Atitudinea de astăzi a parlamentarilor din majoritatea guvernamentală este considerată de către deputatul Valeria Schelean ca o nouă lovitură de stat, de data aceasta față de ordinea constituțională din România, prin faptul că social-democrații nesocotesc în mod direct prevederile deciziei CCR despre Ordonanța Traseismului.

Mai mult, susține deputatul PNL, opoziția face acest lucru exact în cadrul procedurilor parlamentare care trebuie să pună de acord legea declarată neconstituțională cu observațiile Curții.

„Concret, în cadrul ședinței comune a Comisiei Juridice și a Comisiei de Administrație din Camera Deputaților, din data de 24 februarie, în care s-a discutat reexaminarea Legii de aprobare a Ordonanței Traseismului, parlamentarii majorității guvernamentale au propus două articole, dintre care unul prevede că legea este una de respingere a Ordonanței, iar al doilea, suprinzător, prevede că toate efectele pe care le-a produs Ordonanța neconstituțională se păstrează.

Cu alte cuvinte, PSD dorește respingerea Ordonanței Traseismului, dar, în același timp, vrea păstrarea efectelor migrației politice. Acest lucru reprezintă un paradox pe care nu-l pot explica juridic, dar îl pot explica politic prin temerea că, dacă va pierde consilierii locali, județeni, și primarii care au migrat, PSD va pierde controlul în teritoriu.

Dacă o asemenea lege va trece de Parlament, PNL va ataca, din nou, la Curtea Constituțională, textul de lege adoptat de către parlamentarii majorității PSD. În plus, consider că acest comportament politic nu poate fi tolerat și se impune de urgență demisia Guvernului Ponta, pentru că majoritatea care-l susține în Parlament terfelește democrația, Constituția și orice urmă de lege în România”, explică deputatul PNL, Valeria Schelean.

De asemenea, Valeria Schelean a ținut să reamintească celor social-democraților de prevederile Curții Constituționale nr. 761/2015, la pagina 17, care arată în felul următor.

„ (…) păstrarea calităţii de consilier local sau judeţean în ipoteza în care acesta nu mai aparţine partidului pe lista căruia a fost iniţial ales ar echivala cu convertirea respectivului mandat într-un mandat de independent sau aparţinând, eventual, altui partid politic în care consilierul s-a înscris ulterior. Or, în condiţiile actualului sistem electoral ce prevede scrutinul de listă pentru alegerea consilierilor locali şi judeţeni, această ipoteză nu poate fi acceptată, deoarece mandatul în exerciţiu, astfel continuat, nu mai corespunde voinţei iniţiale a electoratului, care a acordat votul său unui candidat în considerarea partidului pe care, la acel moment, acesta îl reprezenta”, și apoi la pagina 21: “ (…) sancţiunea pierderii mandatului, indiferent de modalitatea în care se pierde calitatea de membru de partid (demisie sau excludere), vizează numai consilierii locali şi judeţeni, aceştia fiind aleşi în cadrul unui scrutin de listă. Aşadar, votul exprimat de către corpul electoral a privit partidul politic, mai exact lista prezentată de acesta, nu şi candidaţii individuali, ceea ce a şi determinat configuraţia politică a consiliului local/ judeţean reflectată prin numărul de mandate obţinute de partidele politice. Astfel, soluţia legislativă cuprinsă în art.9 alin.(2) lit.h1) din Legea nr.393/2004 este o exigenţă ce rezultă direct din prevederile art.8 alin.(2) din Constituţie, o soluţie legislativă contrară – care să nu condiţioneze încetarea mandatului de consilier local sau judeţean de pierderea calităţii de membru de partid sau al organizaţiei minorităţii naţionale pe a cărei listă acesta a fost ales – putând fi acceptată doar în condiţiile modificării tipului de scrutin în cadrul căruia sunt aleşi consilierii locali sau judeţeni. În lipsa reglementării unui alt tip de scrutin, Curtea nu poate decât să constate, în cauza de faţă, încălcarea art.147 alin.(4) din Constituţie”.

Alexandra JURCA

Camera Deputaților a adoptat tacit o inițiativă legislativă a deputaţilor PDL Cezar Preda şi Gheorghe Udriște potrivit căreia aleşii locali, primarii, preşedinţii de consilii judeţene şi consilierii locali şi judeţeni nu vor putea ocupa aceste funcţii mai mult de două mandate succesive. 

For decizional pentru acest proiect este Senatul. În cazul în care va fi acesta va fi aprobat, mai mulți aleși din Caraș-Severin vor fi afectați, ei nemaiputând să candideze pentru un nou mandat. În această situație se află, printre alții, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Sorin Frunzăverde și primarii celor două municipii Reșița și Caransebeș: Mihai Stepanescu și Marcel Vela.

