Turiștii care ajung la Anina după o plimbare pe Semmeringul Bănățean, dar și localnicii, au de acum înainte un obiectiv inedit de vizitat în fostul oraș minier. În așteptarea realizării Muzeului Mineritului, un proiect în care vor fi investiți peste 3 milioane de euro și la care lucrările sunt preconizate să înceapă înainte de finalul acestui an, un loc care merită și trebuie văzut de cei care ajung la Anina este Centrul Cultural Muzeistic, inaugurat astăzi de primarul Gheorghe Românu și situat în sediul fostei Primării din oraș. Un muzeu care merită vizitat nu doar de turiști, ci și de locuitorii din Anina, care pot retrăi astfel o pagină din istoria bogată a orașului ale cărui baze s-au pus în urmă cu câteva sute de ani, atunci când au sosit în zonă  primele familii de coloniști austrieci.

Locația noului muzeu nu a fost aleasă întâmplător, clădirea făcând parte din patrimoniul cultural național al orașului Anina. Imobilul a fost în trecut, până în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, locuința directorilor de la puțul de exploatare a cărbunelui aflat pe locul unde este construită actualmente Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena din oraș. Unul dintre directori a fost asasinat chiar în curtea actualului muzeu, în aprilie 1927, cu propriile arme de vânătoare, a povestit la momentul inaugurării, primarul Gheorghe Românu:

„În urmă cu trei ani am gândit un obiectiv mult mai măreț, acela de a transforma incinta puțului unu într-un monument al mineritului. Au trecut trei ani și de abia acum am reușit să scăpăm de birocrație și să intrăm în ultima sută de metri, să aflăm constructorul. De ce aveam nevoie de acest centru muzeistic? Pentru că sunt o mulțime de turiști care vin în oraș și până la construcția acelui monument al mineritului care va mai dura, acei turiști trebuie să aibă ceva de vizitat, mai ales ceva legat de istoria orașului care să cuprindă atât partea socială, cât și partea culturală. Anul trecut am reabilitat clădirea, monument istoric cultural și în ultimele șase luni am adunat tot felul de obiecte din care să rezulte viața socială a minierului venit acum 200 de ani pe tărâmurile acestei localități”.

O contribuție decisivă la realizarea muzeului de la Anina au avut-o Cristian Mosoroceanu și Adrian Drăgilă, doi colecționari pasionați care au pus la dispoziția autorităților locale o bună parte a exponatelor ce pot fi admirate aici. S-a încercat practic realizare unei legături între trecut și prezent, în camerele muzeului putând fi admirate de la exponate care amintesc de osemintele găsite în peștera cu oase, vechi de 40.000 de ani, la piese din perioada de glorie a exploatării miniere sau din perioada dictaturii comuniste.

„Am încercat, mai ales pentru generațiile tinere care nu au prins nici vremea comunismului și nu știu prea multe despre trecutul orașului, să salvăm câteva exponate, unele de mare valoare, altele unicat, altele din viața de zi cu zi. Am încercat cât de cât să diversificăm tematica acestui centru, trecând de la viața cotidiană de acasă, adică interioare de locuințe la meseriile pe care le aveau locuitorii din Anina în trecut, mineritul, uzinele siderurgice și produsele de acolo. Bineînțeles nu lipsește nici macheta căii ferate Anina-Oravița, care tot datorită cărbunelui de Anina a fost construită, și o valoroasă colecție de minerale și roci cu flori și faună și bineînțeles să nu îi uităm pe Ion și pe Vasile, cei care au pus Anina din nou pe harta zonelor de vizitat. Pentru mine cel puțin, sunt interesante piesele care se referă la anumite evenimente de mare importanță în viața orașului, cum au fost centenarele care s-au sărbătorit, diferitele jubilee, sfințirile drapelelor la siderurgiști, bastoanele de miner, de steiger și obersteiger”, a explicat colecționarul Cristian Mosoroceanu.

Inaugurarea muzeului s-a făcut într-un cadru restrâns, pentru a respecta măsurile de prevenire și combatere a răspândirii coronavirsului, despre importanța obiectivului muzeistic vorbind Doru Dinu Glăvan, președintele Uniunii Ziariștilor din România, care după cum mărturisea cunoaște și s-a îndrăgostit de Anina încă de acum 62 de ani:

„Zona este una excepțională, pentru turism în primul rând. L-am cunoscut pe domnul primar Românu încă din perioada primului mandat. Sper ca acest moment, inaugurarea acestui spațiu muzeistic și cultural să însemne într-adevăr un reviriment pentru oraș. Trăim momente grele la nivel mondial, dar cred că până la urmă omul sfințește locul. Cred în domnul Românu, îi cunosc planurile de dezvoltare a turismului și sper să se împlinească. Aveți o adevărată bogăție aici, sper să reușiți să faceți din Anina un punct turistic extraordinar”.

