Comuna Bănia din Valea Almăjului beneficiază de o rețea de alimentare cu apă care funcționează, dar nu a fost încă recepționată. Cu toate acestea, vara, când sursa de apă care este de suprafață scade ca debit, există probleme cu alimentarea locuitorilor. Pentru a remedia această problemă primarul din Bănia Alexandru Albu, are soluții.

„Avem doar această alimentare cu apă a comunei Bănia, care s-a dovedit că nu face față în perioada de vară. Am fost la Compania Națională de Investiții, singura sursă de finanțare pentru mediul rural după ce programele PNDL nu mai primesc proiecte și am convenit să depunem proiecte atât pentru alimentarea cu apă cât și pentru canalizare. Vrem să facem câteva foraje de adâncime pentru comuna Bănia și să suplimentăm debitul și de asemenea să aducem apă și în localitatea Gârbovăț. Chiar astăzi, în ședința de Consiliu Local le voi propune colegilor mei spre aprobare studiul de fezabilitate, proiectul geotehnic, proiectul hidrotehnic precum și studiul topografic, pentru a definitiva proiectul și a-l depune la CNI pentru finanțare“, a declarat Alexandru Albu.

De asemenea, se află în lucru un al doilea proiect, cel de canalizare, atât pentru Bănia cât și pentru Gârbovăț: „Nu vom construi o stație de epurare pentru că m-am interesat și am aflat că stațiile acestea mici nu sunt viabile. Avem posibilitatea să ducem printr-un canal toate apele uzate la Bozovici, acolo unde au și o stație de epurare mai serioasă și există și o societate care se ocupă de sistemul de alimentare cu apă și canalizare. După ce le dăm în folosință, atât alimentarea cu apă cât și canalizarea trebuiesc predate unor firme de profil pentru exploatare și întreținere, iar comuna Bozovici are o astfel de societate. Transportul apelor menajere se poate face prin cădere liberă, fără a fi necesară pomparea lor. Vom ieși astfel mult mai ieftin și vom avea, sper eu, prioritate la aprobarea proiectelor și la finanțare“, a mai precizat primarul din Bănia.

Edilul a discutat cu omologul său din Eftimie Murgu și de o posibilă colaborare pentru un proiect care să unească cele două localități, prin asfaltarea unui drum vicinal, de 3 km, care ar scurta cu mai bine de 10 km distanța dintre Bănia și Eftimie Murgu. Acest proiect este în fază incipientă, dar există deschiderea celor doi primari în realizarea lui.

Dan AGACHE

Străzi pe care locuitorii nu au văzut niciodată asfalt, vor fi modernizate printr-un proiect depus de primăria din Ticvaniu Mare și aprobat spre finanțare prin PNDL2.

Strădania edilului Aurel Jivan se materializează în prezent, proiectul fiind deja în execuție, și vorbim aici de străzi laterale care nu au fost niciodată modernizate, unele dintre ele nici măcar pietruite.

„Am în execuție modernizarea de străzi în localitățile Ticvaniu Mare și Ticvaniu Mic, se lucrează cu o firmă din Timișoara, pe o suprafață de 5 km de străzi, trotuare. În proiect este prevăzut și accesul la clădiri, rigole și un pod, precum și podețele care intersectează drumurile”, a declarat primarul comunei Ticvaniu Mare, Aurel Jivan.

Dar pentru administrația locală din comuna situată la 16 km de Oravița lucrurile nu se opresc aici în privința asfaltării și modernizării străzilor. Alți 16 km de drum așteaptă să fie asfaltați, pentru a oferi locuitorilor condiții optime și civilizate.

