500 de euro de persoană este prețul cerut de două călăuze din Siria pentru trecerea ilegală a migranților din Serbia în România, peste fluviul Dunărea. Cei doi sirieni sunt cercetați în stare de arest preventiv pentru 30 de zile, pentru trafic de migranți, după ce au fost depistați de polițiștii de frontieră din Caraș-Severin în timp ce transportau cu o barca mai multe persoane din Siria, Turcia şi Irak.

„Polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara au depistat și identificat, în cadrul unei acțiuni pe linia prevenirii și combaterii migrației ilegale desfășurate pe raza județului Caraș-Severin, doi cetățeni sirieni care au sprijinit opt cetățeni din Siria, Turcia și Irak în trecerea ilegală a frontierei cu barca peste fluviul Dunărea.

În data de 09.05.2021, polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Moldova Veche au desfășurat o acțiune specifică pe linia prevenirii și combaterii migrației ilegale în zona de competență.

Astfel, în jurul orei 03:00, aceștia au observat pe fluviul Dunărea, pe direcția km fluvial 1053, cu ajutorul aparaturii de supraveghere pe timp de noapte, o barcă  care se deplasa cu viteză dinspre apele teritoriale sârbești perpendicular pe linia de frontieră cu România. Ambarcațiunea a fost interceptată de un echipaj al poliției de frontieră pe malul românesc. Ca urmare a acțiunii, la malul Dunării au fost descoperiți opt cetățeni străini care au fost debarcați, iar în barca se aflau alți doi bărbați care intenționau să se întoarcă pe teritoriul sârb. Cei în cauză nu aveau documente de identitate asupra lor, drept pentru care au fost conduși la Sediul Sectorul Poliției de Frontieră pentru a fi identificați”, explică purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara, Mihaela Les.

În urma verificărilor, s-a stabilit că cei zece cetățeni străini sunt din Siria, Turcia și Irak, cu vârste cuprinse între 16 și 43 de ani. De asemenea, în cadrul cercetărilor s-a mai stabilit că doi dintre cetățenii sirieni, aveau rol de călăuze și intenționau să îi ajute pe ceilalți opt să treacă ilegal frontiera, cu scopul de a ajunge într-un stat din vestul Europei. Cei doi urmau să primească 500 euro pentru transportul fiecărui cetățean străin peste fluviul Dunărea.

În cauză, polițiștii de frontieră efectuează cercetări, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat. De asemenea, cei doi sirieni care au condus barca au fost prezentați instanței de judecată din cadrul Judecătoriei Caraș-Severin, care a admis propunerea de arestarea preventivă a acestora pentru o perioadă de 30 zile.

foto: politiadefrontiera.ro

Karina TINCUL

Advertorial: Fundația EUROLINK – Casa Europei, împreună cu profesorul Miroslav Tașcu-Stavre, expert în evaluarea politicilor de dezvoltare regională organizează o sesiune de lucru Empowering Banatul de Munte în data de 21.11.2020 în intervalul 11-16, la Moldova Nouă, cu suportul Asociației Dunărea Moldova Nouă.

Regiunea istorică Banat, în genere, dar mai ales zona Banatului Montan reprezintă, în sine, o mină de aur prin capitalul uman, capitalul natural și cultural-istoric pe care îl deține și care, până în prezent, a fost într-o prea mică măsură valorizat și promovat.

Cu atât  mai puțin în contextul racordării la resursele zonale în domeniul economiei montane, apartenența ei la Strategia Dunării, precum și la Rutele Culturale Europene, create de Consiliul Europei și Comisia Europeană.

În această nouă etapă, aparent marcată de numeroase vicisitudini și sfidări, noul Plan de Redresare UE, cât mai ales Pactul Ecologic European deschid nebănuite perspective privind regândirea procesului de integrare, valorificare, conform specializărilor inteligente deja desemnate, cât și cel de promovare a specificului său aparte, inclusiv din unghiul de vedere al reinventării turismului și a altor oportunități social-economice încă insuficient explorate.

