Reprezentanții Administrației Bazinale de Apă Banat (ABA Banat) atrag atenția populației din arealul spațiului hidrografic Banat să evite scăldatul în locurile neamenajate sau în preajma lucrărilor hidrotehnice. Aceștia afirmă că atenționarea „Scăldatul și pescuitul interzis” este inscripționată pe digurile lacurilor de acumulare din județele Caraș-Severin și Timiș, iar cei care o ignoră, aleg conștient riscul.

Conform celor de la ABA Banat, lacurile de acumulare reprezintă un pericol pentru înotători în primul rând din cauza adâncimii mari a apei care produce diferențe majore de temperatură a acesteia între stratul de suprafață (care poate avea o temperatură agreabilă) și cel de adâncime (care are o temperatură scăzută). Aceste diferențe se percep brusc în fizicul înotătorului și pot fi fatale. Deasemenea, lacurile de acumulare pot fi periculoase pentru cei care se aventurează în ele și din cauza curenților care se formează în timpul deversărilor şi a funcţionării hidrocentralelor.

„Persoanele care se află la plajă, la scăldat sau practică pescuitul în zonele neamenajate, în special în aval de lacurile de acumulare, se expun pericolului de înec în cazul apariției unor viituri. Avertizările meteo-hidrologice de tip now casting au devenit o obișnuință și pentru zona Banatului. Evacuarea controlată a unor debite de apă din lacurile de acumulare se poate realiza oricând, ca urmare a înregistrării unor precipitații abundente în zone amonte de cele în care se efectuează deversări.

Cursurile de apă reprezintă și ele un pericol pentru populația aflată la scăldat, atât din cauza colmatării şi a vegetației din apă, cât și a gropilor create de exploatările de agregate minerale (balastiere).

Barajele, bazinele de liniștire, stăvilarele, pragurile de fund sau scările de pești nu sunt zone destinate activităților de agrement, fie că vorbim de înot, pescuit sau sporturi nautice”, arată reprezentanții ABA Banat, care recomandă populației să aleagă ștrandurile și zonele special amenajate, cu respectarea măsurilor de siguranță dispuse de autorități în perioada pandemiei.

Karina TINCUL

 

Brian Filimon este numele tânărului primar în vârstă de 30 de ani pe care îl are comuna Măureni, ales pe data de 5 iunie 2016 cu un scor zdrobitor de 72% în fața celorlalți pretendenți la aceeași funcție. Și chiar dacă beneficiază de încrederea majorității cetățenilor comunei cărășene și prin aceasta de legitimitatea funcției pe care o ocupă, Filimon nu s-a culcat pe lauri și își dorește să schimbe fața localității sale natale și în care a ales să rămână după absolvirea facultății împreună cu familia sa. Din păcate, proaspătul primar nu a avut prea mult timp pentru a reflecta la proiectele pe care dorește să le realizeze împreună cu echipa sa din primărie și consiliul local, pentru că evenimentele neprevăzute au fost cele care i-au prirotizat agenda de lucru. Iar aici facem trimitere la recentele inundații care, după cum se cunoaște, au afectat multe localități din Caraș-Severin, între care și localitatea Șoșdea, parte integrantă a comunei Măureni. Și chiar dacă oamenii din primărie și voluntarii în frunte cu edilul Brian Filimon s-au mobilizat zi și noapte exemplar, intervenind cu peste 1000 de saci de nisip pentru a opri viitura, furia apelor și ploile abundente au făcut ca deznodământul să fie cu totul altul la finalul unei zile și a unei nopți epuizante. 8 gospodării ale cetățenilor din satul Șoșdea, aparținător comunei Măureni, au fost inundate, împreună cu drumul care a devenit inaccesibil, terenuri întregi înghițite de ape, o imagine de coșmar pe care am avut-o în urmă cu două săptămâni iar pagubele materiale nu au fost nici ele deloc de ignorat. Digurile nu au făcut față nici de această dată la Șoșdea iar întrebarea care persistă este cine se face vinovat de modul în care este gestionat acest subiect?

Proaspătul primar spune că fosta administrație s-a mai confruntat cu un eveniment similar și în urmă cu 10 – 11 ani, (ba chiar și acum 2 ani!) fiind întreprinse demersuri pentru reabilitarea cursului râului. Au urmat adrese și memorii în care s-a transmis situația din teren Administrației Bazinale de Apă Banat – SGA Caraș-Severin, cea care are în administrare bazinul hidrografic al râului Bârzava, dar lucrurile nu au fost nici pe departe remediate. Primarul comunei Măureni, Brian Filimon vorbește despre o situație tipic „românească“ în cazul digurilor bătute de fiecare dată de apele râului Bârzava, amintind despre un circuit infernal al documentelor care pleacă din primăria Măureni via Apele Române, urmate de asigurările acestei instituții ABA Banat care este responsabilă de acest bazin hidrografic că „se va interveni negreșit“, însă de fiecare dată promisiunile Apelor Române s-au dovedit deșarte. O stare de fapt pe care Filimon spune că nu o mai poate tolera la nesfârșit. Pentru cei afectați, pentru destinul comunei, pentru Șoșdea, pentru că tânărul primar nu a venit la primărie pentru a ridica din umeri la nemumlțumirile oamenilor!

Cetățenii din Măureni afirmă că cei de la Apele Române nu s-au „deranjat“ în ultimii ani nici măcar să facă ceea ce s-ar fi putut întreprinde fără investiții costisitoare. Amintim aici supapele de deversare ale unui pârâu care face legătura cu Bârzava, cele care așa cum am putut vedea la fața locului, fie sunt opturate de pâmânt, arbori etc., fie sunt întredeschise, atunci când ele ar fi trebuit să fi fost larg deschise pentru preluarea debitului de apă, așa cum a fost cazul inundațiilor de acum două săptămâni (FOTO).

Prin urmare Administrația Bazinală de Apă Banat – SGA Caraș-Severin nu ar face rău dacă ar evalua cu profesionalismul specialiștilor săi, pe care (încă) îi are, situația de la Șoșdea pentru a preveni, la vreme bună, urmările mai puțin fericite, la finalul unei zile, pe care obișnuim să o numim, de vreme rea.

Problema digurilor de la Șoșdea nu mai poate fi ascunsă printre miile de saci de nisip care se dovedesc cel mai adesea inutili în fața măriei sale, Mama Natura.

Sergiu TABAN