„Am un SF (studiu de fezabilitate) cu toată documentația, doar să îl depun pe o sursă de finanțare pentru drumul comunal Ticvaniu Mare-Cârnecea, străzile din interiorul localității Cârnecea și străzile din interiorul localității Secășeni. E vorba de vreo 16 km de drum plus străzi lăturalnice, și totul este într-un singur proiect de modernizare. Asta înseamnă că tot ce e pământ, tot ce e asfalt vine din nou turnat. La Cârnecea am asfalt doar pe drumul comunal, care e praf, restul, străzile interioare, nu sunt asfaltate, deci vine totul asfaltat”, a mai declarat primarul din Ticvaniu Mare, Aurel Jivan.

Edilul se declară foarte mulțumit de faptul că Ministerul Dezvoltării Regionale i-a aprobat toate proiectele depuse până acum pe PNDL, finanțarea pentru modernizare străzilor în comuna Ticvaniu Mare ridicându-se la 5.118.801 lei.

Elena FRANȚ

În comuna Ramna, investițiile privind reabilitare și modernizarea infrastructurii se înmulțesc. Primarul Magdalena Ciurea consideră că reabilitarea drumurilor constituie o prioritate pentru locuitori și a inițiat în acest sens proiecte, printre care se numără și modernizarea unui drum comunal afectat de inundații.

„Astăzi am depus la Compania Națională de Investiții documentația pentru „Refacere și modernizare DC 87 calamitat Valeapai-Hotar Vermeș, comuna Ramna, jud. C-S. Drumul este pe o lungime de 3,6 km în intravilanul și extravilanul localității Valeapai și este foarte important pentru locuitorii din Valeapai, deoarece face legătura cu Vermeș-Buziaș și Timișoara. Îmi doresc ca lucrurile să meargă mult mai repede cu proiectarea și execuția lucrării”, a declarat primarul Magdalena Ciurea.

Un alt drum refăcut cu bani de la calamități este „Potopul”, care face legătura între dealul către Ramna și valea din Bărbosu. De asemenea, au fost făcute străzile comunale din localitatea Bărbosu.

Printre investițiile din comună se mai numără și pietruirea unui drum de acces care scurtează cu aproape 10 km distanța de la Ramna la Bărbosu.

Elena FRANȚ

O reabilitare importantă, pe un tronson de drum comunal traversat de almăjeni, este cea a Drumului Comunal DC 44, un drum care traversează comuna Bozovici către Lăpușnicu Mare și pe care primarul comunei Bozovici l-a vizat de mai multă vreme.

De această dată putem afirma concret că proiectul privind reabilitarea acestui tronson a fost semnat cu reprezentanții Ministerului Dezvoltării încă de anul trecut, fiind prins în cadrul proiectelor de dezvoltare locală PNDL 2, iar anul acesta a fost realizat proiectul tehnic.

„Totodată, ar trebui să menționez că lucrarea a fost urcată pe SEAP și urmează să fie contractat constructorul iar lucrurile vor intra în linie dreaptă. Proiectul are în vedere reabilitarea DC 44, dar și o serie de străzi din comuna Bozovici“, după cum afirmă primarul comunei Bozovici, Adrian Sergiu Stoicu.

Valoarea contractului ce are în vedere reabilitarea Drumului Comunal 44 și a unor străzi din Bozovici este de 7.771.694.

Pentru Bozovici și satul aparținător vor fi realizate, în viitorul nu foarte îndepărtat, o serie de proiecte menite să îmbunătățească traiul de zi cu zi al cetățeanului de aici. Pentru că zbaterea cu folos a unui primar, drumurile dus-întors din Almăj spre capitală și dialogurile deschise pe toate fronturile, fie parteneri din Serbia sau China, aduc într-un final și progres pentru comunitatea care te-a ales, conștient, în fruntea ei.

Sergiu TABAN 

Scandal de proporții în localitatea Soceni, acolo unde ieri, oamenii au decis să pună piciorul în prag în fața unei firme de exploatare de lemn care de mai bine de două săptămâni circulă în voie pe drumurile comunale proaspăt asfaltate.

