Voie bună și distracție zilele următoare în comunele cărășene Bănia și Eftimie Murgu unde se vor desfășura o serie de manifestări tradiționale, menite a marca intrarea în cel mai important post al anului.

„Tocma şi Nunta Cornilor”, spectaculosul obicei străvechi al intrării în Postul Paştelui va avea loc duminică și luni la Bănia, în organizarea Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale şi Primăriei şi Consiliului Local Bănia. Manifestarea de anul aceasta se anunță a fi una cu totul deosebită, mai ales având în vedere că 2019 a fost declarat de Patriarhia Română ‒ Anul Omagial al satului românesc.

„Tradiţionala manifestare va avea loc în zilele de 10 și 11 martie, începând cu ora 14:00 în comuna Bănia din Valea Almăjului şi reprezintă o tradiţie românească deosebită în această vatră folclorică, autentică bănăţeană.

De Zăpostit, acelaşi obicei pitoresc este celebrat şi în comuna Eftimie Murgu, comună învecinată cu localitatea Bănia, în data de 11 martie, ora 12:00”, se arată într-un comunicat de presă al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraș-Severin.

Organizatorii activităților din Eftimie Murgu sunt: Consiliul Judeţean Caraş-Severin, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale şi Primăria şi Consiliul Local Eftimie Murgu, care invită iubitorii satului românesc să ia parte la tradiţionalul eveniment, „Lunea Cornilor“ în comuna cu rezervaţia mulinologică promovată cel mai intens de Muzeul „Astra“ din  Sibiu şi inclusă în patrimoniul UNESCO.

Diana RADU

Oravița a fost, ieri, de Ziua Culturii Naționale, gazda manifestărilor prilejuite de ziua de naștere a poetului nepereche, Mihai Eminescu. Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş cu Consiliului Judeţean Caraş-Severin, alături de Ministerului Culturii și Identității Naționale din România, Direcția Județeană pentru Cultură Caraș – Severin, Primăria şi Consiliul Local Oravița, Liceul Teoretic „General Dragalina” Oravița, Asociația „Sf. Ecaterina” și Protopopiatul Reșița, au organizat prima manifestare din acest an dedicată Centenarului Marii Uniri.

Manifestările dedicate marelui poet național Mihai Eminescu au debutat cu un Te Deum la statuia poetului nepereche în Parcul Central din orașul din Valea Carașului. Personalități culturale din Oravița și Caraș-Severin, dar și iubitorii de cultură, din împrejurimile Oraviței, s-au adunat la monumentul poetului, pentru a-i aduce un omagiu pentru contribuția culturală a neamului marelui poet. După momentul solemn, participanții s-au deplasat în Sala de Festivități a Liceului Teoretic „General Dragalina” din localitatea cărășeană.

Liubița Raichici, director al Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, a susținut în fața elevilor dragalinezi o conferință cu titlul „Coroană și rădăcini – despre importanța actului cultural contemporan în păstrarea identității naționale” și le-a vorbit celor prezenți despre opera lăsată moștenire de poetul Mihai Eminescu, dar și despre însemnătatea anului ce tocmai a început. Cu această ocazie, oficialul Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Național, a declarat în mod oficial deschiderea manifestărilor culturale ocazionate de Centenarul Marii Uniri ce vor avea loc anul acesta. Tot despre Marea Unire a vorbit și Adrian Ardeț, directorul Muzeului Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș, care a susținut o comunicare cu tema: „Anul centenarului. Rolul județului Caraș-Severin”.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157690652441361″]

Manifestările culturale s-au încheiat cu un recital de poezie susținut de poeți locali și județeni.

Diana RADU

Poliţiştii Serviciului de  Investigaţii Criminale din cadrul IPJ Caraș-Severin au descins astăzi la sediul Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin. În dosarul instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Reșița, există suspiciuni cu privire la emiterea abuzivă a unor certificate de descărcare de sarcină arheologică. 

„La data de 10 februarie, poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale ai Inspectoratului de Poliţie Judeţean Caraş-Severin, au efectuat o percheziţie pe raza judeţului.

Percheziţia a fost desfăşurată în legătură cu emiterea abuzivă a certificatelor de descărcare de sarcină arheologică, dar şi cu alte abateri legislative în exercitarea controlului de specialitate asupra lucrărilor de construire efectuate în perimetrul unor situri arheologice incluse în lista monumentelor istorice”, explică purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Județean de Poliției Caraș-Severin, Cecilia Dăneț.

Contactată de Reper 24, Liubița Raichici, directorul Direcției Județene de Cultură Caraș-Severin, a precizat că nu are nimic de ascuns:

„În acest moment mă întorc de la București, de la o întâlnire cu ministrul. Nu știu despre ce este vorba. Vă voi spune tot, după ce voi citi procesul verbal. Ce vă pot spune de acum este că noi nu avem absolut nimic de ascuns sub preș”.

