În marea zi de sărbătoare a Rusaliilor, după încheierea Sfintei Liturghii, în Căminul Cultural al localității Bolvașnița (județul Caraș-Severin) a avut loc o dublă lansare de carte, autor și coordonator fiind inginerul Constantin Liuba, fiu al satului. În prezența primarului localității, Petru Mihăilescu, care a deschis evenimentul, a profesorului Dumitru Jompan, a preotului paroh Mădălin-Gabriel Afilipoae, a preotului pensionar Lazăr Suciu (care a slujit peste 40 de ani în parohia Bolvașnița), a învățătorului pensionar Titus Dragomir, cetățenii comunei și invitații din întregul județ s-au bucurat de un eveniment cultural de excepție.

Prima carte lansată a fost Monografia Bolvașnița (ed. II) un volum consistent de 315 pagini care prezintă satul din perspectivă multiplă: istorică, culturală, religioasă, educațională, socială având un colectiv de autori: inginer Constantin Liuba, profesor Ion Hațegan (doctor în istorie), profesor Dumitru Jompan (doctor în muzicologie), preot Lazăr Suciu, medic Petru Cocarțeu, învățător Titus Dragomir și profesor Andreea Ambruș. Monografia, pe lângă aspectele istorice (prima atestare în anul 1376) prezintă elemente de etnografie și folclor (obiceiuri de iarnă-vară, costume populare), geologie, fauna, vegetația, istoria cultului baptist, viața socială-economică, școala, învățătorii, monumentul eroilor.

Cartea reprezintă un document cu profundă valoare istorică. Ea conține zeci de fotografii cu reprezentanți de seamă ai satului, cu satul de odinioară, hărți și schițe. În Căminul Cultural au fost prezenți reprezentanți ai comunității creștine ortodoxe, dar și baptiste, monografia satului fiind distribuită gratuit doritorilor, cheltuielile de tipar fiind susținute de fii satului unii dintre aceștia locuind pe continentul Americii de Nord, familia Cocârţeu Petru, Moise Tudor.

Cea de-a doua carte prezentată a fost Desculț prin otava livezilor. Amintiri, tradiții, simboluri (175 de pagini). Publicată la aceeași editură Gheorghe Magas din Reșița, prezintă în fiecare capitol o serie de simboluri explicate științific și împletite cu povești de odinioară: sălașul, lupul, cămașa, șarpele, pasărea, sărbătoarea (Sangeorz, Sănvăsaiul, Zimții, Sfinții 40 de Mucenici), soarele sau jocurile copilăriei. Vreme de peste 600 de ani, satul și-a păstrat locul existenței sale fizice și geografice, și-a păstrat limba romană și și-a păstrat credința creștină, obiceiurile culturii ca pe un făclier luminos de izbândă, cutezanță și împlinire.

Autorul, inginerul Constantin Liuba, pregătește un nou volum dedicat martirilor din același sat victime ale primului și celui de-al doilea război mondial, un document care va avea la bază manuscrise din arhivele de la Viena.

Dan AGACHE

Consiliul Județean Caraș-Severin, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin în colaborare cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, filiala Caraș-Severin organizează astăzi, 16 decembrie 2020, ora 16:30, ora României, o conferință cu participare națională și internațională.

Evenimentul se va desfășura on line, pe meet și va fi susținut de domnul prof. dr. Dumitru Jompan. Titlul conferinței este „Colindăm, noi, colindăm – Cu colinda din Banatul de munte/Tradiții și obiceiuri de iarnă“.

Mai jos atașăm lista invitaților:

