Transportul de mare tonaj ar fi de vină pentru defecțiunile apărute pe DJ 572, între DN 58B și Fizeș, susțin reprezentanții Direcției de Drumuri Județene Caraș-Severin. Clarificarea celor de la DDJ vine după ce în mediul online au fost făcute publice mai multe fotografii cu o porțiune de drum făcută franjuri, la doar câteva săptămâni după executarea unor lucrări de reparație.

„Motivul apariției defecțiunilor pe tronsonul cuprins între DN 58B – Fizeș al drumului județean DJ 572 după executarea lucrărilor din această vară  nu îl constituie proasta execuție, așa cum se vehiculează în spațiul public, ci transportul de mare tonaj. Acestea nu au cuprins lucrări care să conducă la creșterea capacității portante a drumului  (capacitate portantă = tonaj maxim admis fără a produce deformări ale structurii rutiere).  Sectorul de drum la care facem referire a făcut obiectul unui contract de  lucrări de reparații și întreținere ce a vizat turnarea unui strat de asfalt de 6 cm grosime peste stratul de piatră existent în structura rutieră, fără a se interveni la stratul de fundație al drumului  sau asupra grosimii straturilor componente în structura rutieră. Astfel s-a urmărit îmbunătățirea condițiilor de trafic pentru cetățenii din zonă în limita fondurilor disponibile”, se arată în comunicatul transmis de Mădălina Cotoc, purtătorul de cuvânt al DDJ Caraș-Severin.

Aceasta precizează că i s-a solicitat constructorului remedierea defecțiunilor apărute, lucrarea fiind în perioadă de garanție.

Pe de altă parte, suntem informați că reprezentanții DDJ au efectuat zilele acestea controale pe DJ 572 și au aplicat sancțiuni pentru depășirea masei maxime autorizate (tonaj).

„Pe această cale rugăm operatorii care activează în domeniul transportului să respecte masa maximă autorizată înscrisă pe certificatele de înmatriculare ale autoutilitarelor cu care efectuează transportul și să-și depună documentațiile pentru obținerea autorizației de transport la  sediul instituției noastre. În continuare vom efectua verificări ale respectării tonajului, atât pe DJ 572 cât și pe celelalte drumuri județene.

Nu avem intenția de a pune piedici desfășurării proiectelor aflate în derulare, așa cum se vehiculează în spațiul public, ci ne dorim respectarea legislației în vigoare astfel încât cetățenii să nu aibă de suferit”, se mai arată în comunicatul transmis de Direcția de Drumuri.

Karina TINCUL

10 migranți din Siria, Iran, Irak, Afganistan şi Yemen și trei cetățeni români care intenționau să îi ajute să treacă ilegal frontiera au căzut în „plasa” polițiștilor de frontieră cărășeni. Cele 13 persoane au fost descoperite în trei mașini, oprite la control pe DJ 572.

„În data de 18.06.2020, poliţiştii de frontieră din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Caraş-Severin în cooperare cu lucrători din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Oraviţa au desfăşurat o acţiune specifică pe linia combaterii migraţiei ilegale în zona de competenţă. Astfel, în jurul orei 00.15, aceştia au depistat în trafic pe DJ 572, la ieşirea din localitatea Surducu Mare, judeţul Caraş- Severin, trei autoturisme conduse de trei cetăţeni români. În cele trei maşini au fost descoperiţi zece cetățeni străini, care nu aveau documente de identitate asupra lor.

La faţa locului a fost solicitată intervenţia unui echipaj medical, care a efectuat triajul epidemiologic al cetăţenilor străini, după care, aceştia, împreună cu cei trei şoferi români, au fost conduși la sediul instituţiei pentru cercetări”, precizează subcomisar de poliţie Petre-Ionuţ Nicola, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara.

Conform lui Nicola, cei 10 migranți sunt cetăţeni din Siria, Iran, Irak, Afganistan şi Yemen, cu vârste cuprinse între 15 şi 44 de ani. De asemenea, în cadrul cercetărilor s-a mai stabilit că şoferii români intenţionau să îi ajute pe cetăţenii străini în încercarea lor de a ajunge într-un stat din vestul Europei.