Reuniunea de lucru cu principalii decidenți și factori interesați (autoritățile locale, antreprenori, asociații civice – stakeholderi) din regiune își propune să aprofundeze bazele cooperării locale în județul Caraș- Severin.

În acest sens, din perspectiva mai largă a autonomiei decizionale și financiare, referitoare la cheltuirea banilor europeni, Regiunea de Vest se va bucura începând de anul viitor de:

1. Pregătirea eficientă a proiectelor și a parteneriatelor public-private prin care se vor putea accesa sumele aferente zonei prin noul cadru financiar și prin creditele pe termen lung cu dobândă subvenționată ale Băncii Europene de Investiții, precum și a altor investitori publici sau privați.
2. Regândirea și reproiectarea strategică a dezvoltării și promovării turismului, în special turismul “alternativ” (cultural, gastronomic sau chiar experimental), alături de turismul de sănătate, îndeosebi în Clisura de Caraș, Banatul Montan sau zona balneo-climaterică Herculane, dar și în contextul transformării graduale în Destinație de Excelență a Ospitalității, conform criteriilor și recomandărilor promovate de CED – World Centre for Excellence of Destination, membru afiliat al Organizației Mondiale a Turismului.

III. Având în vedere parteneriatul deschis prin acordul cu Timișoara în cadrul programului

”Capitala Europeană a Culturii”, organizarea unei competiții de proiecte cultural-artistice,

transparente și cuprinzătoare, aptă să pună în valoare și obiectivele, tradițiile și resursele umane din Caraș-Severin.

După un scurt sumar tematic al discuției, din partea Catedrei Internaționale Onorifice „Jean Bart”, proiect fondat de Fundația EUROLINK-Casa Europei în parteneriat cu Academia Română (2012) și a gazdelor evenimentului, Asociația Dunărea Moldova Nouă (ADMN), va avea loc o dezbatere interactivă,desfășurată în sistem hibrid, live și online, preferabil prin modalitatea ”întrebări și răspunsuri”, profitând de prezența invitaților de onoare ai evenimentului.

În partea finală va fi lansat un document de tip Apel Deschis în sprijinul consolidării obiectivelor de cooperare și dialogului în cadrul ”Alianței Vestului”.

Miroslav Tașcu-Stavre, cadru universitar și expert în evaluarea politicilor de dezvoltare regională va prezenta o analiză  a strategiei de dezvoltare a județului Caraș-Severin și sugestiile de îmbunătățire a viitoarei strategii de dezvoltare în perioada 2021-2025.

Redacția 

Când vine vorba de turism, Banatul Montan, care se identifică în cea mai mare parte cu județul Caraș-Severin, are multe oferit, și ce moment poate fi mai potrivit să descoperim toate minunățiile acestui colț de țară decât acesta, în care călătoriile internaționale nu mai sunt la fel de sigure ca în urmă cu câteva luni (cel puțin pentru o perioadă). Reper 24 vă invită începând de astăzi să descoperim împreună sau să redescoperim frumusețea județului Caraș-Severin, tot acel potențial turistic despre care se vorbește de mulți ani și care sperăm noi va fi într-un final pus în valoare și apreciat așa cum merită.

Realizatorii Ghidului turistic Banatul Montan au împărțit județul Caraș-Severin în cinci mari zone de interes turistic, fiecare dintre acestea oferind turiștilor posibilitatea de a descoperi numeroase obiective turistice, locuri de o frumusețe deosebită, precum și trasee, de la cele pedestre, la cele cicloturistice.