1. Emil Mateiaș, Cineclub Oțelu Roșu/Germania
2. prof. dr. Constantin Tufan-Stan, Lugoj
3. prof.univ.dr. Lucian Emil Roșca, Universitatea de Vest Timișoara
4. lect.drd. Iudit Călinescu, Catedra de limba și literatura română/Universitatea din Szeged, Ungaria
5. lect. univ. dr. Maria Șpan, Universitatea „Lucian Blaga“ Sibiu
6. etnolog drd. Smaranda Mureșan, Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud
7. prof. dr. Valentina Fiștea-Homescu, Colegiul Național „Diaconovici-Tietz“ Reșița
8. dr. Adrian Deheleanu, Muzeul Național al Banatului Timișoara
9. Mihaela Popescu, președinte Asociația „Agora for Life“, Gent, Belgia
10. dr. etnolog Tudor Colac, cercetător științific al Academiei de Științe din Republica Moldova, fost director general Centrul Național de Conservare și Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial, Chișinău, Republica Moldova
11. prof. Adela Schindler, Colegiul Național „Mircea Eliade“ Reșița
12. drd. Mărioara Sfera, Vârșeț, Serbia
13. prof. Elena Stoica, fost director CJCPCT Vâlcea
14. Amalia Boari, șef serviciu Cercetare-valorificare CJCPCT Vâlcea
15. drd. Ioan Valentin, consilier asistent Serviciul Județean Bacău al Arhivelor Naționale
16. Doru Dinu Glăvan, președinte UZPR/Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România
17. Prof.Pamfil Bilțiu, etnolog/folclorist, Baia Mare/Maramureș
18. Simion Novac, student la Royal Academy of Music și Tenor la Philharmonia Chorus Londra
19. Drd. Emanuel Bălan, Târgu Neamț
20. Prof. Mihaela Pavăl, Târgu Neamț/Humulești
21. dr.ing. Iacob Voia, Slatina Nera/Caraș-Severin
22. Dan Radosav, manager Muzeul Satului Bănățean Timișoara
23. prof.dr. Maria Hadiji, Muzeul Satului Bănățean Timișoara/MSB, șef secție expozițională MSB
24. prof. Cornelia Ciobanu, manager CJCPCT Botoșani
25. dr.ist. Lucian Lefter, consultant artistic CJCPCT Vaslui
26. etnolog Corina Isabella Csiszár, Centrul Judeţean pentru Conservarea Promovarea Culturii Tradiţionale „Liviu Borlan“ Maramureş
27. dr. Ana Hamat, Muzeul Banatului Montan Reșița
28. Zoe Fuicu, redactor muzical, Radio Timișoara
29. Carmen Neumann, muzeograf – Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș
30. dr. Mircea Cîmpeanu, Cluj-Napoca

Lorena POENARU

Corul din Finteușul Mare s-a aflat pentru o zi în comuna cărășeană Marga, un eveniment cultural de excepție, grație istoriei îndelungate corale pe care o are această grupare artistică, a cărei primă prezență publică scenică este legată în mod direct de Ziua Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, cea care a devenit peste timp ziua națională a României.

Inițiativa organizării unui spectacol al corului din Finteuș le-a aparținut primarului comunei Marga, Nicolae Beg și viceprimarului Domnose, la care și-a dat întregul suport și Consiliul Local din localitate. Evenimentul cultural i s-a potrivit ca o mănușă comunei Marga, recunoscută pentru numeroasele ediții reușite ale festivalului coral național „Timotei Popovici“ – fondat de profesorul-doctor Dumitru Jompan în pitorescul peisaj de pe Valea Bistrei încă din anul1982 dar și pentru celebrul cor al comunei „Mărgana“, readus în prim plan-ul discuțiilor de dirijorul Corului din Finteuș, profesorul Andrei Dragoș.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157666741169500″]

Desfășurătorul evenimentului a fost axat pe piese de factură patriotică iar cea de-a doua  parte a aparținut zonei folclorice pe care o reprezintă corul maramureșean.

Trebuie să menționăm și prezența primarului orașului Șomcuta Mare, av. Florin Talpoș, omul care acordă întregul său sprijin corului bărbătesc din Finteușul Mare, un sat aparținător acestui oraș, premiata mișcare corală fiind prinsă în bugetul cultural al acestei localități.

Vă invit să urmăriți în cele ce urmează Corul bărbătesc din Finteușul Mare prezent în frumoasa comună Marga, de pe Valea Bistrei, interpretând cântecul motivațional – patriotic „Treceți batalioane române Carpații!“

Surpriza pregătită de gazdele de la Marga a fost implicarea în eveniment a celui mai cunoscut interpret de folclor al Banatului, Petrică Moise, cel care a interpretat în acompaniamentul renumitului cor câteva piese mai puțin cunoscute, publicul primind cu satisfacție ineditul și poate unicul moment trăit în sala Căminului Cultural într-o zi frumoasă de aprilie 2016.

La Marga remarcăm o dorință reală de relansare a actului cultural reprezentat cu cinste vreme de decenii prin mișcare corală ce s-a înfiripat aici și la care au aderat cu trup, suflet și talentul lor nativ mărganii. Din păcate, satul bănățean nu mai oferă astăzi posibilitatea unor manifestări de amploarea celor din trecut, iar aceasta nu se datorează administrației locale, ci mai degrabă cauzate de lipsa resursei umane care ar trebui să producă firescul reviriment atât de dorit de primarul de Marga, Nicolae Beg și de cei care mai trăiesc și astăzi nostalgia „Mărgana“, corul înfiinţat în această localitate încă din anul 1902, atunci când destinele lui muzicale au fost luate în mâini de învăţătorul Iosif Olariu, adus la apogeu decenii mai târziu de acelaşi recunoscut profesor Dumitru Jompan, a cărui valoare în cadrul muzicii corale din Banat şi din ţară nu poate şi nu va putea fi pusă niciodată la îndoială.

La Marga cântecul n-a murit, ci să sperăm că a luat doar o pauză…

Sergiu TABAN