În cauză, poliţiştii de frontieră efectuează cercetări, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraş Severin, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat, pentru cei zece de cetățeni străini. De asemenea, cei trei cetăţeni români sunt cercetaţi pentru infracţiunea de trafic de migranţi.

Karina TINCUL

Ca urmare a lucrărilor desfășurate pe DJ 572, sectorul de drum Berzovia – Vermeș, respectiv podul aflat la ieșirea din localitatea Berzovia spre intersecția cu DC 86, Berzovia – Ramna, Direcția de Drumuri Județene Caraș-Severin, în calitate de administrator al drumului județean DJ 572 și beneficiar al lucrărilor, recomandă conducătorilor auto să evite deplasarea pe acest sector, joi, 17 octombrie 2019, în intervalul orar 10:00-14:00. Restricția este cauzată de lățimea podului, care nu permite, din punct de vedere tehnic, turnarea covorului asfaltic în două etape, constructorul fiind nevoit să acopere întreaga lățime a carosabilului într-o singură etapă.

Pe DJ 572, Berzovia – Vermeș – limită cu județul Timiș se derulează în această perioadă două lucrări de întreținere prin turnare de covoare asfaltice și plombări. Lucrările sunt finanțate cu fonduri alocate de la bugetul Consiliului Județean și sunt efectuate de operatorii desemnați câștigători în urma procedurilor de achiziție desfășurate în lunile iulie, respectiv octombrie 2019, informează Mădălina Cotoc, purtătorul de cuvânt al DDJ Caraș-Severin:

·       Întreținere curentă pe timp de vară DJ 572 Berzovia – Vermeș – reparații prin covoare asfaltice  pe o suprafață de 2.000 mp, efectuată de SC AXELA CONSTRUCȚII SRL, cu o valoare de 120.635,03 lei fără TVA;

·       Întreținere curentă pe timp de vară DJ 572 Vermeș-Limită Județ Timiș – Covoare asfaltice și plombări  pe o suprafață de 8.000 mp, efectuată de SC MAXAGRO CENTER SRL, cu o valoare de 523.438,29 lei.

Lucrările  efectuate de operatorul SC AXELA CONSTRUCȚII SRL vizează porțiunea de drum de la ieșirea din localitatea Berzovia până la intersecția cu drumul comunal DC 86, Berzovia – Ramna. Pe lângă cei 2.000 mp contractați inițial, ca urmare a  suplimentărilor bugetare de la Consiliul Județean Caraș-Severin, am suplimentat lista de cantități cu  300 mp de covor asfaltic, ajungându-se astfel la o suprafață totală de 2.300 mp.

Lucrările  efectuate de operatorul SC MAXAGRO CENTER SRL vizează  tronsonul cuprins între podul din intravilanul localității Vermeș până la limita cu județul Timiș, iar cei 8.000 mp deja contractați au fost suplimentați cu 15%, în urma alocărilor de noi fonduri de la Consiliul Județean Caraș-Severin, rezultând un total de 9.200 mp de covoare asfaltice și plombări.

„Odată cu finalizarea acestor două obiective, finanțate strict din bugetul propriu,  care asigură legătura cu tronsonul de 11 km modernizat prin CNI, cărășenii, în principal cei din zona Bocșa, Berzovia, Ramna, Vermeș și Izgar, vor putea circula în condiții de siguranță pe DJ 572 până în județul Timiș”, mai precizează Mădălina Cotoc.

Karina TINCUL

Film în reluare astăzi la Consiliul Județean Caraș-Severin! Starea dezastruoasă a unei părți a drumului județean 572 a fost din nou dezbătută în forul județean. Ca de atâtea ori în ultimii ani, un cetățean din zonă, Ioan Bunei, s-a prezentat în fața aleșilor județeni și i-a tras de mânecă, cerându-le să ia măsuri pentru repararea tronsonului de drum în care își rup mașinile cei care tranzitează zonă. Rezultatul, la fel de fiecare dată: promisiuni că se vor lua măsuri.

