Spitalului Județean de Urgență Reșița a reușit achiziționarea unui aparat performant de colorarea a lamelor de histopatologie, un aparat care va scurta durata de stabilire a unui diagnostic patologic.

„Acest aparat, alături de hota cu flux laminar achiziționată în trecut, va standardiza procesul tehnologic al prelucrării lamelor și va scurta semnificativ durata de prezentare a unui diagnostic patologic pentru piesele trimise. Pacientul va avea un rezultat mai rapid și ceea ce este foarte important, vom renunța la tehnologia de colorare a anilor ’70 greoaie și consumatoare de reactivi.

De asemenea, țin să vă menționez și demararea de mai bine de un an a procesului de diagnostic imunohistochimic pentru tumori slab diferențiate sau borderline, procedură deja standardizată și folosită de serviciul nostru care este în continuă dezvoltare. Această analiză face ca procesul de diagnostic să crească în multe cazuri și bineînțeles șuntează de multe ori externalizarea către alte centre de diagnostic.

Spitalul nostru trebuie să se dezvolte! Nu există alternativă!

Ne bucurăm că autoritățile județene înțeleg acest lucru și se fac pași concreți spre diversificarea și standardizarea serviciilor medicale.

Așteptăm cu nerăbdare noile investiții în serviciu de prosectură și continuarea lor în laborator”, a precizat dr. Răzvan Silmulescu, medic primar Anatomie Patologică la Spitalul Județean de Urgență, Reșița.

Lorena POENARU

Alegerile locale au trecut, oamenii au rămas, constată fostul consilieri județean, medicul Paul Purea, care face o radiografie a vremurilor pe care le traversăm. Diagnosticul pus de medicul reșițean este tulburător, pentru că după o campanie și un scrutin mozaic privind rezultatele, oamenii au rămas cu aceleași „afecțiuni grave”:

„Cu grijile, cu problemele, cu sărăcia, cu bolile lor. Cu banii lipsă în portmoneu, cu pandemia în casă şi pe stradă. Cu o stare de neajunsuri tot mai cronicizată. În ignoranţa lor, mulţi cetăţeni au jubilat, mulţi au plâns. Unii chiar s-au bătut… la propriu, fizic. Întrebarea e: pentru ce? Mai ales, pentru cine? Pentru cel care a luat locul plecatului? Pentru sărăcia trecută, prezentă sau pentru cea viitoare? Cine crede că o să curgă, începând cu aceste zile, lapte şi miere prin România, se înşeală. Starea groaznică şi jalnică trăită de mulţi cetăţeni până acum, va rămâne şi în continuare… Fără nici o ameliorare. Bani o să fie tot mai puţini, datoriile ţării şi ale omului de rând tot mai mari, scormonitul în punga goală tot mai acerbă… Minciuna şi ipocrizia, corupţia şi demagogia, aroganţa şi furtul, tot mai exacerbate; diferenţa între cei bogaţi şi cei săraci tot mai mare şi adâncă. Politicienii (indiferent ce siglă, poartă pe frunte, indiferent dacă e vorba de cei plecaţi ori de cei nou-veniţi) tot mai bogaţi, arţăgoşi şi hoţi! Mai infatuaţi şi tot mai bolnavi de paranoia! Acesta e adevărul…”, susține Paul Purea.

Medicul mai identifică o „afecțiune” degenerativă a rezultatului alegerilor din țara noastră.

„Selecţia la alegerile din România, începând cu 1990, nu s-a făcut (niciodată!) nici pe departe pe criterii de competenţă, demnitate şi performanţă – cu mici excepţii! Cu atât mai puţin pe cinste şi determinare vizionară! De ce nu? Simplu… pentru că în politică există foarte puţini oameni care sunt curaţi şi capabili să faca ceva util pentru cetăţeni, pentru comunitatea care i-a ales, implicit pentru ţară! Promisiunile (ultra mincinoase!) din campaniile electorale au fost de fiecare dată mai numeroase decât gropile din şosele, decât câinii vagabonzi, privatele din fundul grădinilor, spitalele lipsă, şcolile neperformante, banii lipsă din buzunar etc. Durerea cea mare, esenţială în întreţinerea în continuare a stării de promiscuitate din ţară şi din politica românească este, se înţelege uşor, lipsa de cultură a majorităţii populaţiei, în general, şi a celei de educaţie electorală, în special! Toleranţa Răului de către poporul român! Ca România să fie altfel de cum este (şi va fi în continuare) ar trebui ori să se schimbe complet genotipul existent al politicianului român, adică proteina de bază şi acizii ei nucleici (ceea ce este imposibil), ori eliminată complet această clasă bolnavă şi înlocuită cu una absolut nouă, ceea ce este şi mai imposibil, cât timp poporul, în speţă alegătorul, nu este cult, educat, corect informat.