Inaugurarea muzeului a fost urmată de prezentarea cărții „Neajunsurile firii sau viziunea dogmatico-morală asupra păcatului”, semnată de preotul Alin Muntean, care anterior a ținut o slujbă de binecuvântare a noului obiectiv turistic, alături de preoții Horia Mailat și Martin Jäger.

Centrul Cultural Muzeistic va putea fi vizitat începând de săptămâna viitoare, în fiecare zi, de luni până duminică, între orele 10:00 și 16:00. Prețul unui bilet este de 10 lei pentru adulți și de 5 lei pentru copii.

Karina TINCUL

Filiala Uniunii Ziariștilor Profesioniști Ștefan Naciu din Caraș-Severin anunță reuniunea membrilor săi, pentru miercuri, 9 octombrie 2019, la ora 17:00, în salonul de protocol al restaurantului Capitol din Reșița.

Cu acest prilej se va vorbi despre recentele evenimente de la București – sărbătorirea centenarului UZPR și adunarea generală extraordinară a Uniunii. De asemenea, vor fi stabilite repere din activitatea Uniunii și a filialei din Caraș-Severin. Vor fi elogiate personalități ale jurnalismului profesionist.

„Reuniunea este deschisă tuturor jurnaliștilor din Caraș-Severin care doresc să afle amănunte despre singura uniune profesională a breslei, din țara noastră, de utilitate publică și de creație jurnalistică și publicistică”, informează reprezentanții Uniunii Ziariștilor Profesioniști din Caraș-Severin.

La întâlnire va fi prezent și președintele Uniunii, Doru Dinu Glăvan.

Diana RADU

Filiala Uniunii Ziariștilor Profesioniști din Români  „Ștefan Naciu” Caraș – Severin, în parteneriat cu Asociația Culturală Metarsis organizează evenimentul „Convorbiri jurnalistice”, joi, 11 aprilie 2019, la ora 16:30, manifestare care va avea în prim-planul ei personalități remarcabile ale presei bănățene din toate timpurile.

Manifestarea este dedicată împlinirii unui veac de existență a primei organizații de breaslă – Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România reîntregită. Sunt invitați membrii filialei și jurnaliști neafiliați la UZPR .

La eveniment va fi prezent și președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, dl. Doru Dinu GLĂVAN, cel care va prezenta rolul și contribuția acestei prestigioase organizații de breaslă în viața societății.

Diana RADU

Doru Dinu Glăvan a fost reales președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Glăvan va ocupa fotoliul de președinte al UZPR pentru următorii patru ani, el fiind votat în unanimitate de delegaţii celor peste 20 de Filiale şi Grupuri ale UZPR din ţară, care s-au reunit la finalul săptămânii trecute la Râmnnicu Vâlcea. 

Pentru următorii patru ani, noul Consiliu Director al UZPR va avea următoarea componenţă : Doru Dinu Glăvan – preşedinte, Adi Cristi şi Ion Petrescu – vicepreşedinţi, Benone Neagoe – secretar general, Gheorghe Frangulea – trezorier şi Mădălina Corina Diaconu, Adrian Fulea, Roxana Istudor, Gutiera Prodan, Emil Dreptate şi Mihai Junea – membri.

Doru Dinu Glăvan conduce Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, din anul 2012, el succedându-i în funcție lui Mihai Miron, cel care s-a aflat în fruntea UZPR-ului din anul 1996.

Diana RADU

În urma afirmațiilor făcute de fostul rector al UEM, Ion Vela, cu privire la impasul în care se află universitatea reșițeană în această perioadă, actuala conducere a UEM a considerat că e cazul ca gurile rele să fie puse la punct.

Ion Vela și Doru Dinu Glăvan militează pentru păstrarea identității UEM, în condițiile în care comunitatea academică a universității caută momentan soluții pentru fuziunea cu Universitatea de Vest din Timișoara.

O decizie considerată o dovadă clară de lașitate de cei doi „militanți” care au dus problema și pe masa ministrului Sorin Cîmpeanu.