„Am făcut o petiție la dumneavoastră, am vorbit cu dl Maxim la Timișoara, l-am contactat pe dl director Știka și nu s-a făcut nimic. Îmi pare foarte rău, dar sunt 20 de ani în care nu mișcați nimic în zona aceea. Să știți că nu este la marginea județului, sunteți responsabil pentru asigurarea transportului. Pe calea ferată, știți că s-a întrerupt circulația între Oravița și Berzovia. Deci, oamenii aceia sunt izolați. L-am sunat pe dl director să îi spun că la intrarea în Surduc este singurul pod și acela s-a surpat pe o porțiune. Nu s-a intervenit, cred că nici măcar nu s-a venit să se vadă. Este o atitudine care lasă de dorit”, a acuzat bărbatul.

Răspunsul lui Hurduzeu a fost același ca de fiecare dată: proiectul de modernizare a DJ 572 , Comorâşte – Berzovia, a fost depus spre finanțare pe POR și se așteaptă semnarea acestuia.

„De ce credeți că tot vin eu la dumneavoastră? Mortul este pe masă deja și dumneavoastră nu vreți să mă credeți. Dacă ia foc o casă, arde tot satul. Am vorbit cu dl Maxim, știți că proiectul este în rezervă? Spuneți-mi și mie ce înseamnă asta? Peste un an, doi, trei, cinci? Veniți și dumneavoastră să circulați pe acest drum să vedeți cum este”, nu s-a lăsat convins cetățeanul.

Bărbatul a plecat de la ședința forului județean de astăzi, cu o promisiune în plus: în așteptarea banilor europeni, se va interveni pe drum cu lucrări de plombare.

„Legat de lucrările de reparații, pentru că sigur nu putem aștepta la nesfârșit semnarea contractului fără a interveni pe acest drum, din sumă primită la Direcția de Drumuri, sunt convins că va fi alocată o sumă pentru reparații, pentru întreținere pe timp de vară și pentru reparația acelui pod de la Surduc”, a precizat Hurduzeu.

Promisiune președintelui forului județean a fost întărită de directorul de la Drumuri, Gabriel Știka, care a precizat că 386.000 de lei au fost alocați deja pentru lucrările de reparații de DJ 572. Suma va fi suplimentată cu banii necesari pentru repararea podului de la Surduc, a mai precizat Știka.

Karina TINCUL

O ședință mai fierbinte decât arșița unei veri toride, astfel poate fi descrisă atmosfera de astăzi din plenul Consiliului Județean Caraș-Severin.

Prezența în ședința ordinară de astăzi a primarului orașului Moldova Nouă, Adrian Torma și a altor cetățeni din județ, a dinamizat o reuniune care părea la început una formală. După dezbaterile la cele 22 proiecte de hotărâre propuse pe ordinea de zi, s-a trecut la interpelările celor prezenți în sală, dar în lipsa președintelui Consiliului Județean, Silviu Hurduzeu, cel care, după declarațiile din conferința de presă, nu s-a reîntors în sala de ședințe.

Primarul Torma a luat cuvântul în fața aleșilor județeni, arătându-și în mod vădit nemulțumirea pentru modul în care, atât conducerea, cât și consilierii județeni se arată preocupați de problemele comunității din Moldova Nouă, ca de altfel din întreg județul. Torma afirmă că starea degradată a drumului județean 571 face dificilă deplasarea cetățenilor din satul Moldovița, aparținător orașului Moldova Nouă, aici fiind inclus și transportul elevilor și al preșcolarilor spre instituțiile de învățământ.

„Vă rog să țineți cont de problemele comunității din Moldovița. Pe acest tronson de 7 km, care leagă cartierul Boșneag de satul Moldovița, cetățenii fac 20 de minute cu mașinile, pentru că pe acest drum nu s-a intervenit niciodată pentru reparații și, e adevărat, nu e vina doar a actualei conduceri dar nici nu am văzut pe cineva, vreodată, din conducerea județului pe acest drum. Nu mai vreau să aud povestea cu proiectul SUERD pe care probabil vreți să mi-o serviți. Vă mărturisesc doar că am ajuns în situația în care nu ne mai pot ajunge copii la școală iar noi, primăria Moldova Nouă, degeaba renovăm o grădiniță, dacă cei mici nu mai pot ajunge la ea. Nu vreau să ajungem să moară cineva în Moldovița și dumneavoastră să mai aveți pe cineva pe conștiință, doar pentru că nu vă pasă sau începe agapa și trebuie să mergem jos! Aici trebuie să depășim partea de implicare politică. Trebuie să vorbim din suflet și să ne gândim ce facem cu județul și cu fiecare comunitate în parte. Gargara asta pe care o facem de 28 de ani în România trebuie să dispară, altfel copii noștri în continuare vor pleca din țară!“, a ținut să puncteze edilul Adrian Torma.

