Doar cine nu a fost niciodată în Clisura Dunării, pornind de la Baziaș, din Delta Nerei, la intrarea fluviului în țară, spre cazane-n vale, nu înțelege inestimabila valoare economică pe care porțiunea Dunării ce trece pe teritoriul județului Caraș-Severin o reprezintă pentru zonă, pentru județ și nu numai.

„Suntem concentrați pe turism, funcționăm cu motoarele turate la maxim, în blană, aceasta fiind singura modalitate de dezvoltare a localității și a zonei“,  afirmă edilul din Berzasca, Petru Furdui. „Încercăm să creăm facilități investitorilor care și-au manifestat interesul față de comuna noastră, interes datorat și faptului că la această oră Berzasca este localitatea cu potențialul turistic cel mai ridicat, așa cum rezultă și din ordinul Ministerului Culturii. Avem cele mai multe vestigii istorice pe raza localității, cele mai multe dintre acestea din epoca dacilor, fiind cea mai veche așezare din Clisura Dunării“.

Trebuie precizat că pe raza localității se află așezarea dacică Dumbrăvița și fortificațiile de apărare ale aceleiași cetăți, loc unde a fost descoperit cel mai mare tezaur pe care îl are România din Epoca Bronzului, datat la 4500 de ani î.e.n. Tezaurul, despre care prea puțini știu câte ceva, se află în conservare la Muzeul Banatului Montan din municipiul Reșița.

Administrația locală așteaptă ca în perioada imediat următoare, cel mai probabil în luna iulie a acestui an, Guvernul României să declare Berzasca (conform ordinului Ministerului Culturii) localitate de interes turistic. Acest lucru va permite administrației locale accesul mai ușor la fondurile europene pentru dezvoltarea zonei, o creștere a bunăstării populației și implicit atragerea de turiști și dezvoltarea economică a județului Caraș-Severin.

fotocopertă: Facebook (Banatul Montan)

Dan AGACHE

După 15 luni de stat în case, de purtat mască, de internări forțate, de distrus economia, de făcut afaceri, hai să spunem doar dubioase, de amenințări, amenzi incredibil de mari, de vaccinări forțate, de alegeri nereprezentative din cauza prezenței slabe la vot, a venit vremea relaxării (parțiale). Se pare că virusul lui pește prăjit a plecat; cel puțin de pe meleaguri mioritice.

Am traversat o perioadă în care mulți, foarte mulți au sărăcit, au falimentat, și-au pus capăt zilelor din cauza problemelor economice și financiare, iar alții (puțini, foarte puțini în comparație cu ceilalți), au prosperat. S-au făcut averi peste noapte; s-au dat tunuri incredibile; s-a furat cu largul concurs (sau poate complicitate) a celor meniți să vegheze.

Numărul tot mai mic de îmbolnăviri în Caraș-Severin, dar și în țară și parțial în Europa, denotă faptul că s-au gândit (ei, cei ce trag sforile în lumea asta mare), că e vremea să ciupească puțin frâna; să mai slăbească un pic lesa de care suntem priponiți.„Hai să le lăsăm puțină libertate“ pare că și-au spus și au început să scadă cifrele îmbolnăvirilor în pofida vaccinărilor puține, a măsurilor de relaxare adoptate și a creșterii neîncrederii populației față de tot ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă.

A început să se deștepte „țugulanul“; să priceapă că totul a fost amplificat de un grup de indivizi bine coordonați, a căror misiune a fost să ne arunce un os (spre care am alergat ca apucații), în timp ce ei s-au înfruptat din ciosvârta întreagă. Așa văd eu lucrurile; poate e corect, poate e greșit, dar privind dincolo de ceea ce ne spun „ei“, citind și printre rânduri și privind în ansamblu lucrurile, fără patimă și ochelari de cal, cam asta se vede.

E foarte bine și în Caraș-Severin; e atât de bine încât s-a decis încă un pas spre stingerea conflictului cu noul virus. Întrunit ieri, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, sub coordonarea nemijlocită a tătucului care musai trebuie să se priceapă la toate, respectiv prefectul județului, s-a decis că e mai bine și facem o pauză (oare acesta e adevărul sau e ceea ce s-a hotărât în altă parte, nu de alta dar eu nu-i mai cred).

