Ultima lucrare a regretatului profesor Dumitru Țeicu, „Ilidia. Un centru de putere din secolele XII-XV” a fost lansată astăzi la Muzeul Banatului Montan din Reșița, instituție pe care a condus-o timp de aproape 3 decenii. Evenimentul s-a derulat în prezența directorului interimar al muzeului reșițean, Flavius Bozu, a subprefectului Cătălin Hogea, a directorului interimar de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, Ioan Benga, a unor profesori universitari și foști colegi ai lui Dumitru Țeicu, veniți din Timișoara, Cluj-Napoca sau Sibiu.

„Cartea este importantă deoarece arată un centru voievodal extrem de important pentru organizarea politică din Banatul Montan. Sigur că au mai fost în Banat astfel de centre, unul chiar în Reșița, se pare, dar centrul de la Ilidia este foarte important pentru că păstrează mai multe rânduri de incinte, păstrează mai multe biserici și se pot vedea câteva sute de ani destul de fragili reprezentanți în istorie. Este perioada de început a mileniului al doilea, când sunt tot felul de mișcări de populații, izvoarele scrise sunt mai firave, tocmai de aceea cercetarea este extrem de importantă și această sinteză va lăsa urme în istoriografia românească a evului mediu. Din păcate, Dumitru ne-a părăsit, dar prin această carte rămâne alături de noi”, a precizat cu acest prilej Sabin Luca, directorul Muzeului Brukenthal din Sibiu, cel care a rememorat și momentul în care l-a întâlnit pentru prima dată pe Dumitru Țeicu, chiar la Ilidia, în anul 1979, pe vremea în care el era student, iar fostul directorul al Muzeului Banatului Montan efectua deja săpături în situl arheologic din satul său natal.

Volumul „Ilidia. Un centru de putere din secolele XII-XV” este bilingv, traducerea în engleză fiind realizată de Ada Cruceanu, cea care, după ce propus un moment de reculegere în memoria lui Dumitru Țeicu, a vorbit cu emoție de colaborarea cu profesorul și arheologul cărășean. După cum singură sublinia, de data aceasta nu a vorbit în calitate de specialist ci de simplu iubitor de istorie, arătând că volumul este alcătuit din studiile adunate de autor pe parcursul a aproximativ 20 de ani, în urma a trei campanii de săpături efectuate la Ilidia.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157695713808655″]

„Prezenta lucrare a regretatului nostru coleg, Mitruț Țeicu, aduce în discuție un sit arheologic extrem de drag și apropiat sufletește lui, a cărui studiere, din motive obiective dar și subiective, a lăsat-o mereu în așteptare, din credința că vor putea apare noi dovezi arheologice care să facă informația precară și puțin concludentă sub unele aspecte mai riguroasă și fermă istoricește.

Ilidia reprezintă din punct de vedere cronologic începuturile prestației profesionale a lui Mitruț și demonstrează apropierea sufletească de locul respectiv. Demersul științific al autorului s-a dovedit acum unul care a demonstrat virtuozitatea scrisului istoric al autorului și mai ales, dacă mai era nevoie, pregătirea profesională în domeniu, recunoscută pe plan național, dar poate mai puțin local, cum se întâmplă de obicei.

Ca atare, lucrarea Ilidia, un centru de putere din secolele XII-XV, reprezintă o restitutio, o reevaluare a unor cercetări efectuate cu mulți ani în urmă, parțial publicate sub forma unor rapoarte, rămase în mare parte necunoscute, cu documentații pierdute, la fel și cu inventarul descoperirilor. O situație extrem de dificilă pe care a avut-o în fața sa Dumitru Țeicu în momentul abordării reconstituirii de față”, a precizat la rândul ei profesorul universitar Doina Benea, director al Centrului de Studii de Istorie şi Arheologie „Constantin Daicoviciu” al Universităţii de Vest din Timişoara.