„Nu este rea voință, este un sistem pe care trebuie să-l modificăm în timp“ – consilier județean Ioan Crina

Consilierul PSD Ioan Crina a ținut să aprecieze că nu crede să existe cetățean din Caraș-Severin care să fie mulțumit de starea drumurilor din județ. „Avem peste 800 de kilometri de drumuri județene, dintre care 700 sunt praf! Din punctul meu de vedere, distrugerea drumurilor județene a început atunci când am terminat Secția de Drumuri Județene, acum vreo 13 ani. Iar dacă nu ne înființăm una în viitorul apropiat, vom continua să fim în aceeași situație. Am propus asta într-o altă ședință și nu am văzut colegi care să sprijine această idee.  Sper că nu-și închipuie cineva că ia banii îi bagă în buzunar și îi duce în altă parte. Aștia sunt banii, stimabililor! Aceștia sunt banii din bugetul nostru. Am aprobat 1,5 milioane de euro pentru toate drumurile județene, care înseamnă 2000 de euro pentru un kilometru. Păi ce să faci cu banii ăștia? Eventual să astupi 10 gropi.  Județul Caraș-Severin nu este favorizat. Este o problemă care nu se poate rezolva peste noapte și nu rezolvăm nimic acuzându-ne unii pe alții. Este o problemă de sistem“, a ținut să răspundă la problemele ridicate de primarul Torma, consilierul județean Ioan Crina.

„Noi nu putem să centrăm și să și dăm cu capul“ – vicepreședinte CJ, Ionuț Popovici

La rândul său, vicepreședintele Consiliului Județean, Ionuț Mihai Popovici a ținut să ofere un punct de vedere instituțional la acuzele aduse de primarul de Moldova Nouă.

„Chiar credeți că actuala echipă de conducere a Consiliului Județean într-un an și două luni de zile putem face ceea ce nu s-a făcut în 20 de ani? Ca să nu mai socotim cele 8 luni și jumătate de conturi blocate, în care nu s-a întâmplat nimic la Consiliul Județean. Excedentul bugetar al județului Timiș este mai mare decât bugetul CJ Caraș-Severin. Nu ne puteți acuza de rea voință, pe mine, pe domnul vicepreședinte Nedelcea sau pe oricare alt consilier județean? N-am stat și nu stăm la Consiliul Județean. Chiar drumul județean 571 a fost între primele drumuri pentru care am depus proiect. pe SUERD, pentru că asta a fost șansa, o șansă pe care am căutat să o valorificăm corect. Sunt 70 de kilometri. Drumurile au trebuit intabulate, au trebuit făcute documentații tehnice, premergătoare depunerii proiectului, etc. Dar ce să facem dacă legislația este greoaie, dacă ghidurile de finanțare, dacă analiza proiectelor este greoaie? Noi nu putem centra și să dăm și cu capul!“, a ținut să-i răspundă primului ales al orașului Moldova Nouă, vicepreședintele Consiliului Județean Ionuț Popovici. Torma nu s-a arătat mulțumit nici de argumentația lui Popovici.

În sprijinul primarului Torma a intervenit consilierul județean liberal Ioan Cojocariu, cel care a ținut să precizeze că un rol important în rezolvarea situației infrastructurii din județ îl joacă cei 4 parlamentari ai puterii actuale, care ar trebui să fie mult mai activi pe lângă ministerele de resort pentru soluționarea cât mai promptă a problemelor cu care se confruntă județul Caraș-Severin.