Nici o persoană nu a fost reținută în urma percheziției, poliţiştii ridicând însă mai multe documente din sediul instituţiei.

Karina TINCUL

Cu ocazia Zilei Femeii, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Caraș-Severin a organizat vineri expoziţia de costume populare, broderie şi cusătură a Lilianei Ionașcu, născută în Bihor, dar crescută în inima Banatului, pentru care portul popular este mult mai mult decât o tradiție uitată în șifonierele bunicii.

„Este prima noastră expoziție singuri, pentru că expoziții în colaborare cu diverse alte persoane am mai avut. A fost organizată destul de repede, am vrut să îi ofer o anumită temă dar nu am reușit acest lucru și atunci am expus cam tot ceea ce am avut ca și costume populare și obiecte artizanale lucrate de către noi în timp.

Am expus costume din Banatul de câmpie, Banatul de munte, din diverse subzone ale Banatului. Sunt costume ale câtorva etnii din această zonă, sunt costume din zona Ardealului, șube și partea de iarnă specifice zonei Aradului și Hunedoara, lucruri mărunte executate de mine în timp”, explică Liliana Ionașcu.

Cu o pasiune pentru broderia și cusătura costumului popular, alimentată încă din copilărie, Liliana Ionașcu a ajuns să dezvolte o adevărată afacere de familie, de mai bine de zece ani.

„Lucrăm pe mașini de brodat speciale dar încercăm să ținem de tradiția modelelor, a culorilor. În cazul în care clientul solicită și vrea ceva anume, trebuie să îi respectăm alegerea pentru că până una, alta este vorba și despre o afacere. Afacerea a fost începută în urmă cu zece ani dintr-o dorință personală, am fost ajutată și de soțul mea, care m-a sprijinit. Am reușit să punem pe picioare ceea ce avem acum și să facem din plăcerea mea de a lucra lucrul de mână și o afacere”, a mai explicat creatoare de costume populare.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157650738849247″]

Un costum popular cu lucrătură manuală poate presupune și o lună de muncă. Dar rezultatul nu poate să aducă decât zâmbete pe chipurile celor care apoi îl îmbracă. Cu un astfel de efort însă, nici prețurile nu sunt printre cele mai mici dar, cu siguranță, fiecare bănuț se merită pe deplin.

„Pentru un costum de damă, cu toate accesoriile, lucrat manual, ne putem duce într-o echipă de trei persoane până la o perioadă de o lună de zile. Dacă este lucrat pe mașina de brodat atunci durează maxim 2, 3 săptămâni, depinde și de greutatea broderiilor executate. Manopera automat ridică prețul costumelor, pentru că la cele lucrate manual și materialele sunt puțin mai scumpe. Arta are preț dar nu este prețuită la adevărata sa valoare, de multe ori nu este prețuită nici măcar la valoarea estetică la care ar trebui.

În medie, un costum complet lucrat manual poate costa între 1.500 și 3.000 de lei. Clienții noștri sunt  acele persoane fizice care, în ultimii 3 ani au început să prefere aceste costume populare. Le poartă în special la nunți, la baluri, pentru că văd că în Banat au reînceput să învie aceste tradiții, soliști populari, ansambluri populare. Am avut și comenzi de peste granițe, dar tot români plecați acolo, care odată ajunși departe de casă, au început să aprecieze mult mai mult tradițiile și rădăcinile de la care au plecat”, a mai menționat Liliana Ionașcu.

Alexandra JURCA

Sărbătorit zile la rândul la nivel de județ, cărturarul Gheorghe Jurma a fost aplaudat încă o dată joi, la sediul Direcției de Cultură Caraș-Severin. Văzut ca un model al culturii bănățene, Gheorghe Jurma a împărtășit puțin din cunoștințele sale în cadrul unei întâlniri inedite.

Liubița Raichici, în calitate de director al Direcției de Cultură din Caraș-Severin i-a înmânat cărturarului bănățean o diplomă de merit, care să complete colecția de astfel de documente adunate de Gheorghe Jurma în ultimele zile.

Antrenat în discuția despre modelul bănățean în cultură a fost și Marcu Mihail Deleanu, care a făcut o scurtă trecere în revistă a activității cărturarului Gheorghe Jurma, considerat o definiție de dicționar  a ceea ce presupune acest model.

