ONG-ul de mediu „Agent Green” a câștigat în instanță procesul prin care cerea Romsilva să nu mai taie lemn din Parcul Național Semenic – Cheile Ca­ra­șului.

„Victorie Agent Green la Tri­bu­nalul București: s-a suspendat planul Rom­silva de tăiere pe 68% din supra­fața parcului”, a de­clarat presei Gabriel Păun, președintele Agent Green. „O su­pra­față de teren mai mare decât cea a orașului Reșița ar fi ur­mat să fie ex­ploa­tată comercial, rezervația Bâr­ză­vița ar fi continuat să ca­dă sub lama drujbelor, iar rezer­va­țiile Che­ile Cara­șului și Buhui Măr­ghitaș ar fi continuat să fie afectate de ex­ploa­tări forestiere”, explică Gabi Păun.

„Parcul Național Se­menic – Che­ile Carașului se mândrește cu cea mai mare pădure virgină de fag din în­trea­ga Uniune Europeană. În iulie 2017, anumite zone insulare ale parcului au fost incluse în Lista Patri­mo­niului Mon­­dial Natural UNESCO. Din pă­cate, multe alte păduri pre­țioa­se din par­cul național sunt în con­tinuare in­su­ficient protejate în fața ex­ploa­tărilor forestiere“.

Așa suna în presă, acum câteva zile „victoria ecologiștilor“ pentru protecția pădurilor din parcul cărășean. Dar, cum deontologic este să asculți cele două părți, aflate în acest caz într-un conflict soluționat de instanță și să lași cititorul să tragă concluziile, am solicitat un punct de vedere și Direcției Silvice Caraș-Severin, administratorul acestei păduri. Ne-a oferit informații, inginer Mihai Bona – șeful Ocolului Silvic Văliug.

„În zona Bârzăvița s-au făcut lucrări de transformare spre grădinărit, începute imediat după anul 1950, imediat după ce a început lucrarea de construcție a barajului de la Gozna. Ideea care e și ce înseamnă aceste lucrări? Toate pădurile au avut aceeași vârstă și se punea problema când vor ajunge la vârsta exploatabilității, ce se va întâmpla cu ele? Urma să fie toate tăiate. Atunci s-a început pentru prima oară în România o astfel de lucrare, în care lemnul să fie element secundar, iar obiectivul principal să fie protecția solului. În acest fel, a început extracția de 13 până la 15% volum de masă lemnoasă pe hectar. Pentru a închide un asemenea ciclu este nevoie de un ciclu de viață, adică aproximativ 120 de ani. Noi, în rezervația Bârzăvița nu am făcut alte lucrări; avem avizele Ministerului, dar pe Văliug nu lucrăm absolut nimic.

Nu înțeleg acum de unde atâta adversitate. Am avut mai multe conferința la care au participat toți specialiștii, reprezentanții mediului și ai altor organisme implicate și toate opiniile au fost identice, acest program trebuie să continue. Acum, mai avem nevoie de acordul de la mediu pentru a putea continua. De ce cei de la Agent Green se împotrivesc? Nu sunt păduri virgine; sunt păduri pentru care se fac tratamente de 60 de ani; nu sunt suprafețe dezgolite, pentru că sunt extracții de masă lemnoasă foarte mici. Acest tratament urmărește de fapt să fie din fiecare categorie de elemente, pe vârste, de la clasa întâi de regenerare până la clasa a șasea de exploatare. Se extrag, o dată la 10 ani, maxim 10 copaci dintr-un hectar, iar în locul lor se plantează puieți din alte specii“, a mai precizat Mihai Bona.

Reprezentantul Direcției Silvice Caraș-Severin se întreabă cine va plăti aceste pierderi: arbori dezrădăcinați, copaci doborâți de vânt și zăpezi, pe care silvicultorii nu au voie să-i exploateze. În acest an, Ocolul Silvic Văliug este blocat nefiind, organizată nicio licitație de exploatare. Ba mai mult, din cauza iernii prelungite, silvicultorii din Văliug au fost nevoiți în primăvară să cumpere lemne de foc de la Ocolul Reșița, pentru că nu aveau voie să taie nici măcar lemnele căzute de pe raza ocolului din Văliug.

Întrebarea finală este ce se urmărește? Protejarea pădurilor sau pur și simplu o blocare totală a silvicultorilor și a acțiunilor de protecție a pădurilor în timp ce pădurile aflate în domeniu privat dispar sub furia drujbelor și poftele de bani ale privaților.