Hotărârea de ieri a CJSU prevede că în toate localitățile din județul Caraș-Severin se aplică măsuri de relaxare, având în vedere că incidența cumulată la 14 zile este mai mică de 3/1.000 locuitori. „Măsurile pentru diminuarea impactului riscului epidemiologic la nivelul județului Caraș-Severin se aplică pentru o perioadă de 14 zile (17.06.2021-30.06.2021), urmând a fi reevaluate la finalul acestei perioade, pe baza analizei prezentate de către Direcția de Sănătate Publică a județului Caraș-Severin. Hotărârea intră în vigoare de astăzi și este valabilă pentru toate unitățile administrativ-teritoriale de pe raza județului Caraș-Severin“.

Altfel spus „Copii, aveți voie să vă jucați prin curte, dar nu ieșiți în stradă că trec mașini“.

Dan AGACHE

S-a scris și s-a vorbit mult de acest tronson de drum aflat în stare foarte proastă, cu asfalt măcinat de timp și de lipsa lucrărilor de întreținere, afectat de surpări și rupturi de carosabil, drumul reprezintă în primul rând o cale de acces spre localitățile județului dar, în același timp, poate deveni un obiectiv turistic și poate pune în valoare frumusețile Banatului Montan.

Recent a fost încheiat contractul de execuție a acestui drum ce va fi finanțat de către Consiliul Județean Caraș-Severin. S-au dat aprobările necesare, s-a făcut organizarea de șantier și în funcție de condițiile meteo vor începe efectiv lucrările. Primarul comunei Cornereva, Nicolae Novăcescu, este mulțumit de faptul că în sfârșit principala cale de acces spre comună va fi reabilitată.

„Au fost câteva probleme inerente deschiderii unui șantier, cu o lucrare foarte importantă, dar sunt sigur că toate obstacolele vor fi depășite, iar drumul se va face în conformitate cu proiectul de execuție și vom avea în sfârșit un drum bun spre Cornereva și de aici mai departe spre Rusca Teregova. A fost o speranță a noastră că acest drum se va reabilita, iar eu nu mi-am pierdut-o niciodată. Nu pot decât să le mulțumesc celor care au fost sau sunt la Consiliul Județean pentru că au început aceste lucrări de infrastructură. Sunt convins că va fi o lucrare de bună calitate“, a precizat primarul comunei Cornereva, Nicolae Novăcescu.

La rândul său, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, finanțatorul lucrării, a declarat la predarea acestui drum către constructor:  „Avem bani, avem timp, avem proiect, avem soare și dorim toți realizarea unei lucrări bune, în folosul cetățeanului. Va trebui să ținem cont de lucrul acesta până la încheierea lucrărilor, pentru că nimeni nu va mai putea să dea vina pe altcineva. Dacă la finalizarea lucrărilor oamenii nu vor putea să spună că s-a făcut o lucrare care să țină zeci de ani de acum încolo, este doar culpa unuia dintre noi, dintre cei ce stăm acum la această masă“.

Așteptată cu interes de locuitorii zonei, de primari, dar mai ales de iubitorii de natură și de turiști, reabilitarea acestui drum va pune în valoare frumusețile zonei și ale Banatului de Munte în general. Poate că aleșii vor înțelege în sfârșit că în județul Caraș-Severin vom vorbi mai puțin de industrie grea, de minerit ori de construcții de mașini și mai mult de turism și dezvoltarea acestui segment economic ce ar putea redresa economia județului și a locuitorilor săi.

Dan AGACHE

De-a lungul celor peste 30 de ani de așa zisă democrație, România a devenit o țară a tuturor posibilităților; un loc de unde poți să furi fără să fi tras la răspundere, un bantustan din care românii au voie să plece doar la muncă pentru economiile altora, o zonă cu politicieni corupți care fac legile pentru interesul lor, o țară în care românii au voie doar să execute fără să discute.

Exemple sunt multe și cuprind o paletă largă de patrapazlâcuri făcute în cei peste 30 de ani de la căderea regimului comunist. Sub pretextul că nu sunt performante, uzinele românești au căzut una după alta sub șenilele excavatoarelor. Desfăcute bucată cu bucată, valorificate la fier vechi, terenuri ajunse pe mâna samsarilor, rând pe rând au dispărut lăsând în urmă șomeri, familii fără niciun venit sustenabil, goluri în economia țării și în buzunarele românilor.