Cetățeanul Bunea și tronsonul bombardat Doclin – Surduc!

Un alt cetățean, o altă problemă și un alt drum județean au fost aduse în prim planul finalului de ședință ordinară. Este vorba de Ioan Bunea, care deține o casă părintească în localitatea Surduc.  Acesta a ridicat problema infrastructurii defectuoase a Drumului Județean 572 A, unde timpul în care parcurge cei 7 kilometri dintre localitățile Doclin și Surduc depășește, ca timp, cei 37 de kilometri de la Reșița la Doclin, parcurși de același cărășean.

Bunea, extrem de supărat pentru lipsa de celeritate a Consiliului Județean în rezolvarea drumului care leagă localitățile Doclin de Surduc, le-a transmis celor doi vicepreședinți județeni: „De 20 de ani tot aud că se face drumul. Vin aici și cer răspunsuri de la această instituție de ani de zile. Am fost și la Frunzăverde să mă ajute, dar și la dumneavoastră acum niște luni de zile și mi-ați promis, „Domnul Bunea sunt bani! Se face drumul“. Acum vă întreb, unde sunt banii? Auziți ce spune domnul Crina, că nu sunt! Dumneavoastră, la salariile pe care le aveți, vă puteți repara mașinile, eu cu salariul meu, nu. Pe vremea lui Ceaușescu am făcut foamea să îmi strâng bani de autoturism, acum fac foamea să strâng bani ca să o repar? Faceți publică problematica cu drumurile, poate se găsește un deștept care să vină cu o soluție. Firmele, problemele voastre, astea sunt importante. E praf județul din cauza unor incompetenți din Consiliul Județean!“, a tunat Bunea. Vicepreședintele Consiliului Județean, Flavius Nedelcea, pe un ton temperat, i-a confirmat cetățeanului Ioan Bunea că după parcurgerea tehnică procedurală, cele trei tronsoane ale Drumului Județean 572A  vor fi reabilitate printr-un proiect cu finanțare europeană prin POR.

Tot printr-o finanțare derulată prin Programul Operațional Regional, Consiliul Județean Caraș-Severin urmează să reabiliteze și să modernizeze DJ 581 Grădinari – intersecţie cu Secăşeni, proiect aflat în derulare, pe SUERD – DJ 571 şi DJ 571A, care a depășit procedura de evaluare, iar alte două proiecte pentru care au fost aprobaţi indicatorii tehnico-economici sunt drumul pentru care a promis că va lupta până la capătul zilelor cetățeanul Bunea, DJ 572 Comorâşte – Berzovia şi DJ 608 – DN6 – Rusca Teregova – Cornereva – Plugova – DN6, depuse tot pe POR, după cum ne-a transmis președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu.

Sergiu TABAN

Domnule Taban, încep prin a răspunde la ultima dumneavoastră întrebare:

“… câte din vehiculele de mare tonaj ale firmelor CJCL Crina Construct şi Speed Prod au plătite taxele pentru transportul agabaritic pe drumurile judeţene? ”. Cred că din exces de zel mi-aţi adresat-o mie. Primarul Doclinului nu este nici administratorul DJ 572 sau DJ 585, nici controlor de trafic, nici A.R.R. .

Cât despre camioanele de mare tonaj, am mai discutat şi cu altă ocazie. Pe drumurile comunale, judeţene, naţionale sau autostrăzi, camioane circulă cu sutele, iar eu gândesc că nu or fi toate ale CJCL-ului. Chiar nu are deloc! Ce transportă acestea? Unde se duc? De unde vin? De ce sunt atât de mari? De ce sunt roşii? … nu vă pot spune! De ce …? De ce…? De ce…? sunt întrebări ce-i caracterizează pe preşcolari.

Dar, pentru a satisface curiozităţile unora, pot spune că unele transportă nisip şi nu sunt ale CJCL-ului, altele duc materiale pentru casele noi care se construiesc, unele aprovizionează societăţile comerciale cu produse alimentare sau de uz casnic, sau doar tranzitează localitatea, iar unele merg spre Tirol cu ajutoare de la austrieci . (Ce bine este de cei din Veneţia, acolo trec gondole…) Mai departe… ce se face cu nisipul, cum se impart ajutoarele, chiar nu ştiu.