Dan AGACHE

Victorie incontestabilă la Înalta Curte de Casație și Justiție a administratorul pădurilor de stat din Caraș-Severin împotriva Agent Green, informează Direcția Silvică din Caraș-Severin.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a obținut în aceste zile la Înalta Curte de Casație și Justiție o hotărâre definitivă împotriva Asociația Agent Green, care a solicitat suspendarea Ordinului nr. 195/2014 emis de Ministerul Apelor și Pădurilor de aprobare a amenajamentului silvic pentru Ocolul Silvic Băile Herculane, subunitate a Direcției Silvice Caraș-Severin.

Într-un comunicat de presă semnat de către directorul Direcției Silvice Caraș-Severin, recent revenit pe funcție, Ion Tabugan, se arată că prin acțiunea neîntemeiată a Asociației Agent Green în vederea suspendării aplicării respectivului ordin emis de Ministerul Apelor și Pădurilor, se evidențiază clar faptul că aplicarea amenajamentului silvic la Ocolul Silvic Băile Herculane nu produce consecințe greu sau imposibil de înlăturat așa cum susțin cei de la Agent Green, „fiind bazat pe norme tehnice legale și aplicabile pădurilor din România”, se mai arată în comunicat.

Decizia emisă de Înalta Curte de Casație și Justiție precizează foarte clar faptul că implementarea amenajamentului silvic pe linie de mediu s-a făcut în mod transparent și în condiții legale, la data implementării nefiind necesară evaluarea de mediu și evaluare adecvată.

„Această victorie reprezintă cu siguranță un pas înainte, iar faptul că pârâții pierzători sunt înseși Asociația Agent Green, ne confirmă în acest moment faptul că Direcția Silvică Caraș-Severin ca unitate a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva care este un bun administrator al pădurilor statului din județul Caraș-Severin și implementează cu responsabilitate și succes prevederile legislației din România.

Susținem în continuare faptul că trebuie asigurată continuitatea gospodăririi silviculturale a suprafețelor care nu prezintă strict interes științific, pădurea trebuind gospodărită în continuare de silvicultori, iar aplicarea amenajamentelor silvice aprobate de către Statul Român este pentru noi literă de lege”, se precizează în comunicatul de presă.

La conducerea Direcției Silvice Caraș-Severin a revenit, după cum am precizat anterior, Ion Tabugan, care a ocupat această funcție între anii 2005-2008, după care părăsește direcția pentru o carieră politică, fiind ales deputat în 2008, din partea PNL, trecut apoi la UNPR, reales pe liste comune cu PSD în 2012 și apoi, după ce UNPR a fuzionat cu PMP, reales din partea acestuia din urmă în 2016. În iunie 2018 a trecut la ALDE. revenind în 2020  în PNL.

Lorena POENARU

Șeful Ocolului Silvic Văliug, inginerul silvic Mihai Bona, a contestat măsurile dispuse în urma controlului realizat la depozitul temporar Prislop, privind expedierile realizate în perioada 17.10.2018 – 14.12.2018, despre care Reper 24 scria în data de 24 august 2019, sub titlul „Lemn în valoare de peste 4-miliarde confiscat de la Ocolul Silvic Valiug“. În urma analizei și a calculelor făcute de anchetatori, a fost dispusă măsura sancționării contravenționale a Ocolului Silvic Văliug, condus de inginerul Mihai Bona pentru încălcarea prevederilor art 19, alin. 1, lit. B din legea 171/2010 privind sancționarea contravențiilor silvice și, ca măsură complementară, confiscarea valorică a volumului de material lemnos în total de 1511,87 metri cubi, valoare totală fiind de 477.220, 25 lei.

Bona a atacat în instanță sancțiunile, dovedindu-și nevinovăția!

În urma contestării în instanță făcută la măsura dispusă de către șeful Ocolului Silvic Văliug, de către Direcția Silvică, Tribunalul Caraș-Severin a decis că examinând sentinţa civilă apelată şi a motivelor de apel invocate, sub aspectul legalităţii şi temeiniciei, se constată că apelul Gărzii Forestiere Brașov este nefondat, din următoarele considerente:

Prin procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei silvice întocmit de către agenţi constatatori din cadrul Gărzii Forestiere Brasov, s-a reţinut că în perioada 17.10.2018-14.12.2018 reprezentanții Ocolului Silvic Văliug au expediat material lemnos cu avize de însoţire emise în baza unui registru de intrări/ieşiri aparţinând altui depozit decât cel din care s-a făcut livrarea efectivă, iar în perioada 04.02.2019-16.04.2019 a expediat material lemnos dintr-un depozit a cărui valabilitate a acordului a expirat.