Atunci a început exodul; la căpșuni, sparanghel, în construcții. Se estimează că la un moment dat erau peste 5 milioane de români la muncă în străinătate. Banii trimiși în țară reprezentau o sumă mai mare decât cea a investițiilor străine în România. Prețul a fost însă mare; familii destrămate, copii lăsați în grija bunicilor, a rudelor sau a nimănui.

Pe acest fond, partidele de toate culorile au ieșit la înaintare cu promisiuni care mai de care mai frumoase și mai atrăgătoare, care s-au dovedit a fi doar vorbe în vânt. România îmbătrânea văzând cu ochii, lipsa de reacție a populației a condus la o înmulțire a fărădelegilor comise sub un fals aspect de legalitate, justiția și serviciile și-au dat mâna sau au închis complice ochii. Lipsa locurilor de muncă, deficitul bugetar, împrumuturile pentru a acoperi neputința clasei politice, incapacitatea de a gestiona țara sau poate prostia și reaua voință a celor aleși, au făcut ca România să devină asemeni unei căprioare căzute la pământ din care lupii sfârtecă fără frică, fără jenă, bucată după bucată.

Se vând companii strategice, se înstrăinează terenurile agricole, se scot la mezat pe câțiva firfirei pădurile și bogățiile subsolului românesc. Am ajuns să importăm de la alimente de primă necesitate, la toate kitsch-urile asiatice; de la rable europene pe patru roți la fructe și legume turcești, frumos ambalate dar pline de pesticide. Totul cu complicitatea politicienilor și a acoliților lor, numiți pe criterii neștiute în posturi cheie, bănoase și influente.

Europa s-a săturat să ne mai tragă de urechi. Ne-au garat pe linie moartă și mai mușcă și ei din când în când câte o bucată de țară. Noi dormim liniștiți, mai căscăm mirați ochii la câte un praf în ochi aruncat strategic de unii sau de alții, ne batem gura cât e ziua de lungă dacă vaccinurile sunt sau nu eficiente, ne culcăm liniștiți și ne trezim doar pentru a o lua de la capăt, într-o alergare continuă în cerc, fără început, dar ce e cel mai trist, fără sfârșit.

Dan AGACHE

La nivelul regiunii Vest, 426 de companii au primit o finanțare cu o valoare totală de 103 milioane de euro pentru proiecte care sunt în implementare sau au fost deja finalizate în exerciţiul financiar de fonduri europene 2014 – 2020, spune Sorin Maxim, director general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest. Agenţiile de dezvoltare regională au peste 1.200 de experţi și ar putea pune în practică proiectele deru­late prin PNRR (Planul Național de Redresare și Rezi­liență, de 30 mld. euro).

„Agenţiile pentru dezvoltare regională, care cumulează peste 1.200 de experţi, sunt cel mai solid şi consistent sistem care ştie să facă dezvoltare pe care România îl are în acest moment. Cred că, dacă ar fi mai multă deschidere, am putea să implementăm PNRR-ul fără prea multe probleme. Chiar dacă la început a pornit cu o orientare către ministere, tot autorităţile publice vor fi principalul motor în a genera proiecte. Încă nu s-a definitivat, aşteptăm un semn din partea ministerelor“, a declarat Sorin Maxim pentru Ziarul Financiar.

„Sunt foarte multe companii care, având deja un plan de business bun, accelerează un proces pe care ei şi l-au propus folosind acești bani. De exemplu, la nivelul regiunii Vest, totalul proiectelor finanţate care sunt în implementare sau au fost deja finalizate este de 103 mil. euro din care am finanţat 426 de companii în 2014 – 2020. Este un număr mic, dar este mai mult decât dublu faţă de cel finanţat în programul anterior, care este de 174 de proiecte în valoare de 21 milioane de euro”, a mai precizat Sorin Maxim directorul ADR Vest.

Dan AGACHE

Guvernul a adoptat luni proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2021, iar marți acesta a fost transmis către Parlament.

Grupul parlamentar al PN, din care face parte și cărășeanul Dumitru Rujan, oferă un vot favorabil bugetului propus de Executiv.

Deputatul liberal Dumitru Rujan, susține că bugetul pe anul 2021 pune bazele unei creşteri economice solide și  sănătoase.