În ciuda intervențiilor repetate, se pare că universitatea reșițeană se îndreaptă cu pași repezi spre fuziunea cu Timișoara. Mai exact, în data de 11 septembrie angajaţii Universităţii „Eftimie Murgu” din Reşiţa au hotărât, cu mare majoritate de voturi (98 de voturi „pentru” şi 30 „împotrivă”) începerea negocierilor de fuziune prin absorbţie cu Universitatea de Vest din Timişoara.

CITEȘTE ȘI: Ion Vela și Doru Dinu Glăvan vor să aducă ANAF-ul la porțile UEM! „Vrem o universitate curată, cu sau fără Doina Frunzăverde”

„Universitatea de Vest din Timişoara este, la ora actuală, o instituţie de învăţământ superior cunoscută şi recunoscută în ţară şi străinătate, care se bucură de un prestigiu de necontestat. Prin fuziunea cu Universitatea de Vest din Timişoara, cadrele didactice şi studenţii Universităţii Eftimie Murgu din Reşiţa au şansa de a deveni parte a elitei universitare româneşti, iar hotărârea Senatului UVT de începere a negocierilor în vederea fuzionării ne onorează în mod deosebit”, explică actuala conducere a UEM

Mai mult, rectorul Doina Frunzăverde are convingerea fermă că fuziunea cu Universitatea de Vest din Timişoara reprezintă în acest moment singura posibilitate de a putea conserva învăţământul superior la Reşiţa, în condiţiile în care învăţământul preuniversitar din judeţul Caraş-Severin nu mai poate susţine cu absolvenţi de bacalaureat universitatea regională.

„Menţionăm că părerile exprimate de doi colegi şi un fost cadru didactic universitar, pensionat de cinci ani, reprezintă numai opinii personale şi minoritare, pe care nu le împărtăşim. Aceste opinii personale nu au voie să aducă atingere imaginii celor două universităţi prietene şi să nesocotească în modul cel mai brutal voinţa democratic exprimată a comunităţii academice reşiţene”, a mai adăugat conducerea UEM, ca răspuns la afirmațiile susținute de fostul rector Ion Vela.

CITEȘTE ȘI: Profesorii universitari Vela, Piroi şi Răduca, la uşa ministrului Educaţiei! Vezi răspunsul lui Sorin Cîmpeanu!

Alexandra JURCA

În urma articolului apărut luni, după întâlnirea cu presa, organizată de profesorul Ioan Vela, la care a participat și Doru Dinu Glăvan, fondatorul societății civile Agora Cărășeană face următoarele observaţii :

„ Problema situaţiei Universităţii Eftimie Murgu din Reşiţa este, în prezent, una foarte delicată şi trebuie tratată cu responsabilitate, în cazul în care se doreşte găsirea celei mai bune soluţii ca ea să-şi păstreze identitatea locală. Tălmăcirea sau răstălmăcirea cuvintelor, a afirmaţiilor, opiniilor, în mod superficial, este o mare eroare, uneori dezonorantă.

În întâlnirea de luni (21.09.2015), de la ora prânzului, în scurtul meu discurs către lucrătorii din presa locală, regională, am afirmat că reprezint vocea unui grup de intelectuali, constituiţi într-o societate civilă, denumită „ Agora cărăşeană” care îşi propune să urmărească atent viaţa comunităţii, modul în care autorităţile publice îşi îndeplinesc îndatoririle şi că presa va fi solicitată să se alăture demersurilor care vizează funcţionarea unei societăţi normale,

Cu privire la subiectul despre universitate, am menţionat că societatea pe care o reprezint nu se asociază, aprioric, cu cineva anume, dar că doreşte să se găsească soluţia de salvarea a instituţiei, indiferent din care parte vine. Într-o declaraţie anterioară, dată în scris, remisă presei, am precizat < Credem în forţa colectivului universitar de a face, la nevoie, sacrificii de ordin material şi financiar, dar şi de ordin moral, pentru a se depăşi momentul critic. Susţinem toate demersurile în sensul eliminării deficienţelor şi a unei bune reorganizări a întregului management pentru a readuce instituţia la standardele de normalitate > .

Cunoscând poziţia unei părţi adverse actualului management, am menţionat că lucrurile bune nu se rezolvă cu patimă nemărginită, doar cu clamarea demisie, fără a avea soluţii viabile în acest sens, ceea ce, în intimitate, au recunoscut.