Pentru faptele reţinute, agenţii constatatori au consemnat faptul că în urma controlului la depozitul de material lemnos, s-a constatat încălcarea legilsației silvice și s-a dispus aplicarea sancţiunii maxime în cuantum de 10.000 lei şi sancţiunea complementară a confiscării valorice a masei lemnoase.

Apelul este nefondat, prima instanţă stabilind în mod corect în motivarea sentinţei pronunţate că, în cauză, nu sunt întrunite elementele materiale ale contravenţiei prevăzută la art.19 din Legea nr. 171/2010 sub aspectul provenienţei materialului lemnos, astfel că încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina subscrisei petente (GF) a fost incorect realizată.

Prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei atacat prin plângerea contravenţională dedusă judecăţii, sancţiunea contravenţională a fost aplicată în baza art. 19 alin. 1 lit. b din Legea nr.171/2010, reţinându-se că „în perioada 17.10.2018 -14.12.2018 reprezentanţii O.S. Văliug au expediat material lemnos cu avize de însoţire emise în baza unui registru de intrări/ieşiri aparţinând altui depozit decât cel din care s-a făcut livrarea efectivă, iar în perioada 04.02.2019 -16.04.2019 a expediat material lemnos dintr-un depozit a cărui valabilitate a acordului a expirat conform prevederilor art. 24 alin. 2 şi 3 din ORD 837/2014. ”

În acest context, prin sentinţa civilă nr. 916/29.07.2020, instanţa a reţinut că analizând descrierea faptei contravenţionale din procesul verbal sancţionator, rezultă că în sarcina contravenientei s-a reţinut: pentru perioada 17.10.2018-14.12.2018 expedierea în baza unui registru intrări aparţinând unui alt depozit decât cel din care s-a făcut livrarea; pentru perioada 04.02.2019-16.04.2019, expedierea de material lemnos dintr-un depozit a cărui valabilitate a acordului a expirat.

În soluţionarea cauzei, instanţa a avut în vedere faptul că dispoziţiile art. 19 alin. 1 lit. b) din Legea nr.171/2010 prevăd două ipoteze de aplicare a sancţiunii în cazul expedierii transportului, primirii sau depozitării materialului lemnos, astfel:

-fără avize de însoţire a materialelor lemnoase;

-cu avize de însoţire din care nu rezultă provenienţa legală, aşa cum sunt prevăzute de normele referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, cu excepţia situaţiilor prevăzute de aceste norme.

În ce priveşte încadrarea juridică, instanţa a reţinut că art. 19 din Legea nr. 171/2010

prevede necesitatea ca materialul lemnos să fie „fără provenienţa legală”, iar documentele ce fac dovada provenienţei materialelor lemnoase sunt:

1. a) actul de punere în valoare, denumit APV – documentul de provenienţă a materialelor

lemnoase rezultate din masa lemnoasă pe picior inventariată sau marcată, autorizată şi predată spre exploatare, în situaţia transportului de la locul de recoltare, identificat pe avizul de însoţire prin numărul unic generat de SUMAL (APV-ul nu constituie document de provenienţă, iar materialele lemnoase nu au provenienţă legală dacă partida nu a fost autorizată şi predată spre

exploatare cu număr de autorizaţie unic generat de SUMAL);

1. b) registrul de evidenţă a intrărilor-ieşirilor de materiale lemnoase, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 1, în situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) din prezentele norme, identificat pe avizul de însoţire prin numărul paginii şi poziţia la care a fost înregistrată ieşirea (registrul nu constituie document de provenienţă, iar materialele lemnoase nu au provenienţă legală dacă pagina şi poziţia din avizul de însoţire nu coincid cu pagina şi poziţia din registru);
2. c) avizul de însoţire este şi document de provenienţă numai atunci când în baza lui se emite un alt aviz de însoţire (avizul de însoţire nu este document de provenienţă dacă nu respectă condiţiile de formă şi de fond, iar materialele lemnoase pentru care este înscris ca document de provenienţă nu au provenienţă legală);
3. d) documentele intracomunitare, care constituie document de provenienţă pentru materialele lemnoase din statul membru al Uniunii Europene, cu condiţia ca materialele lemnoase să fie recepţionate la destinaţie şi raportate în SUMAL, în condiţiile legii;
4. e) declaraţia vamală de import şi, după caz, licenţa FLEGT constituie document de provenienţă a materialelor lemnoase importate din state terţe;
5. f) procesul-verbal de reţinere/confiscare/dare în custodie, în condiţiile legii.

