După ce primarul Ioan Popa, președintele PNL Reșița, a vorbit despre investițiile propuse de Guvern în panul de relansare economică propus, Viorel Bașag, șeful Departamentului Economic, Întreprinderi Mici, Mijlocii și Întreprinderi Mari al Organizației județene PNL Caraș-Severin, a făcut o sinteză a sprijinului oferit și agenților economici din diverse domenii care au avut de suferit în urma crizei generate de Covid-19.

„PNL are în vizor și firmele, în planul de repornire al economiei propus de Guvernul Orban. Grantul de sprijin pentru capital de lucru și investiții, pentru microîntreprinderi pe SRL fără salariați, aici sunt toate domeniile incluse, să acopere cheltuieli, stocuri, datorii furnizori, utilități.

Scheme de ajutor pentru activități de comerț și servicii afectate de Covid-19. Tot la fel, chiriile pentru firmele afectate pe timpul Covidului și se vor plăti chirii până la 3 luni pe timpul stării de urgență și al stării de alertă”, a explicat liberalul, într-o conferință de presă.

Viorel Bașag a vorbit și despre alocarea unui capital de lucru pentru repornirea activităților economice pentru IMM-uri.

„Sunt granturi de maxim 125 de mii de euro pentru domeniile HoReCa, turism, transporturi, evenimente care să acopere, cheltuieli, stocuri, datorii, furnizori și echipamente.

Granturi pentru investiții și reconversia economică – între 50 de mii de euro și 200 de mii de euro pentru domeniile: industria sanitară, farmaceutică, alimentară, auto, IT, energie, construcții, transport, turism. De exemplu, cei de la Farmec, care și-au schimbat producția și fac acum foarte multe măști”, a mai spus Viorel Bașag.

Mai sunt granturi pentru investiți pe Programul Național Regional, promise de Guvern, pe Axa 2.1 și 2.2 pentru microîntreprinderi, până la 200 de mii de euro, pentru întreprinderi medii, până la 1 milion de euro și pentru întreprinderile mari – până la 6 milioane de euro.

Toate aceste programe au ca scop sprijinirea firmelor, să își poată reporni activitatea și să facă față acelor 3 luni sau 2 luni prin care au trecut în perioada în care și-au oprit activitatea.

În concluzie, planul de relansare economică al PNL enunţă un sprijin masiv al statului pentru aproape toate domeniile economiei şi invocă investiții de zeci de miliarde de lei şi euro în infrastructură, agricultură, sănătate sau educaţie.

Lorena POENARU

Ministrul Muncii, Violeta Alexandru a declarat că șomajul tehnic ar putea rămâne valabil și după 15 mai pentru domeniile cele mai grav afectate de criză. Până la luarea unei decizii definitive în acest sens, ministrul a precizat că se va face o analiză în ce măsură au suferit unele sectoare de activitate.

„Intenția noastră este să înlocuim măsura șomajului tehnic cu o măsura activă, care înseamnă suportarea de către stat a unei parți din costul cu salariile, angajatorii care au fost afectați de pandemie, dacă se va impune, pentru anumite sectoare de activitate. Provocarea în acest moment este sa facem o analiză cu privire la sectoarele care au suferit și în ce măsură au suferit, unele radical, altele parțial.

Dacă se va impune, pentru cele unde activitatea se reia mai greu sau unde perspectivele de reluare a activității sunt mai îndepărtate, atunci nu excludem posibilitatea prelungirii pentru acestea a șomajului tehnic, dar pe o durată foarte scurtă, pentru că intenția noastră este să transformăm acest mecanism, care reprezintă o măsura pasivă, într-o măsură de sprijin activ, adică să ajutăm companiile și angajații să-ți reia activitatea, etapa cu etapa, într-un calendar care să permită un sprijin mai consistent la început și care să se diminueze pe măsură ce companiile reușesc să se replieze și să reintre în activitate”, a declarat ministrul Muncii și Protecției Sociale.

Mai exact, provocarea companiilor va fi să primească comenzi și astfel să aibă venituri cu care să-și plătească salariații, înlocuirea măsurii șomajului tehnic cu o măsură activă este sprijinirea companiilor și salariaților să își reia activitatea, în diferite domenii afectate, adaptat în funcție de tipul de reluare al activității, mai rapid sau mai lent.

La nivelul țării, 1.027.824 de contracte individuale de muncă au fost suspendate de la instituirea stării de urgență (16 martie) și până luni, potrivit cifrelor centralizate de Inspecția Muncii și transmise luni de Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS). Dintre acestea, 322.037 de contracte de muncă suspendate erau din industria prelucrătoare, 187.876 de contracte proveneau din sectorul comerțului cu ridicata și cu amănuntul și repararea autovehiculelor și motocicletelor, iar 114.272 din domeniul hotelurilor și restaurantelor (HoReCa).

La noi în județ, un număr de 659  de agenți economici au depus documente la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Caraș-Severin în vederea decontării sumelor necesare plății indemnizațiilor de șomaj tehnic pentru un număr de 9850 de persoane cărora li s-a suspendat temporar contractul individual de muncă din inițiativa angajatorului.

foto: Sibiu Independent

Lorena POENARU