Dacă primarii liberali doar mustăcesc (unii dintre ei) pe la colțuri, cei ai opoziției, PSD în special, spun lucrurilor pe nume: Programul Național de Redresare și Reziliență e făcut pe genunchi și cu dedicație pentru grupurile de interese, nu pentru populație. Între aceștia, și edilul comunei Dognecea, Remus Rof,  care a dorit să tragă un semnal de alarmă în privința acestui PNRR, menit să ne aducă cu un pas mai în față, dar în realitate nu e făcut pentru cetățeni, sau nu în totalitate.

„Vorbim de digitalizarea României și a UAT-urilor, dar nu avem ceea ce e foarte important pentru comunitățile noastre: apă, canal, drumuri. Se duc foarte mulți bani pe simpozioane, consultanță, reconversia forței de muncă. Eu sunt pentru digitalizare, sunt pro-tehnică, dar să vă dau un exemplu: vorbim de PC-uri, table inteligente și laptopuri în școli, dar tu ai WC-ul în curte, nu ai apă curentă. Trebuia ca guvernanții noștri să atragă bani pentru necesitățile curente ale locuitorilor din mediul rural, pentru remedierea calamităților care sunt acum. Același lucru se întâmplă și în spitale dacă vreți: poți achiziționa aparatură de milioane de euro, dar ție îți cade faianța și ți se scorojesc pereții de la ploile care se infiltrează prin acoperișul spart.

Trebuia discutat mult și negociat bine la Bruxelles dorințele și nevoile punctuale ale României. Spitale, școli, apă, canalizare, drumuri, asta-i modernizarea României. Noi nu facem altceva decât să punem căruța în fața boilor, cum se spune pe la noi. PNRR-ul e un program făcut pe genunchi, cu dedicație pentru apropiații de partid. Și poate nu era asta o problemă, pentru că nu contează cine face, ci mai important e că nu se face ceea ce românul are nevoie stringentă. Nu mă deranjează că e PNL-ul la guvernare; mă deranjează că nu face drumuri, rețele de apă și canalizare și mai nou gaz, așa cum au promis“, este de părere primarul comunei Dognecea.

„Ori ni s-a impus pe ce teme să scriem acest proiect, deși nu cred că Uniunea Europeană poate să impună astfel de lucruri, ori suntem incapabili să ne susținem punctul de vedere, să mergem cu o documentație bazată pe nevoile reale ale populației din România. Cred că actualii guvernanți au dat de dovadă de incompetență și superficialitate. S-au dus cu o documentație care era foarte subțire și neconvingătoare. Sunt foarte dezamăgit că ni s-a tot spus că nu sunt bani pentru alocări de la ministerele din România și că vor veni banii europeni ce trebuie cheltuiți. Dar pe ce, pentru că sunt pași mari ce trebuie parcurși. E ca și cum te-ai îmbrăca frumos, în costum, dar lași cizmele pline de noroi în picioare“, a mai declarat edilul comunei Dognecea, Remus Rof.

Sursă foto: recorder.ro

Dan AGACHE

Raportul europarlamentarului Victor Negrescu privind elaborarea unei politici europene în materie de educație digitală a fost aprobat cu o largă majoritate în Comisia pentru Educație și Cultură din Parlamentul European (26 de voturi pentru și niciun vot împotrivă). Documentul prevede creșterea alocărilor financiare pentru educație în programele europene, în mod special pentru educația digitală și solicită statelor membre să aloce minim 10% din Instrumentul pentru Redresare și Reziliență către educație.

În raport se face referire de asemenea la importantele decalaje existente între statele membre și regiuni privind accesul la educație digitală, menționând problemele întâmpinate de România în a asigura aceste oportunități pentru toți elevii și profesorii.

„Educația digitală nu mai trebuie să fie un privilegiu. Niciun copil, niciun cursant nu trebuie să mai rămână în urmă. Prin raportul nostru definim ceea ce înseamnă cu adevărat educația digitală de calitate, metodele, practicile, dispozitivele, infrastructura și arătăm cum putem ajunge la nivelul dorit, investind suplimentar în educație, începând cu planul pentru redresare și reziliență. Educația digitală nu are nicio legătură cu ce s-a întâmplat în România. Nu înseamnă să dai o tabletă unui copil sau să faci cursurile prin aplicații gratuite de mesagerie. Ce s-a întâmplat timp de un an în România, când circa 1 milion de copii nu au avut acces la educație, nu a mai avut loc nicăieri în Europa într-o asemenea proporție și nu trebuie să se mai întâmple niciodată. Decidenții din România trebuie să înțeleagă că digitalizarea educației nu se poate face fără implicarea profesorilor, elevilor, studenților, părinților, autorităților locale, experților sau societății civile. Din păcate, modul în care se decid alocările din Planul Național de Redresare și Reziliență și cum se definesc proiectele pentru educație riscă să conducă la pierderea acestei oportunități uriașe pentru educație“, a declarat vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European, Victor Negrescu.

