Pompierii militari din patru județe se luptă de peste cinci zile pentru stingerea unui incendiu izbucnit în Parcul Național Domogled – Valea Cernei, în apropiere de stațiunea Băile Herculane.

Focul a izbucnit vineri, fiind anunțat de un turist. La fața locului s-au deplasat de urgență 20 de pompieri militari din cadrul Detașamentelor de Pompieri Reșița și Caransebeș și 10 lucrători ai Ocolului Silvic Băile Herculane. Incendiul se manifesta la o plantație de pin negru de Banat și subarboret și exista pericolul extinderii la o pădure de fag.

„Zona în care s-a produs incendiul este la o altitudine de 1100 m, la 25 km distanță față de orașul Băile Herculane, din care 15 km drum neamenajat, și este caracterizată de un relief foarte dificil. Este o zonă stâncoasă, pe o pantă abruptă, cu o înclinație de 40 de grade”, explică Magdalena Tocmelea, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Semenic al județului Caraș-Severin.

Forțele de intervenție s-au retras vineri seara, fără să reușească să stingă incendiul, fiind solicitat sprijinul inspectoratelor județene pentru situații de urgență limitrofe și Inspectoratului General de Aviație. Drept urmare, de sâmbătă dimineața au intervenit 44 de pompieri militari din cadrul ISU Caraș-Severin, 48 de pompieri militari din cadrul inspectoratelor pentru situații de urgență Timiș, Gorj și Mehedinți, aproximativ 40 de angajați ai Ocolului Silvic și două elicoptere. De asemenea, au fost trimise în sprijin mijloace de intervenție – rucsaci pentru stingerea incendiilor de pădure de la inspectoratele județene București-Ilfov, Arad, Hunedoara și Unitatea Specială de Intervenție în Situații de Urgență Ciolpani.

Misiunea pompierilor a fost îngreunată de vântul puternic, județul Caraș-Severin fiind zilele trecute inclusiv sub cod galben, ceea ce a făcut ca focul să se extindă, iar decolarea elicopterelor să fie imposibilă în mai multe rânduri. Cu toate acestea, cele două elicoptere au efectuat în ultimele zile zeci de zboruri, atât de recunoaștere, cât și de aruncare cu apă.

Conform datelor oferite de ISU Caraș-Severin, au fost afectate în jur de 3 hectare de pădure. Pentru moment nu se cunoaște cauza izbucnirii incendiului, eforturile pompierilor fiind îndreptate spre stingerea acestuia. Aproximativ 140 de persoane, pompieri, angajați ai Direcției Silvice și rangeri au ieșit și în această dimineață pe teren pentru a lupta cu focul, fiind sprijiniți și de un elicopter.

„În urma recunoașterii efectuate în această dimineață cu elicopeterul, s-au mai identificat două focare. Vor reîncepe misiunile de aruncare cu apă. De asemenea, intervin în continuare forțele de la sol”, explică Magdalena Tocmelea.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157690584630560″]

Karina TINCUL

Mai multe păduri seculare de fag din România și din alte 11 țări europene au fost incluse zilele trecute pe Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO. Pe lista pădurile vizate din România se află și trei zone din Caraș-Severin: Izvoarele Nerei, Cheile Nerei – Beușnița și Domogled-Valea Cernei.

Practic, la întâlnirea derulată la finalul săptămânii trecute la Cracovia, a fost aprobată extinderea sitului de patrimoniu „Păduri primitive de fag din Carpați și Păduri antice de fag din Germania” (Primeval Beech Forests of the Carpathians and the Ancient Beech Forests of Germany), care cuprindea păduri din Germania, Slovacia și Ucraina, cu zone de pădure seculară de fag aflate în 12 țări: Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Germania, Italia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Ucraina. Denumirea noului sit de patrimoniu a fost schimbată în „Păduri de fag antice și primitive din Carpați și alte regiuni ale Europei” (Ancient and Primeval Beech Forests of the Carpathians and Other Regions of Europe).

Pe lista pădurilor din România care au ajuns în patrimoniul UNESCO se mai află, pe lângă cele trei păduri din Caraș-Severin, și Masivul Cozia, Lotrișor (Vâlcea), Codrul secular Șinca (Brașov), Codrul secular Slătioara (Suceava), Groșii Țibleșului și Strâmbu Băiuț (Maramureș).