„Bugetul de stat pe anul 2021 a fost construit de guvernul condus de premierul PNL Florin Cîţu, pe baze sănătoase, iar principalul obiectiv constă în impulsionarea economiei pentru reluarea creşterii economice, cu rezultate directe în creşterea nivelului de trai al românilor.

Guvernul a adoptat proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2021, iar în zilele următoare, alături de colegii din Parlament, vom da un vot favorabil adoptării în forma propusă de Executiv.

Românii trebuie să ştie că bugetul pe 2021 prevede cea mai mare alocare din istorie pentru investiţii: 5.5% din PIB, adică 62 de miliarde de lei. Bugetul a fost construit pe aceeaşi filosofie ca şi anul trecut, când investiţiile au fost de 52 de miliarde de lei. Alocarea este cu 8.3 miliarde mai mult decât în 2020 când, de asemenea, am avut alocări record pentru investiţii.

Estimarea este că, în 2021, creşterea economică va fi de 4,3%, care poate ajunge chiar la 5% cu o executare corectă a bugetului. Am încredere că anul acesta economia României va avea o creştere solidă şi sănătoasă”, a declarat deputatul liberal Dumitru Rujan.

Lorena POENARU

Printre multele discuții care țin capul de afiș în aceste zile și mă refer în special la programul de vaccinare (asupra căruia voi reveni zilele următoare), scandalul din PNL (lansat de Rareș Bogdan) ori măsurile de protecție fără precedent luate de autoritățile americane pentru a preveni incidentele de la instalarea noului președinte al Americii, Joe Biden, era să trec cu vederea analizele care se fac pentru stabilirea bugetului pentru acest an de către guvernanții noștri mioritici. Cifrele, oricât ar fi ele de mari, nu cred că reflectă cu adevărat realitatea și tare mi-e teamă că sunt doar un fel de praf în ochii electoratului, cel care va avea în final de suferit. Și să le luăm pe rând:

Se prognozează un număr de 450 de mii de șomeri pentru acest an. Puțin, spun eu, față de cum decurg lucrurile în sfera economică, iar boom-ul cauzat de pandemie își va arăta fața abia în acest an. Avem datorii foarte multe și foarte mari; sectoarele economice funcționează (atâtea cât mai funcționează încă) la limita de avarie, rata șomajului este deja în creștere în principal din cauza sectorului HoReCa, banii europeni rămân un fel de „fata morgana“, iar sindicaliștii își cer cuvenitele creșteri salariale (de la dascăli la polițiști, de la tineri la vârstnici, toate categoriile sociale mai vor ceva în plus).

Din ceea ce a ajuns în spațiul public privind calculele pe viitorul buget al țării, mă îngrijorează (și cred că ar trebui să ne îngrijoreze pe toți) deficitul balanței externe: 21 de miliarde de euro. Ce înseamnă asta? Ei bine, consumăm din afară mai mult decât exportăm sau mai pe românește, ne întindem mai mult decât ne e plapuma. E drept că fiecare face ce și cum știe mai bine, dar cred că e timpul să gândim nu doar individual, ci și colectiv. Niciunul dintre noi nu avem puterea să îndreptăm această balanță negativă, dar împreună am putea să mișcăm câte ceva.

Dacă exporturile românești sunt afectate de pandemie ori de proasta guvernare care nu numai că nu-i ajută pe patronii români, ba le mai pune și tradiționalele bețe în roate, am putea, fiecare dintre noi să ne orientăm către produsele tradiționale. Și nu mă refer aici doar la alimentele de zi cu zi, cum ar fi lapte, carne, pâine ouă, dar și la celelalte lucruri pe care le achiziționăm. Cu cât cumpărăm mai multe lucruri românești, cu atât această balanță ar tinde spre zero. Statul s-ar împrumuta mai puțin, valuta nu ar lua calea pribegiei și teoretic noi ar trebui să simțim o îmbunătățire a calității vieții. Nu spun că așa va fi, dar teoretic, așa ar trebui să se întâmple.

Teoretic, Guvernul României ar trebui să adopte o serie de măsuri pentru reducerea acestui decalaj între import și export, să încurajeze firmele și producătorii din România, să încurajeze public consumul produselor românești. Din păcate ei nu vor, nu pot, nu știu sau, mai trist, sunt…rău intenționați. Ori dacă ei nu vor, noi putem. Fiecare după bugetul nostru, după puterea noastră financiară, după înțelegerea și priceperea de care dispunem. De la legătura de ceapă ori litrul de lapte cumpărat, la pâinea, brioșele și brânza pe care le folosim aproape zilnic. Putem da dovadă nu neapărat de patriotism, sentiment care (din păcate) e pe cale de dispariție, ci mai degrabă de logică și bun simț.