În baza dispoziţiilor art. 3 din H.G. 470/2014, instanţa a reţinut că provenienţa legală a materialului lemnos, în cazul depozitelor, se face cu registrul de evidenţă a intrărilor-ieşirilor de materiale lemnoase, identificat pe avizul de însoţire prin numărul paginii şi poziţia la care a fost înregistrată ieşirea;

Instanţa de fond a stabilit temenic şi legal faptul că pretinsa făptuitoare a contravenţiei a evidenţiat absolut tot materialul lemnos livrat în registrul de intrări ieşiri, nefiind invocate livrări care să nu fi fost evidenţiate în registrul de intrări ieşiri. Faptul că a fost completat un registru de intrări ieşiri aparţinând altui depozit nu înseamnă, nu fără un dubiu exonerator de răspunderea contravenţională, că materialul lemnos ar putea fi considerat fără provenienţă legală. Soluţia primei instanţe a fost pronunţată cu aprecierea corectă a probatoriului administrat în cauză, având în vedere faptul că la dosarul cauzei au fost depuse actele de punere în valoare (APV) referitoare la partizile 489, 488, 475 şi 474, împreună cu autorizaţiile de exploatare, procesele-verbale de predare spre exploatare, avizele de însoţire, fişa depozitului şi registrul de intrări/ieşiri al depozitului Prislop, din care rezultă că numărul/seria avizului de însoţire, precum şi codul unic/data corespund cu menţiunile din registrul de intrări/ieşiri.

De asemenea, din copiile contractelor de vânzare-cumpărare a lemnului fasonat provenit din partizile 489, 488, 475 şi 474, împreună cu avizele de însoţire şi facturile emise de ocolul silvic pentru materialul lemnos, precum şi evidenţa încasărilor privind contravaloarea lemnului vândut din partizile în cauză reiese concordanţa dintre menţiunile din avizele emise (numărul/data/partida/cantitatea), cu menţiunile din registrul de intrări/ieşiri.

Toate aceste înscrisuri fac dovada provenienţei legale a materialului lemnos, faţă de care simplele prezumţii că s-ar fi săvârşit o contravenţie sunt insuficiente pentru angajarea răspunderii contravenţionale.

Tribunalul a respins ca nefondat apelul formulat de apelanta Garda Forestieră Braşov, în contradictoriu cu intimata Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva Direcţia Silvică Caraş Severin – Ocolul Silvic Văliug, împotriva sentinţei civile nr. 916/29.07.2020 pronunţate de Judecătoria Reşiţa.

În concluzie, inginerul Mihai Bona, șeful Ocolului Silvic Văliug a demonstrat în fața judecătorilor de la Tribunalul Caraș-Severin, faptul că nu a greșit prin actul său managerial în funcția deținută în cadrul Romsilva și nu se face vinovat de acuzațiile care i-au fost aduse.

Sergiu TABAN

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva oferă la vânzare pentru sărbătorile de iarnă din acest an 42.624 de Pomi de Crăciun, majoritatea recoltați din culturi specializate în pepinierele silvice. Din aceștia, 28.799 sunt din specia brad și 13.825 sunt din specia molid sau alte specii de rășinoase. În acest an, cei mai mulți Pomi de Crăciun provin din culturile specializate din pepinierele silvice proprii, 32.850 de bucăți, în timp ce doar aproape 20%, adică 9.774 de bucăți, provin din lucrări silvice de îngrijire a pădurilor, prin care se extrag arborii tineri din regenerările naturale cu o densitate excesivă.

Prețurile de vânzare pornesc de la 15 lei pentru Pomii de Crăciun cu o înălțime de până în 1,3 metri și ajung la 35 lei, cu TVA inclus, pentru exemplarele cu înălțimea între 2 și 3 metri. Solicitările pentru exemplare de peste 3 metri înălțime sunt considerate comenzi speciale. Pomii de Crăciun sunt vânduți la sediile ocoalelor silvice, iar persoanele fizice au prioritate la achiziționarea acestora. În cazul în care unitățile din subordinea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva vând Pomii de Crăciun în piețe sau alte locuri amenajate, costurile de transport, manipulare și depozitare vor fi incluse, suplimentar, în prețul final de vânzare. Regia Națională a Pădurilor – Romsilva susține și promovează achiziționarea Pomilor de Crăciun autohtoni și încurajează cumpărarea pomilor cu rădăcină protejată sau plantați în ghivece, care vor putea fi replantați după sărbătorile de iarnă.