Aceste păduri, considerate de o mare valoare științifică, vor beneficia de o protecție mult mai mare de acum înainte. Odată cu intrarea lor în patrimoniu UNESCO, autoritățile vor avea obligația să le protejeze și conserve în starea în care sunt în prezent.

În fruntea listei cu care România s-a prezentat în fața specialiștilor de la UNESCO s-a aflat Pădurea Izvoarele Nerei, situată în cadrul Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului, considerată cea mai întinsă suprafață de pădure virgină de fag din Europa continentală și în același timp un adevărat nucleu de sălbăticie.

Fagul poate depăși 40 de metri înălțime, un diametru de peste 1,5 metri, și o vârstă de 300 de ani, în cazuri excepționale putând să trăiască și 500 de ani. Acest arbore produce o cantitate mult mai mare de oxigen decât bradul, molidul sau pinul. Pădurile de fag adăpostesc o biodiversitate valoroasă, care cuprinde peste 40 de specii de faună.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157683360559153″]

Karina TINCUL

România deține în Munții Carpați unele dintre ultimele zone de sălbăticie din Europa. Acestea se întind pe suprafețe mai mari decât cele acoperite de parcurile naționale sau naturale, motiv pentru care WWF solicită autorităților naționale de mediu să le includă sub protecție legală, desemnând zonele de sălbăticie ca noi arii naturale protejate. În plus, legăturile dintre aceste zone, denumite „coridoare ecologice”, ar trebui și ele incluse în legislație și desemnate ca atare, pentru a asigura condiții optime de deplasare pentru speciile protejate precum ursul, lupul sau râsul, și supraviețuirea lor pe termen lung, susțin reprezentanții organizației de mediu.

Sud-Vestul Carpaților reprezintă unul din puţinele locuri din Europa în care oamenii se mai pot bucura de locuri cu adevărat sălbatice, de areale întinse neafectate de activitatea umană. Caracteristicile naturale de aici  oferă condiţii atât pentru păduri temperate, cât și pentru pajiști alpine extinse; o mare parte din fondul forestier din acest areal este acoperită de păduri virgine și cvasi-virgine. Zona găzduiește populaţii viabile de specii protejate emblematice de carnivore mari, precum ursul, lupul sau râsul, care joacă un rol important în menținerea unor ecosisteme sănătoase.

Rezultatele proiectului de analiză peisagistică și de cartare a zonelor de sălbăticie din sud-vestul Carpaților, finanțat prin Programul de Cooperare Elvețian-Român, arată că principalul nucleu de sălbăticie, din punct de vedere al suprafeței, se regăsește în grupul Munților Țarcu–Godeanu–Cernei, la intersecția Parcurilor Naționale Retezat și Domogled – Valea Cernei cu situl Natura 2000 Munții Țarcu. Un al doilea nucleu de sălbăticie se află în centrul Masivului Retezat, în cadrul Parcului Național Retezat, iar cel de-al treilea nucleu, de dimensiuni mai mici, se află în partea de nord a Munților Țarcu. Toate cele trei nuclee sunt conectate între ele prin „zone-tampon”, areale care prezintă aceleași caracteristici din punct de vedere al naturaleții și al proceselor naturale, rezultând astfel o vastă zonă de sălbăticie.

O a doua zonă de sălbăticie, cu nuclee reprezentate de cele mai sălbatice areale din parcurile naționale Semenic – Cheile Carașului și Cheile Nerei – Beușnița, a rezultat dintr-o analiză a managementului actual al ariilor protejate din Banatul Montan.

„Conceptul de sălbăticie este unul nou pentru România și, în același timp, vine la pachet cu multe provocări. O provocare majoră este aceea de a schimba percepția negativă față de termenul „sălbăticie“, de a demonstra că sălbăticia nu înseamnă stagnare pentru comunitățile locale, ci, din contră, contribuie pozitiv la calitatea vieții, în pofida limitărilor și restricțiilor pe care le poate impune managementul unor astfel de zone”, se arată într-un comunicat de presă al WWF.

foto: http://turnul.blogspot.ro

Diana RADU