• CLISURA DUNĂRII (care se întinde de-a lungul malului nordic al Dunării, în sudul Banatului. Regiunea, care se află pe teritoriile județelor Caraș-Severin și Mehedinți, cuprinde cel mai lung şi mai frumos defileu din Europa – Defileul Dunării (135 km).
• zona SEMENIC, cu Muntele Semenic, Văliug-Crivaia, Trei Ape şi Secu
• zona turistică AURORA BANATULUI considerată „perla” turismului din Banat, care cuprinde bijuterii turistice amplasate în triunghiul turistic Oravița-Anina-Bozovici, așa cum este Cascada Bigăr
• zona turistică SCORILO cu Muntele Mic şi Poiana Mărului, zonă în care poate fi găsit și singurul monument din lume închinat turismului – Monumentul Turismului de la Rusca-Montană (1937)
• Zona turistică BĂILE HERCULANE, considerată „emblema” turismului din Banat şi zona cea mai cunoscută atât prin staţiunea balneoclimaterică Băile Herculane, cât şi prin Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei

Astăzi ne îndreptăm atenția spre Clisura Dunării, una din cele mai spectaculoase regiuni din întreaga Românie, și care ar putea fi considerată practic „vestitoarea” turismului din Banat. Clisura Dunării  cuprinde cel mai lung şi mai frumos defileu din Europa – Defileul Dunării (135 km), de la Baziaş şi până la barajul lacului de acumulare Porţile de Fier (Gura Văii), construit în perioada 1964-1971, în zonă putând fi vizitate numeroase obiective, printre care Cazanele Dunării, chipul lui Decebal, mănăstirile Sfânta Ana și Mraconia, pesterile Ponicova și Veterani, cetatea Tricule sau satul lacustru de la Berzasca.

După ce îşi adună apele din 6 ţări (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia şi Serbia) şi trece prin 4 capitale (Viena, Bratislava, Budapesta şi Belgrad), dornic de a povesti tot ceea ce a văzut, fluviul Dunărea intră în ţară pe teritoriul judeţului Caraş-Severin, la Baziaş, şi parcurge 60 de km în judeţ la hotarul cu Serbia, pentru a-şi continua drumul prin Banatul Montan (120 km) spre Orşova, formând defileul care îi poartă numele, povestesc realizatorii Ghidului turistic Banatul Montan:

„Acest ţinut de un farmec aparte, delimitat la vest de râul Nera şi la est de râul Cerna, la Cazanele Dunării, este numit de localnici Clisura Dunării. Zona cuprinde cele două oraşe-port, Moldova Nouă şi Orşova, şi se întinde în vest până la punctul de trecere a frontierei România – Serbia, de la Naidăş. Moldova Nouă (10.000 locuitori la 270 m altitudine) este singurul oraș-port la Dunăre din județul Caraș-Severin. De aici se pot face excursii pe Clisura de Sus, de la Baziaș până la hotarul dintre județele Caraș-Severin și Mehedinți, în apropierea cataractei Greben. Orșova (10.000 locuitori, la 70-150 m altitudine) este oraș-port cu casele așezate în amfiteatru la vărsarea Cernei în Dunăre, la hotarul Banatului cu Oltenia, fiind cu adevărat poarta de intrare în «arcadia bănățeană», așa cum poate fi numită Clisura Dunării de la Cazane la Stânca Babacaia.

Din Orșova se pornesc călătoriile spre Cazanele Dunării, fie pe drumul ce șerpuiește Munții Almăjului, fie pe apă cu vaporul.

Întreaga Clisură de Jos a Dunării este fascinantă, iar zona Cazanelor Dunării a fost declarată monument unic al naturii în Europa. Apele fluviului au săpat în granit şi calcar acest spectaculos defileu cu bazine depresionare şi sectoare înguste care se succed.

În dreptul Munţilor Almăjului, în apropierea localităţii Dubova, sunt Cazanele Mari (3,8 km), unde lăţimea Dunării ajunge la 200-250 m, iar pereţii ce o străjuiesc depăşesc 200 m în înălţime. După Golful Dubova, Dunărea curge prin Cazanele Mici pe o lungime de 3,6 km, unde malurile se apropie la 150 m. Pe «Frumoasa Dunăre Galbenă» natura a creat, la confluența Dunării cu râul Nera, cea mai nouă microdeltă din Europa – Balta Nerei, iar mintea și mâinile iscusite ale omului au construit primul sat lacustru din România”.