Este vorba despre o societate privată din Fârliug, susține primarul Ioan Rusu, firmă care ar fi cumpărat mai mult parchete în zona satului Soceni și exploatează în voie, transportând tonele de lemn pe drumul comunal, același drum care abia în vară a fost reabilitat, după ce ani la rândul a fost bătaia de joc a mașinilor cu gabarit depășit.

Mai mult decât atât, societatea în cauză a ocupat abuziv un teren aflat în proprietatea comunei Ezeriș pentru a-și depozita materialul lemnos scos din pădure. Mai exact, au venit peste noapte, s-au instalat, și circulă în voie fără niciun fel de autorizație sau hârtie care să le permită acest lucru.

Pentru că tentativele de a discuta cu firma în cauză au eșuat, sătenii au decis să-și facă singuri dreptate, astfel că ieri au adus un utilaj cu care au săpat un șant pe drumul de acces al camioanelor de exploatare spre pădure, blocând astfel, cel puțin provizoriu, traficul greu.

La rândul lor, reprezentanții societății în cauză au chemat ieri poliția la locul în care sătenii săpau, în zadar însă.

„Cetățenii sunt revoltați și au decis să aducă un utilaj pentru a săpa un șant, astfel ca utilajele să nu mai poată ajunge pe drumul nostru. Este vorba despre o firmă privată din Fârliug care ar fi cumpărat un parchet la noi în zonă și de mai bine de o săptămână s-au instalat la Soceni, pe terenul nostru fără niciun fel de autorizație și circulă în fiecare noapte cu mașinile pline de lemne. Am fost personal acolo să le spun să plece dar nu au vrut să stea de vorbă cu noi. Ne-au luat la mișto și au continuat să taie și să care lemne”, explică primarul Ioan Rusu.

Dincolo de ilegalitățile care s-ar putea ascunde în spatele acestor tăieri, ce îi îngrijorează cel mai mult pe săteni, și automat pe autoritățile locale, este faptul că traficul acestor camioane încărcate cu material lemnos fac ravagii pe drumurile din localitate. Drumuri care nu de mult au fost asfaltate cu mari eforturi , după ce ani la rândul s-au aflat într-o stare deplorabilă….tot din cauza camioanelor cu gabarit depășit.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157675942852566″]

Pentru a face dreptate până la capăt, primarul Rusu are de gând ca astăzi să acționeze în instanță firma care a ocupat abuziv un teren și își face de cap prin Soceni.

„Nu se poate ca o comunitate să investească bani în drumuri comunale și străzi, care să fie apoi distruse de aceste mașini de tonaj depășit. Există drum forestier pe cealaltă parte de deal, să îl niveleze și să circule pe acolo. Nu ne mai jucăm, vom face plângere penală pentru abuz de proprietate publică”, adaugă edilul-șef.

Până în momentul de față, nici Poliția, nici Instituția Prefectului nu s-au sesizat cu privire la această situație care distruge drumuri și păduri, cele două susținând că au nevoie de o sesizare scrisă pentru a putea interveni.

Reamintim că Primăria Ezeriș a investit în vara acestui an o sumă de 450.000 de lei din bugetul local pentru reabilitarea unei suprafețe de 1,5 km de drum, suprafața devenită aproape impracticabilă din cauza mașinilor grele și care s-ar putea să ajungă din nou la degradare dacă exploatarea de lemn din zonă nu este oprită.

Alexandra JURCA

După amenajarea Transalpinei Banatului, a cărei deschidere a facilitat vizibil accesul turiștilor în zonele montane din Caraș-Severin, un nou drum este în curs de amenajare.

Nu la fel de spectaculos și cu o importanță mai redusă, noul traseu va fi practic un drum comunal care va deschide însă accesul turiștilor de pe DJ582 spre pârtia de schi de la Gărâna, amenajată în Dealul Cazarnului.

Noul drum este realizat din fonduri locale și va face mult mai ușor accesul spre noua atracție de iarnă din zonă, pornind din dreptul scenei din Poiana Lupului și trecând prin centrul satului Gărâna, ieșind apoi în dreptul casei parohiale a Bisericii Romano-catolice Sfânta Terezia de Avilla.