În această perioadă, angajații Romsilva vor participa, ca în fiecare an, alături de Poliția Română, Jandarmeria Română și Garda Forestieră la acțiuni de control în fondul forestier, pe drumurile publice și în locurile de vânzare pentru a preveni tăierile ilegale și a sancționa comerțul ilegal cu Pomi de Crăciun. Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare fond forestier proprietatea publică a statului, aproximativ 48% din totalul pădurilor la nivel național.

Pentru sărbătorile din această iarnă Direcția Silvică a județului Caraș-Severin nu va valorifica niciun brad pentru Crăciun, a precizat pentru Reper24 purtătorul de cuvânt al instituției cărășene Dan Câmpan.

Dan AGACHE

Se anunță schimbări importante la conducerea Direcției Silvice din județul Caraș-Severin. În urma mai multor reclamații pe tema unor posibile abuzuri comise de actualul director al Direcției Silvice, Ioan Olariu, acesta s-a prezentat ieri fața Comisiei de disciplină a Regiei Naționale a Pădurilor și i s-au adus la cunoștință plângerile formulate la adresa sa.

În urma ședinței, directorul Olariu ar fi intrat în concediu medical, ceea ce ar putea însemna că se anunță o schimbare iminentă la vârful Direcției Silvice cărășene.

Sursele noastre vorbesc despre două posibile nominalizări pe care Romsilva le-ar avea în vedere pentru preluarea managementului silvic din Banatul de Munte.

Este vorba de inginerul silvic Sebastian Popovici, actualmente directorul dispozitivului de pază din cadrul Direcției Silvice și consilier local PNL în comuna Zorlențu Mare sau de Elena Meteleaucă, care în prezent ocupă funcția de șef al Ocolului Silvic Reșița și consilier în cadrul Consiliului Județean Caraș-Severin.

Nu știm dacă vizita ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe, a contribuit sau va contribui în vreun fel la prognozată schimbare de la vârful Direcției Silvice din Caraș-Severin.

Cezar DRAGOMAN

„Imaginile și filmările primite în această săptămână din PN Cheile Nerei – Beușnița sunt teribile”, scria senatorul USR, Mihai Goțiu, pe pagina sa de facebook .„Drumuri desfundate, copaci dezrădăcinați sau făcuți franjuri, habitate distruse, ”poieni” deschise peste noapte în mijlocul pădurii, în Valea Seleștiuța și Valea Beiu Sec, într-o zonă clasată ca sit de importanță comunitară și sit de protecție avifaunistică, dar și zonă tampon pentru protecția sitului UNESCO ”Păduri primare de fag din Carpaţi!, 

Ca urmare a informațiilor apărute privind exploatările forestiere din zona Beiul Sec / Seleștiuța de pe raza Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița, Direcția Silvică a venit cu clarificări legate de aceste aspecte.

„Lucrările silvice din U.P. I Valea Bei, u.a. 45B de pe raza Ocolului Silvic Sasca Montană din cadrul Direcției Silvice Caraș – Severin sunt legale și în conformitate cu amenajamentul silvic și în concordanță cu planul de management al Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița, fiind constituit actul de punere în valoare având numărul SUMAL 1513887 pentru care a fost emisă autorizație de exploatare conform legislației.
Lucrările au loc în zona de conservare durabilă a Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița, unde lucrările sunt permise în conformitate cu articolul 22 alin.(8) lit. J) din OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.
Zona respectivă se află la peste 1,5 kilometri de pădurile din componenta UNESCO și la mai mult de 1 kilometru de zona de protecție integrală a Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița.
La solicitarea administrației Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița, în urma verificărilor în teren privind punerea în valoare a arborilor de extras, a fost modificat traseul inițial al drumului de scos apropiat, pe o variantă ocolitoare, pe terasamentul unei foste căi ferate forestiere, acum dezafectată, tocmai pentru a nu fi afectat habitatul de travertin”, susține directorul Direcției Silvice Caraș-Severin, Ioan Olariu.

