În vinerea Floriilor, Drumul Crucii, eveniment devenit tradițional, premergător în calendarul ortodox Paștelui, s-a desfășurat și anul acesta pe traseul de la Ciudanovița, unde a avut parte de foarte mulți participanți, printr-o organizare de care s-a îngrijit primarul comunei aflate într-o zonă pitorească, Constantin Nebunu. Înainte de a porni în procesiune, Preasfințitul Lucian a săvârșit o slujbă de pomenire în curtea Capelei „Nașterea Maicii Domnului” din Ciudanovița-Colonie pentru toți minerii care au lucrat în această zonă și au trecut la Domnul și pentru toți făuritorii Marii Uniri.

Alături de Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului și de Protopopul Reșiței, părintele Gheorghe Șuveți, credincioșii au pășit cu semerenie, ca într-o recapitulare de credință imperios necesară a ultimului drum al Mântuitorului. Au ținut să fie prezenți oameni de pe întregul cuprins al județului Caraș Severin, dar și din alte județe, în marea lor majoritate tineri și copii. Pelerinii au fost îndemnați de Preasfințitul Lucian să sporească în continuare în sfintele virtuți căci acestea sunt adevăratele flori cu care îl întâmpinăm pe Mântuitorul.

„Am fost datori fiecare ca în cele 40 de zile de post să dezrădăcinăm din sufletul nostru toate păcatele, fărădelegile și răutățile și cu multă stăruință și străduință să sădim sfintele virtuți ale desăvârșirii, care nu sunt altceva decât florile cu care Îl putem întâmpina pe Mântuitorul Iisus Hristos, care intră din nou în Ierusalim și în fiecare Ierusalim din lumea creștină, adică în fiecare biserică unde se săvârșește Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie. Dar cel mai important lucru este că Mântuitorul dorește să intre în primul rând și în mod special în inimile și sufletele noastre curate”, a spus Părintele Episcop.

În Săptămâna Floriilor, Preasfințitul Lucian a sfințit și ramuri de salcie, precum și mai multe stegulețe pe care mai apoi le-a împărțit credincioșilor prezenți pentru a le purta în mâini pe tot traseul. În continuare pornind de la sfântul locaș credincioșii alături de chiriarh au urcat spre locul numit de localnici „Dealul Golgota”. S-au alăturat credincioșilor din comună și pelerini din alte localități ale județului Caraș-Severin, precum și autorități locale.

Pe tot parcursul drumului Grupul psaltic „Ethos” al Episcopiei Caransebeșului a cântat pricesne bisericești, iar la fiecare dintre cele 14 cruci, care au fost montate până sus, s-a făcut un popas, Preasfinția Sa înălțând rugăciuni și citind evangheliile din Săptămâna Patimilor.

„Cu toții în unitate de credință, având crucea în inimile și sufletele noastre, dar și închinându-ne cu multă credință în fața sfintei și de viață făcătoarei Cruci pe care Hristos S-a Răstignit, am plecat în procesiunea devenită tradiție. Ne-am bucurat împreună cu sfinții care au bineplăcut lui Dumnezeu și ne-am rugat astăzi cu glas tare, dar și în taină pentru iertarea păcatelor noastre și pentru unitatea de credință a tuturor românilor, precum și pentru unitatea de neam”, a adăugat Părintele Episcop Lucian la final.

Procesiunea Drumul Crucii de la Ciudanovița  a ajuns la cea de-a 4 ediție și s-a încheiat după aproximativ patru ore de rugăciune și osteneală, iar toți cei prezenți au fost binecuvântați de către ierarh și din partea edilului comunei, Constantin Nebunu, au primit și o mică gustare.

Sergiu TABAN

Drumul Crucii, eveniment devenit tradițional, premergător în calendarul ortodox Paștelui, s-a desfășurat și anul acesta pe traseul din zona Ciudanovița, unde a avut parte de foarte mulți participanți, în raport cu evenimentul de anul trecut. S-a pășit cu credință și smerenie întru rememorarea ultimului drum făcut de Mântuitor, alături oameni de pe întregul cuprins al județului Caraș Severin, dar și din Timiș și Hunedoara, în marea lor majoritate tineri și copii.