Iar dacă încă nu v-ați convins că zona merită vizitată, aruncați o privire pe videoclipul realizat de cei de la Iron Gates Adventures, în care sunt trecute în revistă șapte obiective turistice spectaculoase din zona Clisurii:

Karina TINCUL

Șapte cetăţeni din Siria, Yemen şi Egipt, care intenţionau să intre ilegal în România, traversând fluviul Dunărea cu o barcă au fost descoperiți de poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Moldova Veche. Şi poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontiera Oraviţa au descoperit un cetăţean turc, care a încercat să treacă fraudulos frontiera din Serbia în România.

Ambarcațiunea cu cei șapte migranți a fost observată de polițiști cu cu ajutorul aparaturii de vedere pe timp de noapte, în jurul orei 02:30, venind dinspre malul sârbesc. Ambarcaţiunea a intrat în apele teritoriale româneşti, după care s-a  întors spre malul sârbesc.

„Imediat poliţiştii de frontieră au declanşat o acţiune specifică pe linia combaterii migraţiei ilegale şi a infracţionalităţii transfrontaliere în zona de competenţă, în urma căreia au depistat şi reţinut, la malul românesc al fluviului Dunărea, în apropierea localităţii Coronini, şapte cetăţeni străini.

Concomitent, au fost anunţate despre eveniment şi autorităţile de frontieră sârbe, care au comunicat faptul că au identificat ambarcaţiunea şi au reţinut doi bărbaţi, un cetăţean sirian şi unul palestinian.

Cei şapte cetăţeni străini au fost conduşi la sediul sectorului pentru identificare, ocazie cu care s-a stabilit că grupul era format din trei cetăţeni din Siria, doi din Yemen şi doi din Egipt şi au vârste cuprinse între 16 şi 45 de ani. În cadrul cercetărilor preliminare, persoanele au declarat că au trecut fluviul Dunărea cu o ambarcaţiune, ajutate de cele două persoane reţinute de autorităţile sârbe şi intenţionau să ajungă în Germania”, precizează subcomisar de poliţie Petre-Ionuţ Nicola, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara.

Polițiștii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat, iar în continuare cercetările sunt desfăşurate sub coordonare unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin.

În ceea ce îl privește pe cetățeanul turc, acesta a fost depistat în localitatea Ciudanoviţa de către lucrătorii din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Oraviţa. Bărbatul încerca să ajunge într-un stat din vestul Europei și nu deţinea documente valabile.

„În cauză a fost întocmită lucrare penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat, persoana în cauză fiind predată autorităţilor din Serbia prin Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa. Totodată, a fost instituită măsura nepermiterii intrării a cetăţeanului turc pe teritoriul României pe o perioadă de 5 ani”, precizează Petre-Ionuţ Nicola.

Karina TINCUL

O echipă a Spitalului Militar din Timișoara va fi prezentă la finalul acestei săptămâni în satul Sichevița din Caraș-Severin, unde va oferi consultații gratuite în cadrul caravanei medicale „Uniți sub Tricolor prin Sănătate”, un proiect prin care se dorește ajutarea persoanelor din zonele cu acces limitat la serviciile medicale.

O echipă medicală, formată din aproximativ 50 de medici, asistenți medicali și voluntari, vor oferi consultații gratuite persoanelor interesate, în următoarele specialități medicale: cardiologie, O.R.L., dermatologie, gastroenterologie, medicină internă, stomatologie, ortopedie, ginecologie.

Consultațiile gratuite vor avea loc sâmbătă, 3 noiembrie, în Căminul Cultural din Sichevița, între orele 11:00 şi 17:00.

De asemenea, o echipă medicală mobilă va oferi consultații la domiciliu, persoanelor imobilizate la pat din localitățile învecinate sau celor care  nu au posibilitatea de a se deplasa la sediul caravanei.

În plus, cu acest prilej reprezentanții Centrului de Primiri Urgențe din cadrul instituției vor prezenta celor interesați exerciții demonstrative de acordare a primului ajutor.

Buna organizare a caravanei medicale a fost realizată în cooperare cu Mitropolia Banatului şi Primăria comunei Sichevița.