Sorin Frunzăverde: Această inițiativă este contrară legilor europene!

Reper 24 a aflat și părerea unor aleși local despre această inițiativă legislativă. Președintele Consilului Județean  Caraș-Severin, Sorin Frunzăverde este de părere că inițiativa este contrară legilor europene. ”Niciunde în lume nu există o asemenea prevedere legislativă. E adevărat că mandatele sunt limitate la nivel de președinție, de magistratură supremă în stat, dar nu la nivel de puteri locale sau de putere legislativă. Dar în România se poate întâmpla orice. Cred că restricția este contrară legilor europene, este inițiativa unor frustrați, a unor oameni care nu pot să acceadă în anumite funcții pe care și le doresc, dar nu este imposibil să prindă contur în România”, a declarat Frunzăverde pentru Reper 24. Întrebat ce ar face în cazul în care nu va mai putea candida pentru funcția de președinte de Consiliu Județean, Frunzăverde a răspuns scurt și la obiect: ”Am mai multe variante: să ajung senator, încă odată ministru sau poate prim-ministru”.

Primarul municipiului Caransebeș, Marcel Vela, aflat la al treilea mandat, este de părere că o astfel de lege ar fi abuzivă: ”Aprobarea acestei legi în mod tacit, mă face să cred că reprezentanții Camerei Deputaților au avut un interes să nu o dezbătută și analizeze în mod public. Sper ca în Senat să se motiveze serios o astfel de lege și să se respingă, sau dacă argumentele lor sunt serioase, legale și democratice să se extindă și la parlamentari. Părerea mea este că suveran este alegătorul și numai el decide cine și de ce să fie primar sau consilier local. În nici un caz un parlamentar care poate s-a plictisit în Parlament după vreo cinci mandate și poate ar dori la bătrânețe să se odihnească în vreo primărie deja pusă pe picioare de un primar gospodar, pe care nu îl poate bloca decât cu o lege abuzivă”, a declarat Vela, pentru Reper 24.

Indignat de această inițiativă s-a arătat și primarul localității Fârliug, Ioan Borduz, aflat și el la al treilea mandat, edilul declarând că i se pare abuziv ca după două mandate un primar să nu mai poată candida.

Matei Lupu, care a revenit la cârma orașului Moldova Nouă după o pauză de patru ani, în care funcția de primar a fost ocupată de Ion Chisăliță, este de părere că dacă se va aplica acest sistem ar trebui să se facă pentru toți aleșii, adică și pentru parlamentari. Lupu consideră că acestă inițiativă are avantaje și dezavantaje: ”Dacă ști că ai două mandate, la al doilea mandat poate oprești motoarele, asta e un inconvenient. Așa dacă ai posibilitatea să candidezi din nou, sigur că cauți să faci să rezolvi problemele, ca să mai prinzi un mandat. Pe altă parte sunt destul de mulți aleși care se plafonează”, a declarat Matei Lupu pentru Reper 24.

Un ales local care susține complet această inițiativă este primarul orașului Oțelu Roșu, Luca Mălăiescu: ”După două mandate la o primărie oricum te rodezi, obosești și nu mai ai același aplomb pe care îl ai după doi ani sau după patru ani. După 8 ani consider că este bine să lăsăm loc și altora care doresc să vină pentru că avem capacități în România, avem tineri pregătiți și sunt convins că sunt capabili să facă lucruri la fel de bune ca și noi”. Mălăiescu a mai precizat pentru Reper 24 că din câte știe același sistem se aplică și în Italia: ”Am constatat că după 2 mandate 90% din parlamentarii din Italia sunt foști primari, ceea ce ar fi un lucru foarte bun și pentru România, pentru că primarii după părerea mea au o experiență vastă, cunosc probeleme din teritoriu cu care se confruntă societatea românească la ora actuală și nu vreau să par răutăcios, dar constatăm cu toții că la ora actuală în Parlament sunt destui parlamentari care nu au ce căuta acolo și nu aduc nici un beneficiu României”.

De acord cu această inițiativă s-a declarat și primarul Bocșei, Eugen Cismăneanțu, edil aflat la primul mandat: ”Ai timp în doi ani de zile, în două mandate să arăți ce poți pentru comunitatea pe care o conduci. În două mandate cred că se poate ca un  primar care vrea să facă ceva pentru comunitate să își implementeze proiectele și în același timp cred că este bine să se lase loc și pentru alții”.

Iniţiatorii acestui proiect sunt de părere că după două mandate consecutive, aleşii locali construiesc în jurul lor un sistem politic şi instituţional local în care orice competiţie electorală locală reală devine imposibilă şi există situaţii concrete în care monopolul unei persoane sau a unui grup de persoane din jurul acesteia asupra resurselor unei comunităţi a dus la acuzaţiile de nepotism, conflict de interese sau corupţie.

Karina TINCUL