De asemenea, în urma unui control în teren efectuat de către Garda Națională de Mediu în 3 iunie 2020, s-a constatat că habitatul de travertin nu a fost afectat.
„În urma unui control comun al Ocolului Silvic Sasca Montană și Gărzii Forestiere au fost identificate o serie de deficiențe, între care realizarea unui drum secundar de scos care nu respecta prevederile autorizației de exploatare, fapt pentru care se vor aplica sancțiunile legale, însă această deficiență nu este nicidecum apropiată de producerea unui dezastru iremediabil al ecosistemelor forestiere”, mai spune șeful DS.

Reprezentanții silvici susțin că informațiile false care apar pe tema administrării pădurii au ca scop discreditarea imaginii acestei unități administrative aflată în subordinea Romsilva.

„În mod regretabil, în ultimii ani, tema administrării pădurilor sau a parcurilor naționale și naturale este folosită de către o serie de organisme sau persoane pentru influențarea negativă a conștiinței publice, diseminându-se în spațiul public informații neconforme cu realitatea, care sunt de natură să afecteze imaginea Direcției Silvice Caraș-Severin și, implicit, cea a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva”, a precizat directorul Direcției Silvice Caraș-Severin, Ioan Olariu.

Lorena POENARU

Direcția silvică a început să sancționeze drastic ilegalitățile descoperite la ocoalele silvice din județ, în urma controalelor efectuate.

O astfel de acțiune de control a fost finalizată zilele trecute la Ocolul Silvic Berzasca unde, din păcate, cel puțin în ultima perioadă actul de administrare s-a dovedit a fi deficitar.

Au fost scoase la lumină faptele ilicite și cauzatoare de prejudicii de la cantoanele gestionate de personalul silvic, care au constat în tăierea ilegală a 238 de arbori, având un volum de 215 mc, valoarea pagubei fiind de 101.328 lei

Conducerea direcției informează că această pagubă va fi recuperată de la personalul silvic direct sau pe calea instanței civile.

„Pentru faptele de natură penală identificate Direcția Silvică Caraș-Severin va sesiza organele de cercetare abilitate, faptele contravenționale au fost sancționate, iar pentru personalul silvic implicat au fost demarate acțiuni de cercetare disciplinară în vederea luării celor mai drastice măsuri de sancționare, mergând până la desfacerea contractului individual de muncă (pentru doi pădurari au fost deja desfăcute contractele de muncă), precum și sancționarea disciplinară cu diminuarea salariului de bază (pentru cinci salariați – ingineri, tehnicieni și pădurari), în funcție de gravitatea faptelor săvârșite în activitatea desfășurată.

Direcția silvică își asumă în continuare rolul de administrator responsabil și transparent și nu va tolera activități ilegale, desfășurând permanent acțiuni de identificare a acestora la toate ocoalele silvice, chiar în aceste zile desfășurându-se verificări la Ocoalele Silvice Băile Herculane, Mehadia și Sasca Montană”, a declarat directorul Direcției Silvice Caraș-Severin, Ioan Olariu.

Elena FRANȚ

În ultima perioadă rețelele sociale abundă de filmulețe și fotografii cu defrișări în masă ale pădurilor din România, cu zeci de peridocuri cu lemne care străbat șoselele patriei, cu vagoane încărcate la capacitate maximă cu material lemnos, în special arbori, adică material brut. Nu știu câte dintre acestea sunt reale; nu știu câte sunt actuale sau scoase din arhivă; știu doar că în ultimii 30 de ani în România s-au tăiat milioane și milioane de metri cubi de lemn. S-a tăiat și din pădurile seculare, s-au ras hectare întregi de pădure, s-a tăiat cu acte și fără acte. Toate acestea reprezintă o realitate incontestabilă.

În recenta ordonanță 7, Ministrul Afacerilor Interne Marcel Vela a solicitat organelor abilitate o intensificare a controalelor: „Am introdus în Ordonanța militară un articol, pentru a preveni infracțiunile silvice în această perioadă, în sensul că personalul gărzilor forestiere teritoriale și județene sau cu atribuții de control sau de pază pe linie silvică vor participa în dispozitivele de ordine publică și control al circulației pe drumurile publice, împreună cu personalul Ministerului Afacerilor Interne și al Ministerului Apărării Naționale, în vederea desfășurării activităților și controalelor specifice pe linie de control silvic. Controalele specifice se fac în punctele de control existente, în funcție de personalul disponibil la nivelul gărzilor forestiere sau cu atribuții de control și de pază pe linie silvică“.