Dacă producem tot mai puțin și cumpărăm tot mai mult (din afara țării), vom ajunge într-o bună zi în care ei (cei ce au făcut bani pe spatele nostru) să-și ia tălpășița cu averile strânse și să ne lase o Românie pustiită, fără resurse, fără economie, dar plină de datorii pe care va trebui să le achităm. Din ce nu știu; nu știu nici cine pentru că tot mai mulți dintre noi vor fi dornici să-și ia bocceluța și să emigreze. Nu vreau să prind vremurile acelea care, din păcate, sunt tot mai aproape. Poate veți spune că sunt pesimist; eu m-aș caracteriza mai degrabă ca un realist, pentru că ceea ce se întâmplă în jurul nostru este straniu, dar foarte adevărat. Politicieni (și aici intră toate culorile curcubeului) care au făcut mai mult pentru ei și cei care i-au plătit din afară și noi…simplă carne de tun și masă de manevră electorală. Treziți-vă oameni buni și haideți să încurajăm economia românească, atât cât a mai rămas din ea. Dacă ei nu vor, noi putem!

Dan AGACHE

Din punct de vedere economic 2020 a fost un an greu dar în care Reșița Reductoare&Regenerabile, a reușit să devină o companie fiabilă și viabilă, ieșind din insolvență. Aurel Băra – directorul RRR este de un optimism moderat cu privire la ceea ce va însemna economia acestui nou an 2021:

„Sper ca 2021 va fi mai bun, dar în ceea ce privește companiile românești nu doar compania noastră, economia românească în ansamblu, vom avea de tras pentru a ajunge la valorile economice de dinainte de pandemie. Spre exemplu, principalii noștri parteneri din Olanda, trec și ei printr-o perioadă dificilă tocmai din cauza pandemiei, și relansarea economică nu va fi deloc ușoară. Sunt absolut convins că vom mai avea de tras și sper ca măsurile economice ce vor fi aplicate în țară să poată să facă această relansare economică cât mai rapidă, pentru că altfel va fi destul de complicat. E complicat și ceea ce se întâmplă acum în HoReCa, dar ceea ce se întâmplă acum acolo se întâmplă de fapt în toate companiile noastre“.

„Eu sper ca 2021 să fie mai bun, să putem trece peste aceste obstacole nu doar aici, în țară, ci la nivelul întregii economii mondiale, pentru că probleme au fost pentru toți. Desigur noi, aici poate că resimțim aceste lucruri mai mult decât în altă parte din diverse motive, principalul fiind că suntem mai vulnerabili și e mai dificil să facem față situației. Sunt convins însă că până la urmă lucrurile vor intra pe un făgaș normal și 2021, măcar în partea a doua a anului să fie mai bun decât 2020“

Aurel Băra a mai afirmat, referitor la o altă uzină reșițeană, UCMR că se parcurg pașii normali pentru ieșirea acesteia din insolvență și își dorește din tot sufletul, ca fost UCMR-ist să fie pus pe calea cea dreaptă.

Dan AGACHE

Fost „UCMR-ist“ de profesie, inginerul Aurel Băra a reușit ceea ce nimeni nu mai spera: readucerea societății RRR Reșița Reductoare&Regenerabile pe linia de plutire, din punct de vedere economic. O fabrică cu tradiție în Reșița muncitorească, un nume care a făcut înconjurul lumii. Greu dar nu imposibil, pare să-și fi spus Aurel Băra, care a luat măsuri dure dar necesare, astfel încât a readus la viață o întreprindere reșițeană de valoare. În exclusivitate pentru Reper 24, directorul RRR încearcă o retrospectivă a ceea ce a însemnat anul 2020 pentru domnia sa și pentru fabrica de reductoare pe care o conduce:

„Din punct de vedere al societății, un an bun până la un moment dat, pentru că am reușit să scoatem societatea din insolvență, și aici mă refer la întreg colectivul Reșița Reductoare. Suntem în rândul societăților sănătoase din punct de vedere economic. Din punct de vedere al virusului, a fost un an prost; pe deoparte o situație care ridică mari probleme sanitare umanității, pe partea cealaltă ne-a prins nepregătiți pentru o astfel de situație. Toată lumea se pare că nu a fost pregătită pentru o astfel de pandemie“.