 Câteva din punctele importante menționate în cadrul raportului:

– se solicită alocarea a minim 10% din instrumentul de redresare și reziliență pentru educație și a 20% pentru transformarea digitală;

– se definește educația digitală de calitate și se setează instrumentele pentru aplicarea unor standarde în domeniu;

– se fixează obiectivul accesibilizării pentru toți a educației digitale și combaterea activă a inegalităților și discrepanțelor de orice natură: programe de formare pentru profesori, elevi, studenți și părinți; se definește accesul la educația digitală și infrastructura digitală ca fiind un drept universal; se solicită alocarea de resurse financiare suplimentare; se menționează programele care pot sau au avut succes; se vorbește de nevoia de adaptare a învățământului tehnic, a educației continue sau a învățământului pentru persoane cu dizabilități; se subliniază importanța corelării educației digitale cu grupa de vârstă sau tipul de educație;

– se susține dezvoltarea unor hub-uri dedicate educației digitale și a unui dialog permanent cu actorii relevanți din educație pentru a deveni co-creatori ai educației;

– se lansează proiectul Universității Online Europene, o platformă ce permite digitalizarea învățământului superior;

– se inițiază un proiect privind educația despre inteligența artificială și robotică, cu scopul de a fi accesibil la nivel european;

– se întărește nevoia creșterii competențelor digitale și media și se atrage atenția asupra nevoii de a preîntâmpina riscurile existente online;

„Prin acest raport reușim să întărim rolul profesorilor, elevilor, studenților, părinților, autorităților locale și societății civile în definirea viitorului educației la nivel european, creând mecanisme active prin care aceștia pot participa și influența politicile în domeniu și fondurile alocate în acest scop la nivel european. Un aspect obținut prin acest raport a fost să întărim faptul că Uniunea Europeană are o responsabilitate privind educația și că trebuie să aibă competențe pentru a interveni și a sprijini educația digitală de calitate. Pentru prima dată se vorbește de politici educaționale la nivel european și se întărește rolul educației în rapoartele de țară. Acest lucru se traduce prin fonduri europene suplimentare dar și norme și standarde comune”, a precizat europarlamentarul Victor Negrescu, care a lansat din nou o invitație la dialog autorităților pentru a sprijini educația.

Conform programului Parlamentului European, raportul urmează să fie votat în sesiunea plenară în cursul lunii martie. De la începutul pandemiei, eurodeputatul român a organizat mai multe consultări publice privind digitalizarea educației și s-a implicat activ în sprijinirea accesului la educație, creând un canal educațional video și prima tabletă educațională românească, distribuită gratuit, cu conexiune la internet, la mii de copii din toată țara. Acesta a fost de asemenea autorul amendamentului prin care Parlamentul European solicită statelor membre să aloce minim 10% pentru educație din planurile de redresare și reziliență.

Sursă foto: romaniajurnal.ro

Dan AGACHE

Vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European, Victor Negrescu, a organizat cu sprijinul Biroului Parlamentului European din România, consultări publice privind raportul Parlamentului European referitor la elaborarea unei politici europene în materie de educație digitală, în care a atras atenția asupra oportunităților ratate de către țara noastră și a oferit soluții pentru creșterea calității educației digitale.

“Prin raportul nostru contribuim la crearea unei Uniuni a educației digitale, oferind mijloacele, resursele financiare și ideile care pot ajuta imediat și direct statele membre. Educația digitală nu mai trebuie să fie un privilegiu, ea nu înlocuiește educația tradițională, ea crește calitatea și performanța învățământului dacă este folosită corect. Ori, în România, văzând modul haotic în care se întâmplă lucrurile acum, nu putem să vorbim de educație digitală. Educația a fost uitată de Guvernul României. Banii alocați pentru educație în planul național de redresare și reziliență sunt insuficienți. În raportul nostru am solicitat statelor membre să aloce minim 10%, dar România alocă doar 3,18%, inclusiv sub formă de împrumuturi” a declarat europarlamentarul Victor Negrescu.

În raportul prezentat public, eurodeputatul român propune soluții concrete privind creșterea competențelor digitale, cu accent pe nevoia de incluziune și de accesibilizare pentru toți, la nivel european. Printre inițiativele sale enumerăm crearea Universității Online Europene, certificarea resurselor și infrastructurii digitale în domeniul educațional, Academia Europeană a Profesorilor sau inițiativa privind inteligența artificială și robotica în educație. De altfel, eurodeputatul a propus, iar Comisia Europeană a aprobat, implementarea unui proiect pilot în vederea promovării accesului la educație digitală în mediul rural, zonele izolate și montane, în valoare de 2,4 milioane de euro.

“România este o țară divizată între o parte a societății conectate la noile tehnologii și o altă parte complet izolată. Aproape 1 milion de copii nu au acces la educație de mai multe luni pentru că nu au acces la infrastructura digitală necesară, iar nivelul de competențe este extrem de redus comparativ cu media europeană. De aceea, încă din 2015 am propus crearea în România a Centrului European de Competențe în zona securității cibernetice. Dar, când văd confuzia făcută de unii decidenți, care compară un centru de resurse cu o agenție europeană, înțelegem de ce nu se atrag resursele europene disponibile în domeniu. De la începutul anului România ar fi putut folosi fondurile, platformele și recomandările europene pentru digitalizarea educației însă, din păcate, am ratat din incompetența guvernului aceste oportunități” a adăugat eurodeputatul român.

Consultările fac parte dintr-o serie mai largă de dezbateri prin care vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European caută să promoveze facilitățile europene ce pot crește calitatea procesului educațional din România. De la începutul anului acesta a inițiat mai multe demersuri, printre care, crearea primei tablete educaționale românești, un canal video dedicat resurselor educaționale și proiecte privind accesibilizarea cu Internet a zonelor izolate. Chiar astăzi, în cadrul Summit-ului European al Educației, a pledat în prezența Comisarului European, Mariya Gabriel, și a mai multor miniștri europeni, pentru alocarea de finanțări suplimentare pentru educație.

Raportul referitor la elaborarea unei politici europene în materie de educație digitală va fi aprobat în prima parte a anului viitor.

Dan AGACHE