Născut în 26 ianuarie 1954 în satul Ilidia, județul Caraș-Severin, Dumitru Țeicu a absolvit cursurile Facultății de Istorie și filosofie din cadrul universității Babeș-Bolyai, obținând titlul de doctor în istorie la aceiași  instituție. Din anul 1990 a fost la conducerea Muzeului Banatului Montan, făcând cunoscută activitatea acestuia în țară și străinătate. Și-a legat numele de istoria medievală a Banatului, în special de arheologia locurilor sacre, conducând săpături în numeroase și importante situri ale Banatului. În amintirea lui Dumitru Țeicu, fostul inspector școlar general Ioan Benga a propus, cu ocazia lansării ultimelei sale cărți, ca o școală din Reșița sau Caraș-Severin să poarte numele său.

Karina TINCUL

Muzeul Banatului Montan din Reșița va găzdui luni lansarea postum a volumului „Ilidia. Un centru de putere din secolele XII-XV”, scris de fostul director al instituției, profesorul Dumitru Țeicu, trecut la cele veșnice în urmă cu o lună de zile.

Născut în 26 ianuarie 1954 în satul Ilidia, județul Caraș-Severin, Dumitru Țeicu a absolvit cursurile Facultății de Istorie și filosofie din cadrul universității Babeș-Bolyai, obținând titlul de doctor în istorie la aceiași  instituție. Din anul 1990 a fost la conducerea Muzeului Banatului Montan, făcând cunoscută activitatea acestuia în țară și străinătate. Și-a legat numele de istoria medievală a Banatului, în special de arheologia locurilor sacre, conducând săpături în numeroase și importante situri ale Banatului.

„Despre această carte, ultima apărută, scrisă cu mare drag dar și cu mare suferință, Dumitru Țeicu spunea: Singulară în peisajul arheologiei medievale din Banat, cercetarea de la Ilidia poate oferi repere și într-un discurs istoriografic marcat de condițiile cercetării derulate cu jumătate de secol în urmă”, informează purtătorul de cuvânt al Muzeului, Livia Magina.

Evenimentul este programat la sediul Muzeului Banatului Montan Reşiţa, luni, 16 aprilei, de la ora 12:00.

Karina TINCUL

Muzeul Banatului Montan din Reșița are o nouă conducere. Funcția de director, rămasă vacantă după decesul profesorului Dumitru Țeicu, va fi ocupată de Flavius Bozu, cel care ocupa până acum funcția de director al Casei de Cultură a Studenților din Reșița.

Bozu a fost numit director interimar la muzeul reșițean și are sarcina de a organiza concursul pentru ocuparea funcției în următoarele trei luni de zile. Acesta a precizat încă de pe acum că are intenția de a participa la concurs și de a-și pune în practică planul managerial.

„Este momentul pentru o nouă viziune la Muzeul Banatului Montan din Reșița”, a declarat Flavius Bozu, pentru Reper 24.

„Trecând peste partea administrativă care mi-a fost încredințată, viziunea mea constă în readucerea muzeului, nu neapărat pe linia de plutire, ci să ajungă iarăși să își îndeplinească cele patru funcții principale ale oricărui muzeu: cercetare, conservare, evidență și partea de școală.

Partea de cercetare s-a desfășurat cu brio până acum. La partea de școală iarăși și-a făcut treaba muzeul, iar în ultima vreme profesorii au înțeles că muzeul este o unealtă spre a-i ajuta pe copii să înțeleagă mai bine istoria noastră locală. Iar în ceea ce privește celelalte două aspecte, aici intervine viziunea mea și intenția mea de a valorifica mai mult decât până acum partea de patrimoniu și ce înseamnă istoricul local, prin expoziții, în principal o expoziție permanentă, pentru că muzeul de ani buni de zile nu a mai are o asemenea expoziție, dar și expoziții temporare, expoziții itinerante cu care să mergem prin țară, să aducem expoziții care să atragă mai mulți vizitatori”, a mai adăugat Flavius Bozu.

Muzeul Banatului Montan din Reșița a fost condus timp de 28 de ani de către Dumitru Țeicu, cel care și-a legat numele de istoria medievală a Banatului, în special de arheologia locurilor sacre, conducând săpături în cele mai importante situri ale Banatului de munte.

Karina TINCUL

Consilierii județeni cărășeni s-au reunit astăzi în ședința ordinară pe luna martie, o ședință scurtă și destul de anostă, fără proiecte de hotărâre care să stârnească patimi sau discuții aprinse, cum s-a mai întâmplat în trecut.

