care vor veni singuri sau cu prietenii și familia, să petreacă timpul împreună pentru a ajuta această comunitate. Vin și echipe gata formate, de la diferite companii multinaționale sau instituții publice care doresc să facă adevărate team-buildinguri, dar și să lase ceva în urmă. Avem și elevi de la o școală din Timișoara care vin cu profesorii lor să participe la acest eveniment. Cei care doresc să ni se alăture nu au nevoie de experiență, ei vor lucra în echipe și vor fi îndrumați pas cu pas”, a declarat Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat.

Pentru a se înscrie, voluntarii trebuie să intre pe site-ul proiectului, www.colorthevillage.ro și să completeze formularul de înscriere, unde pot alege să participe una sau mai multe zile.

Evenimentul Color the Village este unic în România și este finanțat de Ursus Breweries prin programul „Cinstim Binele” și are ca parteneri AZUR Romania și Primăria Eftimie Murgu. Proiectul beneficiază de sprijinul financiar obținut în cadrul maratonului caritabil Timotion V, organizat de Fundația Comunitară Timișoara și Alergotura.

Karina TINCUL