„Putem vorbi și de o situație economică grea, creată de boală, pentru că dacă la început nu am simțit situația ca fiind grea, în a doua parte a anului lucrurile au fost influențate negativ. Am simțit asta, iar finalul lui 2020 nu a fost tocmai ceea ce gândeam și speram noi la începutul acestui an. Cred că economic s-a resimțit acest virus, iar în primele 6 luni ale anului viitor lucrurile vor merge la fel de greu. Până la urmă, trăgând linie, a fost un an cu bune și cu rele. Partea rea, din punctul meu de vedere, a fost acest virus care, după ce că a luat mai multe vieți, a arătat încă odată că nu suntem pregătiți să facem față, din niciun punct de vedere unei asemenea situații. Cel mai rău mă doare când văd cât de dezbinați suntem noi ca societate; cât de puțină încredere există în autorități, pentru că în mare parte oamenii nu respectă sau respectă mai puțin sfaturile autorităților, ceea ce este un semn de neîncredere în acestea. Sperăm să depășim cu bine toate aceste obstacole scoase în calea noastră de viață, iar 2021 să fie un an mai bun, care să ne facă să uităm acest an 2020“ – a mai precizat Aurel Băra, directorul societății RRR, Reșița Reductoare&Regenerabile.

Dan AGACHE

Ministrul Marcel Vela a prezentat în cadrul unei vizite în județ, programul de guvernare propus de PNL, „Dezvoltăm România” axându-se pe câteva puncte esențiale din acest program și câteva detalii care au impact inclusiv în zona județului Caraș-Severin și a Banatului.

„În programul de guvernare pe zona economică sprijinim revenirea creșterii economice prin continuarea programelor din planul „Reclădim România”, în sensul că se vor amâna ratele bancare până la 1 iulie 2021, se acordă eșalonarea la plata obligațiilor fiscale pe o perioadă de 12 luni, se continuă acordarea de garanții de stat pentru credite cu dobândă subvenționată prin IMM Invest și EximBank în valoare de 30 de miliarde de lei, se asigură accesul la finanțări și lichidități pentru companii prin IMM Leasing IMM Factor, 5 miliarde de lei, se lansează noi produse de garantare pentru IMM-uri: Agroinvest, Cardu I.C Brătianu, Capital IMM și altele.

Sunt în același timp și programe de finanțare nerambursabile în atenția Guvernului, cum ar fi pentru mediul de afaceri, digitalizarea, inovare și turism, în valoare de 10 miliarde de euro, pentru perioada 2021-2027, implementarea programului de granturi pentru repornire în industriile ele mai afectate, cu alocare de 1,5 miliarde de euro, apel deschis în acest an.

Supra -contractarea contractelor pentru microîntreprinderile și IMM-ui prin POR, în implementare, cu un buget de 1,13 miliarde de euro.

Contractarea granturilor pentru inițiative antreprenoriale, inovative și digitalizarea companiilor cu un buget de 330 de milioane de euro, apel deschis în acest an și implementarea sprijinului pentru antreprenoriat rural și tineri fermieri, cu un buget de 300 de milioane de euro, apel deschis în 2020.

Sunt și schemele de ajutor de stat în atenția Guvernului Ludovic Orban, schema de ajutor de stat pentru investiții noi Greenfield, cu un buget anual de 1,5 miliarde de lei, schema de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională, cu un buget anual de 450 de miliarde de lei, schema de ajutor de stat pentru compensarea parțială a pierderilor înregistrate de companiile din HORECA și turism în 2020, față de veniturile din anul anterior, 2019. Schema de ajutor de stat pentru compensarea parțială a pierderilor pentru chiriașii centrelor comerciale care și-au suspendat activitatea în acest an, 160 de milioane de lei, schema de ajutor de stat pentru sectoarele cultural creative pentru susținerea activităților cultural artistice în perioada 2021-2022, în valoare de 100 milioane euro și schema de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice, unde au fost alocate încă 150 de milioane de euro pentru următorii 3 ani”, a declarat ministrul Marcel Vela, în cadrul unei conferințe care a avut loc la Reșița.

Lorena POENARU