„Am dorit să vorbim despre modelul bănățean în cultură și ce altă modalitate de a vorbi despre modelul bănățean, decât în prezența cărturarului Gheorghe Jurma care, aș zice eu, este o definiție de dicționar a modelului bănățean. Dincolo de faptul că se vorbește foarte mult că Banatul nu a dat prea multe din punct de vedere cultural și artistic, eu aș vrea să atrag atenția că dintre toate provinciile României, bănățenii se pot mândri că au educat doi oameni care au luat premiul Nobel. Banatul ca model, are ce oferi atât științelor educației, cât și științei dimensiunii sociale, a culturii, iar exact despre acest lucru am dorit să vorbim în cadrul întâlnirii, totul raportat la modelul cărturarului Gheorghe Jurma”, a explicat Liubița Raichici.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157651040622231″]

Impresionat de desele momente în care a fost ridicat în picioare în aplauze și recompensat pentru întreaga sa activitate, Gheorghe Jurma a dezvăluit că activitatea sa culturală nu are de gând să se oprească aici. Cărturarul bănățean are în plan proiecte noi care să completeze colecția sa de volume. Este vorba aici despre alte două cărți care așteaptă să fie finalizate, precum „O panoramă asupra presei din Caraș-Severin”, și „Reșița literară”. De asemenea, Gheorghe Jurma are în lucru și alte câteva volume, la care va lucra împreună cu alți oameni de cultură din Banat.

„Februarie este luna vărsătorilor, eu sunt vărsător, toată lumea a ținut să vărs din mine tot ce am mai bun. Mulțumesc tuturor celor care de-a lungul acestor zile au ținut să mă aniverseze. Am dorit să realizăm un moment în care să dialogăm și despre Banat și despre ceea ce putem face pentru cultura bănățeană, pentru istoria, arta noastra, pentru locurile noastre. Din acest punct de vedere am beneficiat de sprijinul câtorva oameni esențiali ai județului, precum Marcu Mihail Deleanu și alți dascăli din jurul nostru, cu care de-a lungul anilor am participat la diferite activități literare, istorice și artistice. Spre deosebire de alte dăți, am gândit că este bine să vorbesc despre proiecte viitoare, pentru că ceea ce am făcut se poate vedea, dar sunt o mulțime de proiecte pe care le gândesc de ani de zile. Aș dori o panoramă asupra presei din Caraș-Severin, care ar trebui să se dezvolte și cu un dicționar al jurnalismului din Caraș-Severin. O alta carte este Reșița Literară”, a menționat cărturarul Gheorghe Jurma.

Alexandra JURCA

Anul 2014 a fost pentru Direcția de Cultură din Caraș-Severin, un an plin de necunscute și provocări. Cele mai mari probleme au fost întâlnite la capitolul finanțare, ceea ce a ținut în loc orice lucrare de reabilitare a patrimoniului.

Cu toate acestea, reprezentanții Direcției de Cultură se pot lăuda cu un an lipsit de probleme în ceea ce privește infracțiunile asupra clădirilor de patrimoniu. Și asta pentru că, se pare, cărășenii au înțeles că trebuie să se informeze în amănunt înainte de a se apuca de dărâmat sau construit peste o clădire sau un imobil care face parte din patrimoniul cultural.

Astfel, până la finalul anului, se va aplica o singură amendă pentru nerespectarea prevederilor legale. Direcția de Cultură face chiar și un apel către reprezentanții administrației locale pentru o mai bună informare a cetățeanului, care să diminueze la zero incidentele care se lasă cu sancțiuni.

„Dacă tragem linie, la acest sfârșit de an pot spune că nu au fost probleme. Mai mult, vom aplica o singură amendă, ceea ce înseamnă că am reușit să facem oamenii să înțeleagă. Amenzile sunt cuprinse între 50 și 100 de milioane. Problema este că nu am întâlnit oameni de rea credință, ci doar oameni care nu cunosc prevederile legale. De aceea rog totuși autoritățile locale ca atunci când eliberează certificatul de urbanism, să le explice oamenilor că trebuie solicitat și avizul Drecției de Cultură”, a explicat Liubița Raichici, directorul Direcției Județene de Cultură.

În anul 2014 Direcția de Cultură s-a confruntat și cu o sesizare din partea autorităților, prin care le-a fost atrasă atenția asupra statului pe care îl dețin, acela fiind de Direcție de protejare a patrimoniului cultural, și nu de operator de cultură.

„Anul 2014 din punctul de vedere al Direcției de Cultură a fost un an cu multe necunoscute. Pentru prima dată în 25 de ani ne-a fost atrasă atenția că suntem o direcție de protejare a patrimoniului cultural și nu un operator cultural. A sluji cultura este sarcina noastră de suflet și a nu face acest lucru este o trădare, aș putea spune. Nu te poți numi Direcție de Cultură fără a fi și operator cultural”, a mai menționat Liubița Raichici.

Alexandra JURCA