Nu am cerut un control ANAF la universitate, dar ştiind că a fost o asemenea solicitare , am afirmat că, dacă se va întâmpla acest lucru, vor fi clarificate chestiuni legate de modul în care au fost folosite sursele financiare. În acelaşi timp am spus că refuz să cred că Ministerul a dat Universităţii banii pentru întregul an 2015 şi aceştia au fost cheltuiţi în primul semestru, după cum au afirmat unele persoane.

Am reiterat opinia societăţii civile că actele imorale, de corupţie, constatate la Universitatea din Reşiţa, care nu sunt singulare în peisajul naţional, trebuie eradicate, prin activitatea autorităţilor competente şi eliminarea celor vinovaţi.

Am ţinut expres să solicit mai tinerilor jurnalişti din presa locală, pe baza experienţei mele profesionale îndelungate, să trateze cu maximă seriozitate, cu severitate, subiectul Universitatea, care este unul delicat, să interpreteze cu justeţe evenimentele, să aibă responsabilitatea interpretărilor, să devină fiecare, de ce nu, jurnalistul cetăţean, folosind cuvântul care zideşte. Nu cred, am mai spus la acea întâlnire, că presa locală ar putea fii mândră dacă Universitatea „ Eftimie Murgu ” s-ar desfiinţa sau şi-ar putea pierde identitatea.

M-am simţit obligat să fac aceste precizări pentru ca cititorii de la Reper 24 să înţeleagă poziţia mea, personală, dar şi a societăţii pe care o reprezint, cu privire la subiectul în discuţie, mulţumindu-i anticipat redactorului şef Sergiu Taban, pentru postarea acestui text alăturat celui din Actualitatea regională, de ieri”.

Poziția domnului Doru Dinu Glăvan în cadrul conferinței de presă susținute ieri:

Situația incertă din cadrul UEM îi ține ca pe jar pe reprezentanții societății civile Agora Cărășeană și pe profesorii care au bătut săptămâna trecută la ușile Ministerului Educației pentru salvarea identității universității reșițene.

Atât profesorul Ion Vela, fost rector al UEM, cât și Doru Dinu Glăvan, fondatorul Agorei Cărășene, au pus astăzi din nou piciorul în prag pentru a se face auziți.

Cei doi au cerut și de data aceasta, ca de altfel și săptămâna trecută în fața ministrului Sorin Cîmpeanu, analizarea corectă a situației cu care se confruntă UEM la ora actuală și găsirea unei soluții optime prin care unitatea de învățământ superior să rămână în picioare, independentă, fără fuziune sau asociere cu alte universități.

Mai mult, în contextul în care soluția găsită de conducerea UEM pentru scoaterea universității din impas este fuziunea prin absorbție cu Universitatea de Vest din Timișoara, Doru Dinu Glăvan susține că o astfel de decizie nu este altceva decât o dovadă clară de lașitate.

„Faptul că rectorul UEM a solicitat sprijinul Timișoarei, prin absorbție, este, din punctul meu de vedere, o dovadă de lașitate. Absorbția presupune ca UEM să se predea Universității de Vest din Timișoara”, susține Doru Dinu Glăvan.

„Vrem o universitate curată, cu sau fără Doina Frunzăverde!”

În intervenția sa la Minister, profesorul Ion Vela a solicitat ministrului o analiză din partea ANAF la Universitatea Eftimie Murgu din Reșița. Ideea este susținută și de reprezentantul Agorei Cărășene, ambii considerând că UEM are nevoie, înainte de orice fuziune, de o restructurare și de controale care să analizeze modul în care au fost gestionați până în prezent banii.

,,O măsură ar fi ca cei de la ANAF să vină într-un control să vadă care sunt motivele pentru care nu ajung banii și dacă sumele de până acum au fost cheltuite cu chibzuință. Dacă se face curățenie în cadrul UEM nu sunt motive ca aceasta să fie desființată. Vrem o universitate curată, cu sau fără Doina Frunzăverde”, explică Doru Dinu Glăvan.

Cum Ministerul nu-i poate solicita Agenției Naționale de Administrare Fiscală să intervină, a decis că va trimite o echipă de control care să analizeze situația universității reșițene.