Mă adresez acum doamnei Crsta Ecaterina, autointitulată “Tiţa – Păuriţa”:

• Apreciez încercările dumneavoastră de a face agricultură şi vă garantez că sunteţi “fermier”, fiindcă aşa ne numesc cei din UE. Şi eu sunt fermier, în aceleaşi condiţii în care aţi ajuns şi dumneavoastră: deţin 6 ha de teren agricol. Ca noi, în comună, sunt sute de fermieri: unii au animale (oi, vaci porci, capre), alţii deţin albine, alţii lucrează terenuri agricole, etc. Cert este că, am crescut cu munca câmpului, am avut oi, vaci, porci şi mi-a plăcut dintotdeauna activitatea agricolă de orice natură a fost ea. Ce-i drept, nu am fost specialist la ferma partidului!

Ca primar, am sprijinit şi încurajat activităţile agricole din comună şi fiecare fermier în parte a simţit acest lucru; de ce “Tiţa – Păuriţa” nu, cred că ţíne de dumneavoastră, nu de mine.

Cât despre cuiele din roţi, să fim serioşi!…

Dacă utilajele sau tractoarele aduse de austrieci în Tirol nu ies cuiva la inventar, ghinion! Nu le gestionez, nu lucrez cu ele şi nu am primit vreodată aşa ceva. Întrebaţi-i pe alţii!

Şi încă câteva precizări pentru doamna Tiţa:

• tălmaci sau translator înseamnă cel care traduce sau tălmăceşte, nu care “răstălmăceşte”;
• vis-à-vis de timpul liber: săptămâna aceasta joc tenis, fiindcă nu ştiu să predic.

Doamna Crsta Oana, fiica doamnei Crsta Ecaterina, consilier local PNL în cadrul Consiliului Local Doclin, ar trebui să cunoască Legea nr.75/1994 publicată în Monitorul Oficial nr.237/1994 şi H.G. 1157/2001 pentru aprobarea Normelor privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice care spune la art.7 din Lege, respective la art.6 din H.G. că, pe teritoriul României, drapelele altor state pot fi arborate NUMAI împreună cu drapelul naţional al României şi NUMAI cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni internaţionale, pe clădirile oficiale şi în locuri publice, stabilite cu respectarea prezentei legi.

• Doamnă consilier, să cred că aţi intrat deja în campania electorală pentru 2016 sau să înţeleg că nu aţi ieşit din cea anterioară? Vă trebuie în campania electorală şi caşcaval, că ajutoare de la austrieci aveţi.

Nu am repulsie sau atitudine „ostilă” faţă de cetăţenii austrieci care vizitează Tirolul sau Doclinul, dar acest lucru îl pot spune ei mai bine şi nu voi ezita ca, atunci când vor veni austrieci în Tirol, să-l invit pe domnul Taban să facă un reportaj.

Am organizart cu succes, de două ori, sărbătorirea a 200 de ani de la venirea primilor austrieci în Tirol, respectiv întemeierea satului Tirol. Atunci, au fluturat alături de drapelul României şi drapelele Austriei, Germaniei, Italiei şi Croaţiei.

– Vă mai amintiţi, doamnă Oana Crsta?

P.S. – Domnule Taban, vorbind de prieteni, am mulţi prieteni; chiar foarte mulţi şi sunt prieten şi cu domnul Crina…

Cât despre artişti, am avut şi avem în comună. Ne mândrim cu ei: încep cu regretatul meşter olar de renume internaţional Ionică Stepan, din Biniş; meşterul popular, sculptor în lemn, domnul Ioan Sălăjan, din Doclin; marele nostru poet literar Octavian Doclin; renumitul poet în grai Dimitrie Acea, recunoscut atât în ţară, cât şi peste hotare, unora dintre domniile lor, Consiliul Local Doclin acordându-le titlul de „Cetăţean de onoare al comunei Doclin” sau lansându-le volume de cărţi.

• Asta e COMUNA DOCLIN!

Primar,

OANĂ DĂNUȚ