Odată amenajat, noul drum va scurta cu câțiva kilometri buni traseul spre pârtia din Gărâna.
Alexandra JURCA

Conflict deschis între primarii din Ezeriș și Tîrnova, Ioan Rusu și Petru Fara! Motivul: drumul comunal care leagă cele două localități. Cei doi edili nu reușesc cu nici un chip să cadă de acord în proprietatea cui se află respectivul tronson de drum, pentru descâlcirea problemei fiind nevoie de intervenția judecătorilor. 

DC 89 Soceni – Tîrnova are o lungime de aproximativ 7 km, din care 1,5 km se află într-o stare jalnică, localnicii rupându-și practic mașinile pe drumul plin de gropi. Primarul din Ezeriș susține că are la dispoziție fondurile pentru reabilitarea tronsonului, care pleacă chiar din centrul Soceniului. Pentru a putea accesa fondurile și realiza lucrările, Primăria Ezeriș s-a intabulat pe 3,5 km din drum, adică din Soceni până la limita cu UAT Tîrnova. Dar cum primarul din Tîrnova a reabilitat deja o porțiune din acestă porțiune, nu este cu nici un chip de acord ca Ezerișul să se intabuleze pe cei 3,5 km. De aici, a izbucnit cearta între cele două administrații.

„Dl primar Fara s-a dus și a înaintat înspre Instanță o cerere în care spune că o parte sau tot tronsonul de 7,2 km care leagă DN 58 la Soceni până în centrul comunei Tîrnova este în proprietatea comunei Tîrnova, lucru fals. Conform legislațiilor în vigoare, acest drum, până la limita UAT-ului Tîrnova este în proprietatea comunei Ezeriș.

Deci suntem în situația asta hilară pentru că la ora aceasta avem desemnat câștigătorul pentru cei 1,5 km, să-i asfaltăm, să-i modernizăm și nu se poate deoarece dl primar, inclusiv la CJ, la Urbanism, a lăsat o cerere, să nu se elibereze aviz favorabil în vederea eliberării unei autorizații pentru modernizarea acestui drum”, a explicat pentru Reper 24, primarul Ioan Rusu.

De cealaltă parte, și primarul din Tîrnova, Petru Fara susține că dreptatea este de partea lui și că DC 89 este în proprietatea comunei Tîrnova, așa că nu vede de ce ar lăsa ca administrația din Ezeriș să se intabuleze pe el. Mai ales având în vedere că o parte a drumului a fost deja reabilitată de Primăria Tîrnova:

„Drumul e făcut pe PNDL, în 2014 a demarat proiectul, am primit primii bani, iar în 2015, în septembrie s-au finalizat cei 6 km pe care i-am reabilitat prin proiect. Prin hotărâre de guvern, în patrimoniul Tîrnovei există explicit DC 89, în lungime de 7 km. Primarul din Ezeriș a făcut un proiect să reabiliteze 1,5 km din acest drum, pe intravilanul Soceniului, pe care s-a și intabulat. Noi nu am zis nimic, că dacă ne-am înțeles, am zis să îl las să facă, că circulăm și noi, circulă și ei, mai mult noi decât ei

Problema a apărut în momentul când s-a intabulat pe încă 2 km, pe UAT Ezeriș. Și ne-am trezit cu 2 km realizați, asfaltați de Tîrnova, dar intabulați de Ezeriș”, și-a expus punctul de vedere, Fara.

Ambii primari și-au expus punctele de vedere, dar nu au reușit să ajungă la nici un acord, drept urmare vor lăsa problema în mâna judecătorilor. Până când se va da însă soluția, cetățenii din Soceni și cei din Tîrnova vor fi în continuare nevoiți să se deplaseze pe un drum plin de gropi și de noroaie. Și asta în condițiile în care fondurile pentru reabilitare sunt disponibile.

Karina TINCUL