„Am cerut să vină ANAF să constate dacă sunt nereguli la UEM, dar Ministerul nu are cum să solicite ANAF-ului să se sesizeze, tocmai de aceea ministrul ne-a asigurat că va trimite personal corpul de control al Ministerului, care va veni să constate dacă se poate vorbi sau nu de nereguli, dacă va fi vorba să se constate abateri, acest corp de control va cere Senatului înlocuirea conducerii”, menționează Ion Vela.

Alexandra JURCA

Decizia rectorului Doina Frunzăverde prin care Universitatea Eftimie Murgu din Reşiţa va deveni doar un Centru de Studii al Universităţii de Vest din Timişoara este considerată pripită şi întru totul contestată de preşedintele Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România şi fondatorul postului regional Radio Reşiţa, Doru Dinu Glăvan, cea mai cunoscută voce radiofonică din Banat din ultimele 5 decenii.

„Am fost pur şi simplu siderat la anunţul veştii că Universitatea din Reşiţa va ajunge un Centru de Studii al Universităţii de Vest, de altfel o unitate de învăţământ superior respectabilă. Dar cum se poate renunţa atât de uşor conducerea UEM-ului la identitatea pe care şi-a câştigat-o prin munca dedicată, aportul la cercetare şi inovare a unor generaţii de profesori şi studenţi produşi de această Şcoală Superioară? Cum să faci un asemenea gest de laşitate faţă de o întreagă comunitate care avea cu totul alte aşteptări de la facultatea reşiţeană? Cum să nu lupţi până la capăt, până la ultima picătură pentru păstrarea autonomiei acestei universităţi, îmi este greu, dacă nu imposibil să înţeleg. Înţeleg că situaţia pe care o traversează Universitatea Eftimie Murgu este una delicată, urmare a situaţiei neplăcute pe care a traversat-o recent, dar pentru asta nu trebuia să fie predată Timişoarei cea mai importantă unitate de învăţământ superior din Banatul Montan!

Trebuiau găsite fără pripă soluţii, făcută ordine în ograda proprie, o restructurare dacă era necesar, dar în nici un caz ceea ce s-a decis acum.

Consider o adevărată laşitate gestul conducerii UEM Reşiţa şi o dramă pentru comunitatea din Reşiţa şi Caraş-Severin soluţia prin care UEM Reşiţa a devenit centrul de studii al universităţii din Timişoara, cu efecte pe termen lung pentru învăţământul superior din Caraş-Severin“, a declarat în exclusivitate pentru Reper 24, Doru Dinu Glăvan, un apărător al cauzei reşiţenilor, membru fondator al Agorei Reşiţene, o voce a societăţii civile din municipiul de pe Bârzava.

Cu alte cuvinte, Doru Dinu Glăvan consideră că soluţia pe care a găsit-o la îndemână rectorul Doina Frunzăverde pentru salvarea Universităţii Eftimie Murgu din Reşiţa nu a fost în fapt decât o … disoluţie.

Sergiu TABAN

În cuvântul care a deschis conferința, Doru Dinu Glăvan a ținut să specifice că societatea civilă reșițeană, prin reprezentanții ei, trebuie să aibă o atitudine fermă față de curentul care se simte cu privire la atacul mediatic și nu numai, prin care este vizată Universitatea Eftimie Murgu din Reșița, în ansamblul ei și nu doar sectorial.

„Nu comentăm acțiunile DNA care au avut loc recent la Universitatea din Reșița. Justiția trebuie să își spună ultimul cuvânt iar noi să ne punem în slujba ei. Dar ne opunem ideii ca Universitatea Eftimie Murgu din Reșița să nu mai fie acreditată sau ca ea să fie desființată“, a declarat Glăvan, președintele UZP România.

Doru Dinu Glăvan a declarat că personal crede în forța actualului rector Doina Frunzăverde de a restabili climatul de normalitate la UEM Reșița dar a atras atenția că numai dezavuarea ingerințelor politice va putea conduce la relansarea universității reșițene.

Au fost constatate în ultima perioadă disfuncționalități la o serie de universități cu renume din țară. Dintre toate  UEM Reșița ar trebui desființată?? Să plătească cei care au greșit!

Vorbitorii au militat activ în expozeul lor pentru apărarea acestui simbol al educației de nivel superior din orașul Reșița, lucru absolut necesar pentru comunitatea de aici. Extrem de afectat de recentele articole defăimătoare apărute în presa națională, fostul rector al Universității Eftimie Murgu, Ion Vela, a făcut un apel pentru evaluarea in integrum a activității academice și universitare de la Reșița, a absolvenților acestei universități care astăzi sunt oameni cu care Reșița și Caraș-Severinul se pot mândri, amintind aici oameni de știință cutezători și rezultatele de excepție ale laboratoarelor de ingineri, profesori, juriști, economiști, manageri care conduc cu brio diverse afaceri, unități deconcentrate și chiar unități teritorial administrative în județul Caraș-Severin.