O zi senină de primăvară în care Reper 24 s-a lăsat încurajat de credință, o zi mai aproape de vară iar o caracterizare a procesiunii, ar putea fi, după cum ne mărturisea și prietenul nostru Dorin Imbrescu, un continental bănățean de toată isprava „o pregătire de Paște, o (re) trăire a evenimentelor din Săptămâna Mare. O pregatire de Paște mai subtilă, dedicată sufletului și inimii“.
La cele 14 opriri s-au citit Evangheliile ce descriu patimile lui Hristos, cuprinse între judecata lui Pilat și punerea în mormânt a lui Isus. Ultima Evanghelie citită – identică celei citite la slujba de Înviere (ultima oprire, a 14-a) arată cum se termină cu adevărat Drumul Crucii. Prin Înviere, prin biruința asupra morții. În fapt esența credinței creștine.

Predica PS Lucian, episcopul Caransebeșului a fost una extrem de interesantă, fiind aleasă ca și temă aparenta contradicție dintre cuvintele apostolului „Dumnezeu nu acceptă sa fie batjocorit” și ceea ce s-a întâmplat pe Golgota.
Impresionant a fost și numărul mare de copii și naturalețea cu care aceștia s-au comportat pe tot parcursul procesiunii.

Zona Ciudanovița, la fel ca tot Banatul Montan, este beneficiara unei peisagistici care îți taie răsuflarea. În ciuda poveștilor despre radioactivitatea din zonă, tinerii din localitate sunt absolut normali (poate cu prea multă energie iar cei în vârstă (80 de ani și peste) se deplasau fără baston în partea din față a procesiunii.
Oamenii din Ciudanovița nu au resurse materiale mari. Dar au reușit să organizeze la finalul periplului de spirit și credință, o agapă în care fiecare a primit o porție de mâncare iar copii un pachet de Paște consistent.

În afara semnificației religioase limpezi pe care o relevă evenimentul de la Ciudanovița, acest pelerinaj mai demonstreaza și alte câteva lucruri.
O comunitate cu probleme poate face lucruri remarcabile cu resurse puține dar judicios administrate. Iar în plină perioada electorală, patimașă și spumoasă în spațiul românesc poți rămâne decent și a nu amesteca absolut deloc religia cu credința.

În Noul Testament exista o parabolă superbă cu bănuțul văduvei. La aceasta m-am gândit atunci când am participat la această procesiune organizată de o comunitate mică dar generoasă. Tot ce s-a întâmplat a fost organizat/plătit de cei ce nu au mult și făcut doar din convingerea sinceră că așa este bine.

Generozitatea, o inimă largă prin care se revarsă deopotrivă, credința și frumosul omului.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157665197926563″]

Sergiu TABAN

După cucerirea Ierusalimului de către cruciați în 1187, călugării franciscani au preluat această tradiție a bisericii ortodoxe locale și au adus-o în Europa. Mult timp parcurgerea simbolică a Drumului Crucii a fost limitată la bisericile franciscane. Ulterior, în secolele XV-XVII, aceasta a fost extinsă la toate bisericile catolice.
În lumea catolică au apărut Drumuri ale Crucii deosebit de elaborate , Calvariile din Normandia, Sacri Monti din Italia sau Calvariile din Polonia.

În  lumea ortodoxă acest ritual procesiune a fost limitat la Via Crucis din Ierusalim, târziu apărând și la zonele de interferență dintre lumea catolică și cea ortodoxă.

La noi în țară există celebrul Drum al Crucii de la Mânăstire Hodos Bodrog din Arad, cea mai veche mânăstire ortodoxă cu funcționare neîntreruptă din România . O notorietate mare o are și Drumul Crucii din Lupeni,Hunedoara.

În  Banatul de Munte sunt mai multe Via Crucis, spectaculoase fiind cele din Anina unde există trei trasee și, mai nou, Drumul Crucii de la Ciudanovița, cel care va fi parcurs mâine de enoriașii cărășeni. Alături de acestea se va alătura, de anul viitor, și cel de la mânăstirea Călugăra din Ciclova.

La Ciudanovița există chiar și un deal botezat Golgota, denumit astfel de către deținutii ce lucrau la exploatarea minieră. Procesiunea Drumului Crucii va începe mâine la ora 12, de la capela Nașterii Maicii Domnului din Ciudanovița, punctul de oprire fiind dealul Golgota din apropierea localității. Creștinii vor fi conduși până acolo de PS Lucian, Episcopul Caransebeșului.

În ritualul standard al Drumului Crucii se va face o procesiune cu 14 opriri, la fiecare citindu-se pasaje din Evangelie. Opririle marchează momentele dintre judecata lui Iisus de către Pilat și coborârea de pe cruce.

Evenimentul de mâine este organizat de Episcopia Caransebeșului, Protopopiatul Ortodox Român Reșița și Parohia Ortodoxă Ciudanovița, în parteneriat cu Asociația Munții Aninei.

Diana RADU