În acest context am solicitat Direcției Silvice Caraș Severin un punct de vedere referitor la aceste măsuri. Ne-a răspuns printr-un comunicat de presă purtătorul de cuvânt al instituției Dan Câmpan: „Personal silvic din cadrul Direcției Silvice Caraș-Severin va participa, atunci când va fi solicitat de către organizatorii dispozitivelor de ordine publică din mediul urban și rural, la activități specifice pe linie de silvicultură. Personalul silvic cu atribuții de pază va fi în continuare pe teren pentru asigurarea pazei pădurilor și prevenirea tăierilor ilegale“.

Personalul va participa, atunci când va fi solicitat. Și mai interesant a fost răspunsul Inspectoratului de Poliție al Județului Caraș Severin, care prin vocea purtătorului de cuvânt Alina Boeru a declarat: „Pe Ordonanța Militară Nr 7, art 17, vor fi efectuate activități în perioada următoare“.

Puse cap la cap, toate aceste informații duc la concluzia că „se dorește“ dar „nu se vrea“. Până când organele abilitate, indiferent care vor fi ele se vor hotărâ să facă ceva, pădurile din România și implicit din Caraș-Severin dispar zi după zi, în loc să se înmulțească. Și în sprijinul acestei afirmații, spicuiesc din nou din comunicatul Direcției Silvice: „volumul total recoltat este de 600 mii mc / an, reprezentând 0,76% din volumul total de lemn și 38% din creșterea anuală“ Altfel spus an de an, pădurile ar trebui să crească cu 62%

În concluzie, ori eu nu știu matematică, ori se întâmplă altceva și nimeni nu ia nicio măsură concretă, cu toate că la modul declarativ toți sunt de acord: „o să facem“.

surse foto: recorder.ro, mediafax, cunoastelumea.ro

Dan AGACHE

Pentru că Direcția Silvică Caraș-Severin verifică periodic activitatea ocoalelor silvice din subordine, 17 la număr în județul nostru, a programat în aceste zile o astfel de acțiune la Ocolul Silvic Băile Herculane.

Din păcate, controlul vine ca urmare a faptelor ilegale identificate în parchetele de exploatare contractate de operatori economici ca masă lemnoasă pe picior, în parchetele exploatate de către prestatori servicii sau în cantoanele gestionate de personalul silvic.

Aceste acte ilegale constau în:

-Utilizarea ilegală a ciocanelor de marcat de către angajați ai ocolului silvic, fiind marcat ilegal un volum de 142 mc într-un singur parchet de exploatare a masei lemnoase;

-Executarea de drumuri de colectare a masei lemnoase pe trasee neautorizate pe o lungime de 1,5 km;

-Scoaterea din rădăcini ale arborilor nemarcați cu utilaje utilizate construirea căilor de colectare a lemnului din parchete (excavatoare);

-Tăieri ilegale de arbori nemarcați 339 mc cu o valoare 150600 lei;

-Confiscarea fizică a unui volum de 55 mc cu o valoare de 11418 lei.

„Pentru faptele de natură penală identificate Direcția Silvică Caraș-Severin va sesiza organele de cercetare abilitate, faptele de natură contravențională au fost sancționate, iar pentru personalul silvic implicat se vor demara și acțiuni de cercetare disciplinară preliminară în vederea luării celor mai drastice măsuri de sancționare, mergând până la desfacerea contractului individual de muncă, în funcție de gravitatea faptelor săvârșite”, a precizat directorul Direcției Silvice, Ioan Olariu.

Direcția Silvică anunță că își asumă în continuare rolul de administrator responsabil și transparent și nu va tolera activități ilegale, desfășurând permanent acțiuni de identificare a acestora la toate ocoalele silvice.

Chiar în aceste zile vor avea loc verificări și la Ocoalele Silvice Reșița și Berzasca.

Elena FRANȚ

Probleme mari  în ceea ce privește tăierea ilegală de arbori din fondul Ocolului Silvic Mehadia, acolo unde în luna martie a anului trecut, în urma comiterii unor tăieri ilegale, a fost constat de către organele de control ale Poliției Băile Herculane un prejudiciu în valoare de peste 2 miliarde de lei vechi adus Direcției Silvice Caraș-Severin. Mai exact, în perioada 09 – 14.03.2018, persoane necunoscute au sustras 98 de de arbori de esență fag din fondul forestier proprietate a comunei Domașnea, din cantonul silvic 25, zona Săvăstru, care se află în administrarea Ocolului Silvic Mehadia, cauzând un prejudiciu în valoare de 202.734,33 lei. Desigur au fost efectuate verificări, s-au luat declarații, însă hoții nu au fost nici până astăzi descoperiți.