„Intervenția DGA-ului a fost una binevenită. Din păcate au urmat o seamă de aberații apărute în publicații locale și naționale. Între acestea, un articol îi aparține unui domn jurnalist Goțiu care clasează pe ultimul loc universitatea reșițeană din punct de vedere al transparenței. Aceasta în vreme ce Societatea Academică din România clasa UEM Reșița, în primăvara acestui an, pe un onorant locul 14 din cele 55 de universități evaluate! Cine deține adevărul? Are competență un jurnalist care a trecut în fugă pe la Universitatea Reșița să ceară desființarea sau ca UEM Reșița să nu fie acreditată în viitor?” – se întreabă fostul conducător universitar Ion Vela, cel care se confundă cu istoria de 44 de ani ai UEM Reșița. Peste 40 de ani de muncă asiduă pentru a da renume și credit acestei unități de învățământ superior.

În ciuda faptului că relația dintre actualul rector Doina Frunzăverde și fostul rector Ion Vela au fost glaciale în ultimii ani, Vela întinde o mână actualei conduceri și își oferă sprijinul pentru reașezarea lucrurilor în matca lor firească, lăsând la o parte orgoliile.

„UEM Reșița s-a dezvoltat extraordinar. Am avut rezultate de excepție ale unor studenți care au absolvit la noi. Am avut vizite din partea miniștrilor Ecaterina Andronescu sau Cristian Adomniței care au remarcat în declarații televizate dotările universității ca fiind dintre cele mai bune din Sud -Estul Europei. Desființăm școala superioară? Un oraș fără școală superioară n-are cultură, n-are educație, n-are viitor! Nu suntem cu nimic sub nivelul celorlalți!“ – a încheiat profesorul universitar Ion Vela, într-o notă de revoltă față de valul de defăimare, ce pare unul „comandat“ la adresa universității reșițene.

La rândul său, colonelul în rezervă Eftimie Cătău, a ținut să vorbească despre mândria resimțită în legătura directă cei doi copii ai săi care au studiat la Universitatea Efitmie Murgu, astăzi oameni realizați care trăiesc decent și care au învățat aici. „Cum poate cineva să-mi facă copii semi-analfabeți, când ei sunt exemple de profesionalism la locurile lor de muncă și s-au dedicat învățatului?“ – a întrebat deranjat opinia publică colonelul Cătău.

Unul din investitorii reșițeni de renume, Gheorghe Dorobanțu, s-a declarat împotriva desființări sau declasificării unității de învățământ superior din Reșița, lansând o întrebare pentru senatul UEM și pentru actualul său rector: „Cum poate un om să mai fie prorector sau președinte al Senatului Universitar, după ce a fost condamnat?“

Subinginerul David Băcanu, cel care a venit special din orașul Alexandria, locul unde locuiește astăzi, pentru a transmite acest mesaj pro UEM Reșița în fața presei, a vorbit despre mândria pe care a trăit-o de fiecare dată atunci când s-a prezentat pe șantierele din țară ca un produs al școlii de subingineri din Reșița.

„Eu nu am criticat niciodată concurența. Dar ce caută să-și dea cu părerea cineva de la Cluj care nu cunoaște realitățile din Universitatea Eftimie Murgu?“, s-a întrebat Băcanu.

Concluzia ar fi aceea că Universitatea Eftimie Murgu din Reșița trebuie să își continue activitatea, iar vocea societății civile reșițene este, iată, importantă în demersul susținerii învățământului de model superior într-un moment greu pe care acesta îl străbate în orașul de pe Bârzava.

Sergiu TABAN

 

Evenimentul marcat pe data de 23 februarie la Reșița a coincis cu împlinirea a 110 ani de la înfințarea primului club Rotary în lume, fapt petrecut la inițiativa avocatului Paul Harris, în 1905, la Chicago!

Jubileul care a marcat cei 110 ani ai mișcării rotariene pe glob, a fost organizat în sala de conferințe a Hotelului Rogge, iar cu aceeași ocazie a avut loc chartarea unui Rotary Community Corps la Reșița format, asistat și sponsorizat de către clubul Rotary din Reșița.