Întâlnirea a început solemn cu asumarea de către aleșii județeni a declarației de unire a României cu Republica Moldova și cu păstrarea unui moment de reculegere în memoria fostului director al Muzeului Banatului Montan din Reșița, Dumitru Țeicu precum și a primului președinte al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Karl Ludwig Lupșiasca (decedat ieri).

„Am venit în întâmpinarea doleanțelor unor primari din Republica Moldova, care au adoptat al nivelul Consiliilor Locale declarații de unire. Și Consiliul Județean Caraș-Severin a adoptat, prin consens, având acceptul tuturor consilierilor prezenți la ședință, această declarație de unire a României cu Republica Moldova”, a precizat președintele forului județean, Silviu Hurduzeu.

Odată intrați în ordinea de zi, consilierii județeni au trecut repede prin cele 19 proiecte pe care le-au avut în mape, în general mici rectificări de buget, schimbări de organigramă, darea în administrare a unor spații către Inspectoratul pentru Situații de Urgență și către Centrul Județean de Resurse și de Asistență Educațională Caraș-Severin, neexercitarea de către CJ a dreptului de preempțiune la vânzarea unor imobile.

A fost revocată o hotărâre adoptată luna trecută cu privire la aprobarea actului constitutiv și al statului Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Intercom Deșeuri Caraș-Severin și s-a aprobat încheierea unui acord de parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean pentru organizarea și desfășurarea etapei naționale a olimpiadei din aria curriculară „Tehnologii”.

În regim de urgență au fost introduse trei proiecte de hotărâre cu privire la societatea Aquacaraș. Cel mai important dintre acestea se referea la modificarea unei hotărâri anterioare prin care se aproba garantarea unei finanțări rambursabile contractate de către compania de apă și canal, în sensul că suma pentru care forul județean oferea garanție a scăzut de la 26.760.407 lei la 23.300.000 de lei, atât cât a reușit Aquacarașul să ia împrumut de la Banca Raiffeisen.

După ce toate proiectele au fost votate practic la foc automat, s-a trecut la punctul diverse, unde liberalii au adus în discuție solicitarea Primăriei Reșiței de a prelua în administrare căminul pentru persoane vârstnice și fosta unitate militară. Președintele Hurduzeu nu a dorit însă să intre în detalii, afirmând că va discuta despre subiect cu primarul Ioan Popa.

Karina TINCUL

Cu regret anunţăm că profesor dr. Dumitru Ţeicu, directorul Muzeului Banatului Montan din Reşiţa, a trecut în lumină în urma unei grele suferinţe, duminică, 11 martie 2018.

Născut în 26 ianuarie 1954 în satul Ilidia, judeţul Caraş-Severin, a absolvit cursurile Facultăţii de Istorie şi Filosofie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, fiind apoi doctor în istorie al aceleiaşi instituţii, sub îndrumarea regretatului academician prof. dr. Nicolae Edroiu. Din anul 1990 a condus destinul muzeului reşiţean, făcând cunoscută în ţară şi peste hotare activitatea acestuia. Şi-a legat numele de istoria medievală a Banatului, în special de arheologia locurilor sacre, conducând săpături în cele mai importante situri ale Banatului de munte.

S-a implicat activ în viaţa ştiinţifică, fiind cunoscut pentru numeroasele studii şi cercetări de arheologie şi istorie medievală a Banatului. Profesor la universităţile din Oradea, Timişoara şi Reşiţa, a oferit îndrumare ştiinţifică în cadrul cursurilor de Istorie medievală precum şi în cadrul programelor de doctorat.

Ne exprimăm profundul regret pentru dispariţia sa şi transmitem condoleanţe familiei îndoliate!

Trupul neînsufleţit este depus la capela nr. 4 din cimitirul nr. 8 (str. Făgăraşului) iar slujba de înmormântare va avea loc marţi, 13 martie, ora 13.

Sit tibi terra levis! – transmit printr-un comunicat reprezentanții Muzeului Banatului Montan din Reșița.

Redacția publicației Reper 24 transmite condoleanțe familiei și colegilor de la Muzeul Banatului Montan din Reșița, la despărțirea definitivă de cel care a fost o personalitate a culturii cărășene, prof. dr. Dumitru Țeicu!

Sergiu TABAN