La data de 15 ianuarie 2019, Parchetul de pe lângă Judecătoria Caransebeș a aprobat trecerea dosarului în evidențele cu autori neidentificați, „eventuale” cercetări urmând a fi reluate odată cu apariția unor elemenete noi în dosar.

Dovadă a faptului că șeful de ocol silvic de la Mehadia este mai „blând” cu angajații lui atunci cînd vine vorba de încălcări care vizează sfera penală, este și faptul că în declarația făcută de acesta pe 4 aprilie 2018, inginerul Stelian Văduvoiu consemnează că în data de 15.03.2018 a constatat un număr de 80 de cioate provenite din arbori tăiați ilegal din parcelele 173 și 174, din locul denumit „Tâlva Înaltă – Săvăstru”. Într-un document înregistrat și transmis Primăriei comunei Domașnea, șeful Ocolului Silvic Mehadia, Stelian Văduvoiu, cere acordarea riscului normal al serviciului pentru volumul de 254,5 metri cubi de lemn și o valoare de aproximativ 1 miliard de lei vechi pădurarului Nicolae Micșescu, responsabilul acestui amenajament silvic. Același Văduvoiu, cel mai probabil atenționat de șefii lui ierarhici de la acea vreme, face o revenire, în data de 20 aprilie 2018, la adresa 10279, pe care o transmite Poliției Domașnea, în care își revizuiește numărul de cioate și admite că acesta este mai mare cu 17, față de numărătoarea inițială. Explicația omisiunii? La primul control parțial de fond, Văduvoiu și oamenii lui nu au observat și celelalte cioate din cauza „stratului de zăpadă depusă, a pietrelor, frunzelor și a pământului care le acoperea”.

ROMSILVA, se aude? În apărarea celui care trebuia să protejeze pădurea de hoți, șefii lui scriu că acesta locuiește prea departe de locul furtului și că în general a căutat să limiteze tăierile ilegale!? Așadar, se recunoaște furtul în mod consecvent de material lemnos din pădurea Ocolului Silvic Mehadia!

Halucinantă ni se pare și explicația inginerului Neluțu Cristescu, responsabilul cu paza și protecția la Ocolul Silvic Mehadia, ochiul de vultur, care în nota de constatare caută să îl exonereze de răspundere pe subalternul lui Văduvoiu, pădurarul Nicolae Micșescu despre care scrie, cităm „pădurarul locuiește în localitatea Cănicea, la 15 km față de locul unde au fost sutrași arborii, acesta făcând eforturi considerabile pentru limitarea sustragerilor ilegale de material lemnos, cantonul fiind foarte accesibil deoarece este limitrof localităților Domașnea, Cornereva, Rusca Teregova și Cănicea. Menționez faptul că pădurarul Micșescu Nicolae are o vechime în această funcție de 17 ani  și a îndeplinit cu bună credință obligațiile de serviciu privind paza pădurii” . Sincer, e noaptea minții în patru acte! Deci îl scuzi  pe responsabilul acestui amenajament că stă prea departe de lucru (fă-i o cabană,măi Romsilva!), ne spui cu alte cuvinte că știi că se fură pădurea, dar totul se face controlat, recunoști că e un loc numai bun de decupat arbori din respectivul perimetru iar la final ne dai cu (tiri)Bomba: omul și-a îndeplinit cu succes rolul de paznic al fagilor, doar că i-a dispărut de sub nas lemn de vreo două miliarde de lei. Nu-i așa că la Ocolul Silvic Mehadia, se joacă un film prost, cu actori îmbrăcați în straie verzi care nu au nicio legătură cu ceea ce înseamnă responsabilitatea muncii pentru care îi plătește Direcția Silvică din județul Caraș-Severin?

Suspiciunea de „cârdășie” dintre șeful de Ocol Silvic Mehadia, șeful pazei și pădurar este una ce reiese din declarațiile acestora și ca urmare a faptelor lor, iar aceasta ar putea merge „in extenso” și cu cei care s-au făcut proprietari în mod ilegal pe „aurul verde” al statului român, în speța din martie 2018. Cât despre modul în care vor descoperi autorii furtului polițiștii aflați sub conducerea vajnicului comandant Avram…la anul și la mulți ani!

Iar acestea fiind spuse, așteptăm un punct de vedere, o măsură și de la „afectata” Romsilva. Doar n-om fi ajuns județul hoților de păduri, pe care (doar) ne prefacem că le păzim?

Diana RADU