Caravana medicală „Uniţi sub Tricolor prin Sănătate”, este un proiect aprobat de Ministerul Apărării Naţionale și susținut de Direcția Medicală, ce se derulează pe întreaga durată a anului sărbătoririi Centenarului Marii Uniri.

foto: banatulmeu.ro

Karina TINCUL

Consiliul Judeţean Caraş-Severin este câştigătorul pentru anul 2017 a distincţiei regionale „Podul de Aur al Dunării”, acordat de Danube Business Forum pentru „realizările în crearea unui veritabil pod de cooperare”. Distincția i-a fost înmânată, marţi, preşedintelui forului județean Silviu Hurduzeu, de către directorul executiv al Danube Business Forum, Vlado Markanovic.

„Prin această distincţie aţi onorat, în fapt, judeţul Caraş-Severin. Împreună cu partenerii sârbi, Consiliul Judeţean a derulat zeci de proiecte, volumul financiar ridicându-se la câteva milioane de euro şi sunt convins că vor mai exista şi altele, pentru care au fost identificate noi domenii de colaborare. Ne dorim cu toţii o schimbare în bine a vieţii oamenilor, fie că sunt de o parte sau de alta a Dunării”, a declarat, cu acest prilej, preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Silviu Hurduzeu.

„Podul de Aur al Dunării” este o distincţie socială care se acordă instituţiilor şi persoanelor individuale deschise pentru toleranţă, pentru convieţuire exemplară, pentru mâna întinsă spre cooperare, pentru proiecte care leagă comunităţi, precum şi pentru dezvoltarea autonomiei locale din Regiunea Dunării.

Pe anul 2017, pe lângă preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, această distincţie a mai fost acordată vicepremierului Serbiei, Rasim Ljajic, oraşelor Subotiţa şi Pojarevaţ din Serbia, Osijek din Croaţia, Zvornik şi Bijeljina – Bosnia şi Herţegovina şi oraşului Budva din Muntenegru.

Sub patronajul Camerei de Comerţ a Serbiei, organizatorii Danube Business Forum sunt trustul de presă Media Invent din Novi Sad şi Institutul Regiunilor Europene din Salzburg. Forumul reuneşte oameni de afaceri, personalităţi publice, diplomaţi şi politicieni din 14 ţări din Regiunea Dunării, care promovează procese integrative, mediul de afaceri şi susţin prosperitatea în regiune.

Diana RADU

Este memorabila scena din filmul Gladiator în care Marcus Aurelius îi spune lui Maximus: „Totuşi, tu nu ai fost niciodată la Roma. Nu ai văzut ce a devenit. Sunt pe moarte, Maximus. Iar când un om îşi simte sfârşitul aproape… vrea să creadă că viaţa lui a avut un scop. Ce va spune lumea despre mine în anii ce vor veni? Voi fi cunoscut ca filosof? Ca războinic? Ca tiran?… Sau voi fi împăratul care a restituit Romei adevărata ei identitate? A fost odată un vis numit Roma. Putea fi doar şoptit. Dacă nu îl şopteai, dispărea… aţât de fragil era. Şi mă tem că nu va rezista acestei iernii”. Aceasta este una dintre replicile care te fac să simți în fiecare celulă a ta sentimentul existenței tale și scopul tău pe acest pământ. Desigur, dacă dai vreo importanță acestui aspect. Dacă ești un egoist sadea, cuvintele pline de tâlc și emoție, spuse de împăratul roman, trec pe lângă tine la fel ca și trenul printr-o gară cu peroanele goale și pline de frunzele ruginii căzute pe dalele imense de ciment. Dar cum ar fi, dacă ai simți adâncimea acestor cuvinte și ai retrăi cu aceeași intensitate, poate chiar mai mare, momentul, în viața de zi cu zi? Să pui mâna pe umărul unui erou, la fel cum Marcus Aurelius i-a pus mâna pe umăr lui Maximus, care îți provoacă o astfel de stare. Ei, uite, că am avut privilegiul să le simt pe amândouă!