Faptul că, pe ici pe colo, mai apare şi câte un ales altfel decât gena dominantă, nu este decât presupunerea înşelătoare a unei speranţe care, ea însăşi, nu este altceva decât una coruptă şi mincinoasă…

Cum ai putut ALEGĂTORULE să-l alegi pe Dan Tudorache, dar pe Clotilde Armand? Dar pe ceilalţi, miile pe care i-ai ales în cei 30 de ani?”, afirmă dezamăgit medicul reșițean Paul Purea, fost consilier județean.

Lorena POENARU

Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Caraș-Severin organizează în perioada 17-24 mai 2019, activităţi de informare şi conştientizare a populaţiei, referitoare la hipertensiunea arterială, sub egida “Cunoaște-ți valorile presiunii arteriale!”

Hipertensiune arterială (HTA) reprezintă o provocare globală de sănătate, dată fiind prevalența ridicată și comorbiditatea cardiovasculară și renală asociată, fiind principalul factor de risc pentru deces şi dizabilitate la scară globală, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi Societăţii Internaţionale de Hipertensiune.

Estimativ, 9.4 milioane decese au survenit în urma hipertensiunii arteriale şi 162 milioane ani de viaţă pierduţi în 2010, 50% dintre bolile cardiace, accidentele vasculare cerebrale şi insuficienţa cardiacă, 13% dintre decese la scară globală şi peste 40% dintre decesele la persoanele cu diabet.

Numărul persoanelor cu HTA a crescut de la 600 milioane în 1980 la aproape un miliard în 2008 și ca urmare a procesului de creştere a populaţiei şi a fenomenului de îmbătrânire se estimează o creştere de până la 1,56 miliarde în 2025.

Aproximativ unul din cinci români cu hipertensiune arterială nu este conștient de această condiție, starea lui de sănătate fiind expusă riscurilor din lipsa unei îngrijiri adecvate, care să asigure controlul eficient al afecţiunii.

Un studiu SEPHAR III derulat în România în anul 2016 a scos în evidență o prevalenţă a hipertensiunii arteriale de 45,1% în rândul populaţiei adulte. Conform studiului, 80,9% dintre adulţii hipertensivi ştiau că suferă de această boală, în timp ce restul de 19,1% au fost diagnosticaţi cu ocazia studiului.

„În ultimii ani, rata de cunoaştere a hipertensiunii arteriale a cunoscut o îmbunătăţire semnificativă, crescând succesiv, de la 44,3% în anul 2005 (SEPHAR I), 69, 55% în 2012 (SEPHAR II), la 80,9% în anul 2016 (SEPHAR III).
România rămâne totuși în topul ţărilor cu risc cardiovascular ridicat, iar rezultatele SEPHAR III confirmă, încă o dată, că hipertensiunea arterială, alături de ceilalţi factori de risc cardiovascular reprezintă probleme majore la nivelul sănătăţii populaţionale.

Hipertensiunea arterială, factor de risc major pentru boala coronariană și AVC, crează o presiune majoră asupra sistemului de sănătate. În România, conform celor mai recente estimări ale WHO, DALYs(000) a fost de 149.0 la ambele sexe, cu 69.1 la sexul masculin și 79.9 la sexul feminin.

Este îmbucurător însă faptul că numărul persoanelor care au hipertensiune arterială şi au fost diagnosticate, precum şi al celor aflate sub tratament şi sub control terapeutic creşte de la an la an.
Eforturile se concentrează în prezent pe conceperea şi implementarea unor programe de prevenţie, diagnosticare precoce şi control pe termen lung”, informează Direcția de Sănătate Publică a județului Caraș-Severin.

foto: Doza de Sanatate

Elena FRANȚ