Trebuie reținut faptul că membrii acestei organizații mondiale, ce poartă numele Rotary, își dedică în mod voluntar serviciile umanitare către comunități și încurajează promovarea standardelor etice ridicate în toate profesiile, ajutând la instaurarea păcii și înțelegerii în lume.

După înființare, Rotary a devenit un fenomen care s-a dezvoltat, misiunea organizației fiind extinsă dincolo de a servi interesele profesionale și sociale ale membrilor clubului. Rotarienii au început să-și folosească tot mai mult resursele și vocațiile pentru a contribui la ajutorarea comunităților aflate în dificultate.

În cadrul manifestării în care au fost celebrați cei 10 ani de activitate ai clubului reșițean au vorbit despre prietenia de ieri și de astăzi, motivația care stă la baza , proiectele reușite dar și despre neîmplinirile rotarienilor, atât actualul președinte Rotary Club Reșița, Constantin Dinculeasa, cât și foștii președinți Pavel Fiștea – membru fondator și primul președinte Rotary Club Reșița, Paul Vasile și Dimitrie Băndășilă.

Despre activitatea și proiectele Rotary Club Reșița, despre rolul pe care îl va juca Corpul Comunitar nou înființat, președintele în funcție, Constantin Dinculeasa, a declarat:

La rândul său, primul președinte al Rotary Club Reșița, Pavel Fiștea, a ținut să remarce:

Rotary are de-acum Corpul Comunitar Reșița!

Clubul Rotary a dat ființă cu aceeași ocazie, Corpului Comunitar Reșița, fiind al treilea de acest gen al Districtului 2241 România și Republica Moldova, între care se înscriu nume importante de reșițeni, jurnaliști, medici, juriști, cadre didactice, oameni dedicați comunității de aici, care au făcut dovada profesionalismului lor de-a lungul timpului, dar și tineri care promit mult: Doru Dinu Glăvan, Ovidiu Bădescu, Elisaveta Codoșpan, Camelia Duca, Valentin Lupșa, Adrian Roiban, Măriuța Simionescu, Adriana Telescu, Ana Voicu, Ana Vasile, Daniel Szusz. Acest RCC – Rotary Community Corps, are ca țintă acțiuni și proiecte de impact în comunitate, precum și formarea de lideri în rândul tinerilor și o seamă de acțiuni socio-culturale care au ca obiect dezvoltarea comunitară. Președintele Rotary Club Reșița, Costel Dinculeasa, le-a oferit celor nominalizați, pin-ul și certificatele de membrii ai Rotary Community Corps Reșița, aceștia declarând că vor răspunde prin toate cunoștințele lor și întregul aport la onoarea și recunoașterea făcută de clubul reșițean. Fostul președinte Rotary Club Reșița, Paul Vasile a felicitat curajul pe care membrii îl au, în angajamentul luat față de comunitate.

Rotary înseamnă să fii mai presus de tine!

Fiecare membru Rotary Club Reșița va căuta prin acțiunile pe care le va realiza în continuare să servească mai presus de sine. Odată cu intrarea în secolul 21, Rotary s-a pliat pe îndeplinirea nevoilor unei societăți în continuă schimbare, dezvoltând proiecte sustenabile, extinzându-și eforturile în a aborda subiecte presante cum sunt astăzi: pacea și prevenirea conflictelor, prevenirea maladiilor și tratamentul lor, asigurarea apei și a sistemului sanitar, sănătatea mamei și a copilului, educație și combaterea analfabetismului, dezvoltare comunitară.

Prin proiectul sau mondial Polio Plus, Rotary Internaţional a contribuit cu peste 850 milioane de dolari pentru a imuniza împotriva poliomielitei peste 2 miliarde de copii din 122 țări ale lumii. Rotary a reușit să colecteze, în ultimii doi ani, peste 200 milioane de dolari, în contrapartida donației de 350 milioane de dolari, venită de la Fundația Bill & Melinda Gates. Rotarienii nu au ezitat sa se ofere voluntari pentru a vaccina copiii din zonele de conflict din lume, plătind câteodată chiar cu viața.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157648685870774″]

Reper 24 le urează la ceas aniversar membrilor rotarieni din Reșița dar și din întreaga lume un călduros La Mulți Ani, iar spiritul voluntariatului și al binelui să-i călăuzească cu aceeași pasiune odată cu trecerea secolelor!

Sergiu TABAN