Eroul meu, cel care m-a făcut să simt această emoție, este Avram Iancu, cel contemporan cu noi. Și am avut ocazia să-i privesc licărirea de bucurie când a călcat pe pământ românesc, după 57 de zile de înot pe cursul Dunării, fără echipament de protecție termică. Bucuria de a ajunge în țara sa de origine, bucuria de a-și revedea familia și momentul ăla unic, când trăiești periculos și vezi malul, știind că acolo îmbrățișarea copilului tău, a soției, are efect de vindecare totală a oboselii și alungarea temerilor care te încearcă, atunci adrenalina ajunge la cote aproape maxime. O îmbrățișare venită la timp e ca un anestezic ce-ți amorțește toate simțurile și gândurile negative. Dacă-n ADN-ul tău există sentimentul național, ca-n cazul eroului Marcus Aurelius, „riști” ca ceea ce exprimi după astfel de momente să nu fie vizibil pentru foarte multă lume. Și, da, Avram are-n compoziția sângelui său particulele necesare unui erou. Pentru că, după momentul îmbrățișării fiicei sale de doar câțiva anișori, eroul înotător ne-a șoptit tuturor bucuria demersului său. Din păcate, pentru cei care fac doar zgomot zi de zi în jurul nostru, acest murmur a fost neperceptibil pentru aceștia.

Citește și: Avram Iancu, temerarul înotător din Petroșani: „Privesc spre pământ românesc!”

Am aflat târziu, în seară, că visul lui Avram este România. O țară cu mult mai frumoasă decât cele șase pe care le-a străbătut înot pe cursul Dunării. Am avut câteva minute alături de mine un erou. Un erou care vrea să fie cunoscut ca fiind primul om din lume care a înotat pe cursul Dunării de la începuturile ei și până la vărsarea în Marea Neagră. Un erou ce s-a inspirat de cărțile printre care își petrece timpul la job, bibliotecar fiind. Abia aseară am înțeles de ce singura dorință a lui Ionel Bota era să fie într-o bibliotecă cu zeci de mii de cărți. Un erou căruia i-am strâns mâna și am simțit cât de mic sunt, deși, fizic, era invers. Dar, chiar și așa, m-am simțit mare deoarece am avut acest privilegiu și, ție, eroule, la fel cum ți-am zis personal aseară, îți spun și aici: Mă simt extrem de onorat că te-am întâlnit și că sunt contemporan cu tine, Avrame!

P.S. Să nu-l confundăm pe Avram cu Marcus Aurelius… El este Maximus! Celălalt rol poate fi atribuit oricăruia din noi…

John GAVRILESCU

Primăria Moldova Nouă și Asociația Dunărea Moldova Nouă derulează în această perioadă proiectul ”Ostrovul – oază de sănătate”, un proiect prin care se dorește  punerea în valoare a frumuseților naturale din Clisura Dunării. Proiectul are o valoare de 25.000 de euro și este finanțat de Rompetrol, prin programul ”Împreună pentru fiecare”. 

Ostrovul, o zonă umedă avifaunistica, situată în apele Dunării, în apropierea orașului Moldova Noua, reprezintă un punct de atracție ecoturistic deosebit, fiind o adevarată oază pentru o diversitate de peste 70 de specii de păsări aflate în timpul migrațiilor sezonale sau pentru cuibărit. Insula se afla în zona de protecție integrală, care cuprinde cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul ariilor naturale protejate, motiv pentru care aici sunt permise doar un anumit tip de activități, cum ar fi cele știintifice, educative sau de ecoturism.

Proiectul cuprinde în primul rând derularea unor activități de ecologizare a insulei, acțiuni ce vor fi derulate de rangerii Parcului Natural Portile de Fier, alături de elevi de la școlile din orașul Moldova Nouă și de la școala din satul Padina Matei, imediat ce va permite vremea, a precizat pentru Reper 24, președintele Asociației Dunărea Moldova Nouă, Corneliu Martin. Tot în cadrul proietului, au fost marcate traseele turistice existente și a fost amenajată o potecă tematice intitulate ”Movila lui Attila”. Conform unei legende, pe insula Ostrov ar fi fost înmormântat împăratul hunilor, Attila, movila formată de pământul pus peste mormânt fiind vizibil de la mare distanță. În dreptul acestei movile vor fi montate și două panouri solare care se asigure iluminatul pe timp de noapte.

Amenajările realizate în zona Ostrov – Moldova Veche au fost prezentate recent în cadrul unei seminar derulat la sediul Primăriei Moldova Nouă. Cu aceeași ocazie s-a discutat și despre găsirea unor soluții de stopare a poluării insulei cu praf de steril de pe iazul Boșneag. La seminar au participat, printre alții, reprezentanți ai Agenției de Protecție a Mediului Caraș-Severin, ai Gărzii de Mediu, ai Parcului Natural Porțile de Fier și ai Poliției de Frontieră Moldova Nouă.

Karina TINCUL

O amplă anchetă a fost pornită în cazul barjei scufundate în urmă cu câteva zile în apropierea portului Moldova Veche. Reprezentanții Parchetului de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă au constituit un dosar în care se efectuează cercetări fiind începută urmărirea penală cu privire la fapta de distrugere sau avariere a unei nave ori a încărcăturii acesteia. 

“Din primele cercetări a rezultat faptul că, în data de 11 februarie 2015, în apele fluviului Dunărea, în apropierea Portului Moldova Veche, s-a scufundat un şlep având la bord o încărcătură de 847,9 tone de fertilizator ambalat în saci – folie de plastic, protejaţi cu saci de rafie”, se arată într-un comunicatul de presă al Ministerului Public.

Din verificările efectuate de către organele abilitate, până la acest moment, nu s-au constatat urme de poluare a apei, desfăşurându-se operaţiuni de recuperare a încărcăturii, se mai precizează în comunicat.

Barja, încărcată cu sute de tone de substanță de tip îngrășământ NPK (compoziție de azot, fosfor și potasiu), utilizat în agricultură, făcea parte dintr-un convoi format din trei barje și se deplasa dinspre Vukovar (Croația) spre Moldova Veche. Conform primelor informații, încărcătura barjei scufundate ar fi ambalată integral în saci cu folie dublă de polietilenă (insolubili în apă) și rafie, posibilele efecte asupra ecosistemului fluviului Dunărea sau asupra calității apei fiind reduse. Cu toate acestea, calitatea apei Dunării este monitorizată în permanență de specialiști.

Citiți și Peste 800 de tone de îngrășământ s-au scufundat la Moldova Nouă!

Karina TINCUL

Organizatorii, Uniunea Sârbilor din România și Primăria Moldova Nouă se așteaptă și anul acesta la o participare numeroasă, mai ales având în vedere că se pot lăuda cu cel mai mare ceaun din Banat, de 500 de litri. Invitatul special al Ceaunului de aur este Uica Mihai, cel care va înmâna și premiile celor mai pricepuți bucătari.

Aceștia își vor putea prepara ciorba între orele 16:00 și 19:00, dar evenimentul va începe de la ora 10:00 cu o competiție sportivă. sunt programate meciuri de fotbal, la care vor participa echipe din: Svinița, Liubcova, Radimna, Măcești, Belobreșca, Socol, Zlatița, Biserica Albă (Serbia) și bineînțeles din Moldova Nouă, ne-a informat Adrian Moiseș, președintele Uniunii Sârbilor din Caraș-Severin și vice-primarul orașului Moldova Nouă.

De la ora 18:30 va avea loc parada portului popular, în cadrul căreia își vor etata costumele și tradițiile formații și ansambluri din Svinița, Liubcova, Stancevo, Radimna, Socol, Biserica Albă și Moldova Nouă.

Deși inițial, Ceaunul de aur s-a dorit a fi o sărbătoare pentru sârbii din zonă Clisurii, de anul acesta organizatorii și-au propus să promoveze evenimentul cât mai mult. ”Pe viitor ne dorim ca Ceaunul de aur să nu mai fie un concurs zonal ci să devină un eveniment național, prin care să promovăm Dunărea și Clisura”, a mai declarat pentru Reper 24, Adrian Moiseș.

Karina TINCUL